Povești de Suflet - Clujul Trăiește Nr. 20

”AU ÎNNEBUNIT SALCÂMII ȘI
TU VREI SĂ FIU CUMINTE?”
Editorial
Versurile sunt minunate, celebre deja și aparțin unui oltean.
Tudor Gheorghe compune și cântă despre nebunia primăverii,
așa cum numai el știe. Vă propunem, în minunata lună mai,
să ne imaginăm, pentru început o lizieră de salcâmi vizitați
de roiuri de albine, într-o companie demnă de povestit,
beneficiind de vreme și vremuri frumoase.
În luna mai, ”când e ca-n rai!”, natura ne copleșește, iar aerul parcă
ne îndeamnă să fim mai curajoși, așadar ar fi potrivită o paralelă
între visele noastre și punerea lor în practică. Specialiștii, al cărui
număr este tot mai mare (nu este neapărat o critică), ne
îndeamnă să le urmăm, să le îndeplinim. În realitate însă
întâmpinăm probleme serioase atunci când un vis trebuie să
devină aievea. ”Practica ne omoară!”, completează breasla meseriașilor și, în unele situații,
ar putea să aibă dreptate. Un vis mai puțin nu este așa de grav, însă devine fenomen dacă ne gândim
la toată nația. Natura ne îndeamnă la vise, dar nu trebuie să ne grăbim, poate doar să amânăm
totul până mai spre vară, în vacanțe și concedii fiind mai relaxant. Practic, a fost o lună tristă,
veștile proaste despre pierderea unor personalități au curs încontinuu. Ne referim la Doina
Cornea, Cristian Țopescu și Lucian Pintilie.
Cum e mai bine? Să lăsăm visele să doarmă sau să le eliberăm, concretizându-le? Bătăliile din suflet nu
suportă un răspuns clar, îndoielile fac parte din natura umană, dar poate dacă așteptăm puțin se vor împlini
de la sine. Am aflat recent însă de la un coleg de breaslă că, dacă primești ceva gratis, mai mult ca sigur că
produsul ești chiar tu. Sigur, afirmația se verifică într-un context comercial, dar se poate aplica neîndoielnic
și în viața personală.
Calea corectă este interpretabilă, poate ar trebui ca măcar unele dintre vise, lăsându-ne alintați în același
timp de aerul cald și aromat al primăverii. Să ne rugăm în același timp să nu fie, Doamne Ferește, unul
dintre coșmaruri!
Cine nu reușește să-și imagineze, să vadă/simtă salcâmii înfloriți, poate recupera câte ceva prticipând
la distracțiile promise de autorități la Zilele Clujului. Iată ce ne-a transmis edilul șef al orașului, Emil Boc,
înainte de manifestări: ”Ediția din acest an este cu atât mai importantă cu cât ne aflăm într-un an cu o semnificație
istorică deosebită, aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire...La un secol distanță, Cluj-Napoca este mai mult decât
un oraș, este o comunitate de care suntem mândri, pe care dorim să o dezvoltăm și merită să o sărbătorim.”
Sărbătoarea deschide seria de mari festivaluri care vor avea loc în următoarea perioadă la Cluj-Napoca.
CLUJUL TRĂIEȘTE!
Să ne auzim cu bine în prima lună de vară a anului 2018!
Cristina Pintilie Șendrea
povestidesuflet.ro
www.povestidesuflet.ro
0745 635 721
contact@povestidesuflet.ro
ISSN 2601 0321
ISSN-L 2601 - 0321
REDACȚIA
Alex Pastor — general manager, 0745 635 721
Aura Lenghel — administrator
Cristina Pintilie Șendrea — editor-coordonator
Redactori: Florina Diana Țiclea, Sorin Grecu
Tehnoredactare/design:
Matei Ladislau — www.graphitstudio.ro
Tipar: Tipografia Arta — www.tipoarta.ro
Redacția nu își asumă răspunderea pentru eventualele modificări de program sau preț, pentru conținutul reclamelor sau pentru
eventualele greșeli de tipar. Drepturile de autor asupra conținutului revistei aparțin redacției. Reproducerea parțială sau integrală
a conținutului nu este permisă fără acordul scris al firmei. Revista are un tiraj de aproximativ 1000 de exemplare/ediție și este
publicată la interval de o lună, în regim gratuit.
CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018
1

UN CARDINAL DE LA ROMA
ÎN VIZITĂ LA CLUJ
Vizita oficială s-a desfășurat la începutul lunii mai, la invitația reprezentaților Eparhiei Greco Catolice
de Cluj-Gherla. Timp de câteva zile, Cardinalul Francesco Monterisi a avut un program foarte
încărcat, s-a rugat și la căpătâiul regretatei Doina Cornea, al cărei trup neînsuflețit a fost depus în
Aula ”Cardinal Iuliu Hosu” a Catedralei Greco-Catolice. Cu această ocazie, Cardinalul și delegația
care l-a însoțit, s-a întâlnit cu IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.
O ACADEMIE PENTRU CLUJ
Printre obiectivele vizitei s-a aflat și inaugurarea unei Filiale a Academiei Internaționale Mauriziana, care a
avut loc în cadru festiv la Biserica Piariștilor din Cluj, după o slujbă în limba italiană oficiată chiar de către
Cardinal. Au fost acordate titlurile aferente diferitelor funcţiuni în cadrul acestei Academii.
Prorector: Camillo Torta, Vicerector: Adela Doina Logean, Vicerector: Massimo Paronitti, Consilier: Primo Fratus ,
Consilier: Alexandro Rossi, Trezorier: Roberto Zuccarelli.
Eminenţa Sa Cardinal Monterisi a explicat: „Aceasta este o instituție a Bisericii Catolice, înființată la Roma
şi care se dezvoltă și în afara Italiei. Scopul principal va fi ajutorarea celor aflați în dificultate, singuri, săraci
sau bolnavi. Am văzut că zona Clujului s-a dezvoltat foarte mult din punct de vedere social și economic,
dar totuși mai există zone și localități în care sunt mulți oameni în nevoie. Vom încerca să ne implicăm în
ajutorarea acestora.”
P.S. Florentin Crihălmeanu, episcop al Eparhiei Greco-calotice de Cluj-Gherla a adăugat:” Activitatea
Academiei este ecumenică și va fi dedicată tuturor celor aflați în nevoie, indiferent de etnie sau confesiune.
Această vizită este o onoare pentru noi. Eminența Sa a cunoscut lumea în lung și în lat, a fost nunțiu apostolic
din Madagascar până la Seul, din Egipt până în Bosnia Herțegovina, a prins atât timpuri de război,
conflicte religioase în care a fost nevoit să împace diferitele părți, cât și situații ample de sărăcie, de boală
sau de nevoi.”
Cardianalul Francesco Monterisi se află în fruntea acestei Academii, iar filiala de la Cluj va avea misiuni pe
plan caritabil și social, la fel cum se întâmplă și în celelate zone ale lumii. Până în prezent, ca asociație, a
ajutat diferite parohii din România și mai multe orfelinate, iar pentru organizația Caritas din Cluj a donat
echipamente necesare persoanelor cu dizabilităţi. Deschiderea filialei a fost posibilă datorită implicării
marchizului Fabrizio Mechi di Potassive, baron de Salle, dar și a cavalerului Camillo Torta, desemnat prorector
pentru România al Academiei Mauriziana.
CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018
povestidesuflet.ro
Cristina Pintilie Șendrea
3

”VIAȚA FIECĂRUI OM
ESTE O POVESTE”
- Este titlul materialului apărut în revista noastră în numărul din noimbrie 2017.
Se referă la o persoană distinsă, deosebită. Iată ce ne declara atunci Laura Moigrădean:
”Dacă ar fi să alegem “când“ și “unde“ să ne naștem, cu certitudine mulți dintre noi ar prefera
luna mai, o lună a florilor și a soarelui, într-un sătuc transilvan, aproape de Valea Almașului.”
”Nu voi uita niciodată fericirea pe care mi-o transmiteau acele locuri, pădurea, dealurile, fântâna
unde mergeam după apă. Parte din sufletul meu e acolo, rădăcinile mele sunt înfipte în tradițiile și
frumusețea acelui sat. De fapt, eu cred că niciodată n-am plecat cu sufletul din acele locuri!”
”Mi-am pus de multe ori întrebarea “Oare ce har am de la Dumnezeu?”. De-a lungul a 27 de ani,
vocația de a promova dreptatea și nepărtinirea, de a urmări adevărul, de a găsi echilibru, de a asigurara
legalitatea, de a proteja prestigiul și autoritatea profesiei de notar public, mi-au fost principiile
de bază ale reușitei în această muncă. Mi-am respectat întotdeauna profesia, respect oamenii,
trăiesc prin ei și alături de ei.”
LA MULȚI ANI, LAURA MOIGRĂDEAN!
semnează: redacția Clujul Trăiește
CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018
povestidesuflet.ro
5

În 2004 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, patru ani mai târziu a devenit doctor al
Facultății de Litere, a fost timp de 12 ani cadru didactic universitar, iar în prezent este profesor la Școala ”Tudor
Jarda”. Este tatăl cuiva, soț, prieten. Mai presus de toate cele enumerate, el este puțin și al nostru, al publicului,
putem să-l iubim sau să-l criticăm fără rețineri, și-a asumat aceste riscuri în 1976 când a devenit actor al Teatrului
Național din Cluj. Are la activ sute de spectacole, o ținută profesională și o cultură greu de egalat.
Doamnelor și domnilor,
PETRE BĂCIOIU
”Jumătate sunt oltean,
jumătate muntean și trei
sferturi ardelean. Este un
adevăr care nu respectă
regulile matematicii!”
CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018
7

”Eu am o natură muzicală,
când cade ploaia pe acoperiș
simt cum bate darabana, ca
o tobă în sufletul meu, simt
un tip de vibrație specială.”
8CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018
RĂDĂCINILE — M-am născut la Pitești,
în 1950. Mama, fie iertată, și tata, s-au
stins amandoi, erau sudiști. Mama olteancă,
soră medicală, tata muntean,
fost ofițer al armatei regale. A făcut
Școala de Artilerie în timpul războiului,
a devenit ofițer al Armatei Regale, după
care a servit armata comunistă până
în ’58. Am urmat o școală normală,
deși mama a vrut să mă ducă la Liceul
de Muzică, eu urmând calea muzicii
în gândurile ei. La admitere, din 30 de
locuri, 2 erau destinate clasei intelectuale.
Ca atare, mama nu m-a mai dus.
Eram un elev bun, însă m-am ținut și
de artă, mi-a plăcut, recitam în trupa
de teatru a școlii, frecventam cercurile
Casei Pionierului. Până în liceu am fost
de nota 10, olimpic național, bine cotat
între colegii generației mele. În clasa a 12-a am
fost olimpic la biologie și toată lumea mă întreba
dacă o să urmez studii în acest domeniu. Am dat
la teatru, în 1969, la IATC București, tata nu a fost
de acord cu această idee, el mă vedea profesor
sau inginer. Puteam să o iau și pe drumul filologiei,
mă atrăgea umanismul de tip literar.
TALENTUL — Mama avea calități artistice și un tip
de sensibiliate naturală. Mirajul teatrului m-a atras
și pe mine, am intrat din prima la IATC București,
la clasa Dem Rădulescu, am intrat al treilea, am
terminat la fel, apoi am devenit actor la Satu
Mare. Îmi doream să rămân în capitală, acolo era
”prada”: Televiziunea Română, România Film. Am
devenit actor de provincie, acum nu-mi pare rău.
După stagiu, mi s-a propus să vin la Cluj la un
concurs, l-am dat, l-am luat și îi mulțumesc lui
Dumnezeu că sunt aici. Mi-am dorit să joc Hamlet
sau Romeo, însă nu mi-a fost hărăzit să joc roluri
de frumoși, sunt un tip inteligent, rațional, cred că
talentul sălășluiește undeva în mentalul nostru și
în ideea de suflet.
FAMILIA — Prima experiență a fost frumoasă. Am
întâlnit o fată într-un tren, am corespondat, apoi
ne-am căsătorit. După ce s-a stins vâlvătaia, n-am
continuare pe pagina 10.
reușit să trecem proba timpului în relația de cuplu.
Eram doi copii care aveau un copil. Părinții mei au
crescut-o pe fiica mea, care trăiește în Pitești. În
perioada de post-căsnicie, am cunocut-o pe actuala
mea soție. Ea este clujeancă, mai tânără ca
mine cu 10 ani. În anii 80 ne-am căsătorit și avem
încă o fată. În luna iunie, mezina se va căsători.
Suntem foarte mândri ca părinți, sunt bogat din
această perspectivă.
TEATRUL — E frumos teatrul pentru că este diferit
zi de zi. Ne place sau nu ne place, teatrul este
adevărat, este o copie adevărată a vieții. În definiția
esențială a teatrului, pornind de la estetica
lui Aristotel, vorbim despre similitudine, o copie
transfigurată a vieții, este o lume ficțională, redată
cu mijloace specifice. În 1895, apare prima lucrare
de estetică teatrală modernă, atunci se vorbea de
teatru ca analogie a vieții, ca o similitudine, ca e
o copie transfigurată, iar în secolul 20 apare ideea
de ”Teatrul și dublul său”. Care este dublul teatrului?
Viața!
INTERNET — Nu sunt împotriva lui, este o zonă
de explorat, dar să te reduci la ea, să te rătăcești,
să cazi în capcana asta a necomunicării cu tine,
povestidesuflet.ro

”Am jucat în peste 150
de roluri, nu toate sunt
geniale, sunt și multe
eșecuri, neîmpliniri, nu
atingi inefabilul de fiecare
dată. Încerci, cauți, e frumos
drumul acesta al căutării.”
cu sinele, cu semenii, e marea problemă a
umanității, redată în ultima perioadă și de
teatru. Teatrul absurd, existențialist, s-a
aplecat asupra acestei idei de alienare, de
înstrăinare a omului în societate. Teatrul mereu
va fi nou, e o provocare.
PUBLICUL — Este de fapt ecoul nostru,
oglinda noastră. Dacă vorbești la pereți, înseamnă
că ești nebun. Când eram copil, dacă un om
mergea pe stradă și vorbea singur era considerat
un om bolnav. Astăzi dacă vorbește s-ar putea să
aibă wireless. Nu poți juca singur! Clădirea aceasta
(n.n. Teatrul Național) este o bijuterie, este monument
istoric. Acum sunt aproximativ 1000 de
locuri, ceea ce înseamnă 2000 de ochi, de urechi,
de palme. Nu poți juca singur...teatrul e frumos
prin comunicare, nu poate fi făcut sub duș, indiferent
de vibrațiile tale interioare.
UMANITATE — Nimeni nu poate certifica existența
noastră. Dumnezeu știe rosturile și rolurile.
Adevărul absolut este în afara conștiinței
individuale. Ca individ nu am decât o mare îndoială
asupra ființei mele, asupra a ceea ce mi se
întâmplă, n-am certitudinea că mâine va fi cum
gandesc eu că va fi. Nu știm ce se va întâpla, binele
și răul ne aparțin, sunt în ființa noastră, ne-am
înmulțit, suntem diverși, trebuie mâncare, totul
e artificializat, ne prefacem foarte mult. Am iubit
și iubesc libertatea, dar observ un sclavagism
modern vizavi de muncă, gândiți-vă la toți acești
oameni care se îndobitocesc, nu mai au timp de
ei, ne îngrășăm, mâncăm de la fast-food...măcar
sufletul să ni-l hrănim. Vreau să cred că teatrul
răspunde acestei nevoi!
Cristina Pintilie Șendrea
CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018
10
povestidesuflet.ro

Ioan Cozma,
iconarul lui Dumnezeu
“O superb elocventă lecție de creștinism, mai presus de orice slujbă oficiată în odăjdii, de înalți prelați. Te întorci
acasă, după ce-ai stat câteva clipe dincolo de timpul istoric și spațiul cotidian, având în sufletul tău chipul lui Isus
și ale tuturor sfinților zugrăviți aici, mai vii, mai luminoase, iluminându-ți conștiința și apropiindu-te mai frumos
de divinitate, de ceea ce este sfânt în noi. Așadar, icoanele pe sticlă ale lui Ioan Cozma sunt rezultatul unei perfecte
conlucrări dintre puterea de muncă, puterea talentului–daimon și o anume harismă“.
(Teohar Mihadaş)
CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018
Portret de iconar
Prin 1984-`85 l-am cunoscut pe Ioan Cozma, un ins
– sau poate un înger - care a reprezentat pentru
mine o reală rază de lumină în acea epocă cenuşie,
dacă nu de-a dreptul neagră! Filolog surghiunit
pe un post amărât de paznic de noapte, pentru
atitudinea sfidătoare la adresa orânduirii, păzeam
o clădire semidărăpănată şi nişte strunguri. Omul,
care trecea mereu pe acolo, cu treburi, a sesizat
prin ce dificultăţi trec şi, fiind inspector tehnic la
Inspectoratul de Stat pentru Cazane şi Instalaţii de
Ridicat, ISCIR, m-a ajutat să-mi fac formele pentru
a mă înscrie la cursul de cazangii. „Vremurile-s
grele şi trebuie să faci ceva ca să progresezi” mi-a
spus el, cu o bunăvoinţă şi blândeţe ce contrastau
cu tot ce văzusem până atunci... Deşi contrariat,
chestia fiindu-mi total nepotrivită, l-am ascultat şi
am făcut totuşi cursul, fără să ajung să profesez
vreodată în domeniu şi îndreptându-mă curând
către o zonă apropiată pregătirii mele. L-am reîntâlnit,
după 25 de ani, la vernisajul unei expoziţii
14
povestidesuflet.ro

de icoane pe sticlă, care-i aparţinea, prilej cu care
i-am luat un interviu. Scriam în sfârşit şi eu despre
el, după ce făcuseră deja acest lucru, magnific,
personalităţi precum Teohar Mihadaş, Negoiţă
Lăptoiu, Aurel Rău, Teodor Tanco şi mulţi alţii. Cu
toţii subliniaseră marea originalitate a creatorului
dar şi asimilarea remarcabilă a tehnicii şcolilor
iconografice ţărăneşti din Transilvania, inclusiv de
la Nicula. Noua noastră întâlnire, la trei-patru ani,
de la precedenta, are loc luni 14 mai, 2018 în locuinţa
sa vastă, situată în cartierul Abator, pe malul
Someşului. Mă minunez, ca odinioară, de tablourile
care tronează pe pereţi, semnate Gheorghe Ladiu,
Călin Anton, Theodor Harșia, Emilian Nicula, Pericle
Capidan și mulți alți pictori, dar şi de sumedenia
de icoane pe sticlă aflate acolo. Nu găsești nici un
centimetru liber pe pereţi, semn că omul își iubește
la nebunie lucrările pe care le deţine. La cei 77
de ani, iconarul este mai încet în mişcări decât la
precedent întâlnire, dar spiritul său e la fel de liber
şi asociaţiile de idei - parcă mai spectaculoase.
Îmi mărturiseşte, la începutul discuţiei noastre
că muzeul pe care l-a deschis în satul natal, Borza,
judeţul Sălaj, a început cu 113 lucrări, la care a adăugat
între timp alte 117. Tot acolo se află şi cea mai
importantă lucrare a lui, Triptic, începută în 2004
şi încheiată în 2013. “Despre ea pot să spun că nu
am mai văzut niciunde, la noi sau în lume, ceva
asemănător: e alcătuită din 48 de lucrări, dimensiunea
ei totală fiind de 1.10/2.82 metri şi poate oricând
figura în Guiness Book”, mărturiseşte Cozma.
Despre meserie, arată că a deprins-o de la pictorul
Gheorghe Ladiu, reprezentant al vechii boeme
clujene: “Cu o vodcă sau cu o ţuică l-am plătit, fiindcă
a fost marele meu prieten. A scăpat neatins
de gloanţe în Revoluţia din 1989 doar pentru că un
tânăr, aflat alături, i-a sărit în faţă, încasând proiectilele
fatale ce-i erau destinate lui. Împreună cu
maestrul meu, mort din păcate în jurul anului 2000,
am expus pentru prima dată, în 1990, la Casa de
Cultură a Studenţilor din Cluj. De atunci am participat
la zeci de expoziţii personale şi de grup, în
ţară, iar multe lucrările mele au ajuns să fie expuse
în S.U.A., Canada, Germania, Italia, Ungaria, Grecia
sau în Ţările de Jos. Dar cea mai mare realizare profesională
şi încununarea unei munci de 30 de ani
reprezintă primirea, pe 7 noiembrie 2013, a titlului
de membru al Academiei de Arte Tradiționale din
România”.
Rugă şi revelaţie
Iată ce-mi mărturisea, maestrul, în 2014 condiţiile
în care a avut, de-a lungul vieţii, două revelaţii
de natură divină: “În 1994 lucram, în atelier, la
două icoane pe sticlă. De fapt, tocmai le terminasem.
Acestea îi reprezentau pe Maria cu Pruncul
și pe Sfântul Gheorghe. Seara, după ce m-am dus
la culcare, am avut următoarea revelație: stăteam
la masa de lucru și, la un moment dat, a apărut
Domnul Isus Cristos – înalt la statură, cu barbă fermă,
neagră - ținând în mână icoana pe care tocmai
o terminasem. A venit, tăcut, spre mine și mi-a
lăsat-o pe masă. Atunci mi-am dat seama că am
uitat să-i pun Mariei cele trei stele – de pe frunte
și umeri – care simbolizează Sfânta Treime. Isus
și-a continuat drumul – dar eu n-am uitat visul și,
a doua zi, dis de dimineață, am făcut corectura ce
se impunea. Iar cea de-a doua s-a petrecut, astfel:
tocmai terminasem lucrarea “Judecata de Apoi“, pe
care până atunci n-o făcusem niciodată. Am lucrat
la ea timp de douăsprezece ore, de la opt dimineața
până la opt seara. Se făcuse frig deja în atelier
și mi-am făcut foc în sobă, aruncând înăuntru câteva
lemne. Aflându-mă după o muncă susținută,
abia am reușit să mă ridic de pe scaun, atât eram
de epuizat. La un moment dat, m-am ridicat, cu
greutate, să mai pun două lemne pe foc și, deschizând
ușița sobei am zărit, în flăcări, chipul Maicii
Domnului. Avea chipul pe care I l-au creat sculptorii
populari maramureșeni. Am încercat să fac abstracție
de imagine, m-am gândit că, poate, după
un scurt timp o să dispară. Mi-a fost teamă până
și să fug până-n casă, ca s-o chem pe soție, să vadă
și ea apariția. N-am vrut să-i provoc emoții - pe
care nu știu cum le-ar fi stăpânit… Mi-am schimbat
poziția, m-am mai ocupat puțin de lucrare și
CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018
povestidesuflet.ro
continuare pe pagina 17.
15

m-am uitat apoi, în mod reflex, la flacără. Apărea,
cu pregnanță, același chip, stilizat, al Mariei. N-a
dispărut decât într-un târziu, după ce lemnele au
ars în totalitate”. Acum, în această etapă a vieţii
sale, concluziile renumitului iconar, referitoare la
această temă, sunt extrem de ferme: “Credinţa are
toată intensitatea asupra vieţii mele, în sensul că
fără ea n-aş putea face nimic: mă ajută să muncesc,
să iubesc şi să fiu un om cumsecade între oameni.
Atâta timp cât îl avem pe Isus în ochii, mintea şi
memoria noastră totul se rezolvă bine în ceea ce
faci. Lumea întotdeauna a fost dificilă, de la Cain
şi Abel, dar prin credinţă poate ajunge mai bună.
Lumea prea o “arde” pentru materie. Aceasta e necesară,
dar trebuie acordată prioritate părţii spirituale,
a sufletului. Despre spiritualitate s-ar putea
vorbi enorm, pe când despre materie mult mai puţin.
Iar despre bucuria iconarului, atunci când picteză,
pot să-ţi spun că e una de bucurie coroborată
cu starea de rugăciune continuă în faţa Creatorului.
Nu cred că există o bucurie mai mare decât cea a
iconarului când zugrăveşte chipul Domnului sau al
sfinţilor. E transpus total şi are loc o legătură miraculoasă
cu ei, aducându-l la starea propice, de fapt
frecvenţa necesară acestui gen de muncă”.
Sorin Grecu
CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018
17

Cofetaria
Rusalca
Restaurant
Rusalca

F L O R E Ș T I

CONCURSUL INTERNAȚIONAL
„GHEORGHE DIMA”
„Concursul Gheorghe Dima reprezintă una dintre cele mai importante competiţii și evenimente artistice din
România. Debutând în 1984, a găzduit de-a lungul celor 16 ediții, artiști din întreaga lume. Ediția cu numărul 17
dedicată secţiunii Dirijat Coral dorește odată cu promovarea tinerelor talente, să ofere o experiență unică și pozitivă
prin organizarea de cursuri de măiestrie susţinute de membrii juriului pentru toţi participanţii în concurs. Distinsul
juriu format din dirijori și profesori ai Academiei Regale de Muzică din Londra, ai Universității de Muzică şi Teatru
din Leipzig, ai Filarmonicii de Stat Transilvania și ai instituției noastre, oferă certitudinea unei manifestări artistice
de înalt nivel”.
CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018
Poate cuvintele Rectorului
Academiei de Muzică „Gheorghe
Dima” prof. univ. dr. Vasile Jucan
ar fi de ajuns pentru a înțelege ce
reprezintă pentru viața artistică clujeană
a XVII ediție a Concursului
Internațional „Gheorghe Dima”, dar
puțini sunt cei care cunosc de fapt
amploarea acestui concurs.
Concursul Internațional „Gheorghe
Dima” a fost proiectat de către Rectorul
Conservatorului de Muzică
prof. univ. dr. Ninuca Oșanu-Pop în
urmă cu aproape 35 de ani, sub titulatura
de Festivalul și Concursul
de creație și intepretare muzicală
„Gheorghe Dima”.
Prima ediție a concursului a avut loc
în perioada 6-8 decembrie 1984, ca
un concurs de creație muzicală consacrat
lucrărilor corale, camerale și
orchestrale.
povestidesuflet.ro
23

CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018
24
Compozitorul Gheorghe Dima
Născut în anul 1847 în Șcheii Brașovului, Gheorghe
Dima a fost primul Director al Conservatorului
de Muzică din Cluj. A început studiile la Brașov,
a continuat apoi la Karlsruhe în Germania și la
Viena în Austria, perfecționându-se la Leipziger
Konservatorium unde a studiat pianul, compoziția,
tehnicile de canto, orga și multe altele. A fost artist
liric la operele din Klagenfurt (Austria) și Zürich
(Elveția) între anii 1873-1874, după care a revenit
în Transilvania unde a fost profesor de muzică și
dirijor al corului bisericii Sf.Nicolae din Brașov între
anii 1873-1878 și 1899-1914, dirijor și director muzical
la Reuniunea română de muzică din Sibiu, dirijorul
corului Catedralei Ortodoxe din Sibiu, iar în
perioada 1919-1925 îl găsim profesor de Ansamblu
coral și Director al Conservatorului de Muzică din
Cluj.
A fost unul dintre maeștrii artei dirijorale pe care
i-a avut Transilvania între cele două războaie mondiale
și un compozitor de excepție în ceea ce privește
muzica vocal-simfonică, muzica de cameră,
muzica corală atât pentru coruri mixte și coruri pe
voci egale, cât și pentru muzică corală pentru copii,
muzică vocală unde a excelat compunând caiete
întregi de cântece pentru voce și pian (lieduri),
cântece poporale românești, cântări bisericești,
cântări liturgice și funerare, iar lista poate continua.
Gheorghe Dima a fost și este un pionier al artei
componistice și dirijorale din Transilvania, creând
un stil al său propriu ce câștigă auditorul prin culoare
și farmec, și prin acea siguranță de a combina
cu măestrie calități tehnice și muzicale.
Scurt Istoric al Concursului
Concursul de creaţie muzicală a fost dedicat lucrărilor
corale, muzicii vocale cu acompaniament,
lucrărilor dedicate unei categorii de instrumente,
cum ar fi cele de suflat, violoncel şi pian.
Concursul de interpretare muzicală şi-a îndreptat
atenţia spre instrumente precum vioara, pianul, instrumente
de suflat (flaut, oboi, clarinet), cvartet
de coarde, contrabas, violă, violoncel și nu în ultimul
rând vocii umane.
În cadrul celei de a cincea ediţii a Festivalului şi
Concursului de Creaţie şi Interpretare Muzicală
”Gheorghe Dima”, din anul 1987, a avut loc o premieră
la nivel naţional, fiind organizat pentru prima
oară un concurs de interpretare muzicală dedicat
instrumentelor de percuţie.
Ediţia a VI-a a marcat un nou început pe plan naţional,
prin introducerea secţiunii de critică muzicală.
Începând cu ediţia a VIII-a ce a avut loc în anul 1992,
organizatorii festivalului au venit cu o nouă viziune,
organizând un concurs de Dirijat coral, concurs
ce avea să omagieze până în anul 1996 la cea
de-a XIII-a ediție, latura dirijorală a personalităţii lui
Gheorghe Dima.
După o pauză de 15 ani, în care festivalul a încetat
să mai fie unul dintre numeroasele evenimente
cultural-artistice ale României, ediţia din 2011 readuce
evenimentul pe harta celor mai importante
concursuri de interpretare muzicală naţională din
rândul instrumentelor de suflat.
Ediţia din 2015 a fost dedicată instrumentelor flaut
şi clarinet și a constituit un salt în ce priveşte amploarea
internaţională a competiţiei, cu participarea
în juriu a unora dintre cei mai mari interpreţi ai
momentului şi aproximativ 120 de concurenţi din 17
ţări de pe întreg globul.
În acelaşi spirit, la cea de-a XVI-a ediţie a concursului,
desfășurat în iulie 2017, au fost prezenți muzicieni
din întreaga lume. La cele două secţiuni – Flaut
şi Clarinet – s-au confruntat în faţa juriului, compus
din personalităţi recunoscute la nivel mondial,
tineri interpreți din peste 20 de țări. Această ediție
a concursului a avut cel mai tânăr juriu din istoria
concursurilor internaționale.
Ediţia din anul acesta îşi propune revenirea la secţiunea
de Dirijat Coral pentru tinerii dirijori din întreaga
lume. Cu un distins juriu internaţional şi având
un repertoriu ce cuprinde o selecţie de lucrări valoroase
româneşti şi străine din diferite perioade
stilistice, concursul doreşte să ofere o experienţă
unică tinerilor dirijori.
A XVII ediție a Concursului Internațional
„GHEORGHE DIMA”
A XVII ediție a Concursului Internațional „Gheorghe
Dima” se va desfășura în perioada 11-15 iunie 2018 în
sala de concerte a Academiei de Muzică. Cei 32 de
candidați rămași în competiție provin din Lituania,
Croația, Marea Britanie, Rusia, Slovenia, Germania,
continuare pe pagina 27.
povestidesuflet.ro

Taiwan, Ungaria, Finlanda, Brazilia, Columbia,
Ucraina, Belarus, Statele Unite ale Americii și
România. Ei vor avea de dirijat lucrări compuse de
Claudio Monteverid, G.P. da Palestrina, Gheorghe
Dima, J.Brahms, E.Elgar, P.Constantinescu, S.Toduță
pentru primele două etape, iar pentru semifinală
vor avea de dirijat o lucrare a compozitorului
Cristian Bence-Muk, lucrare în primă audiție absolută
(p.a.a.). Repertoriul tinerilor dirijori mai cuprinde
lucrări ale compozitorilor M.Ravel, N.Nystedt,
V.Williams, Fr.Poulenc și Adrian Pop.
Juriul este format din importante personalităţi naţionale
şi internaţionale.
Preşedinte de onoare: Prof.univ.dr. Vasile Jucan,
Rectorul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”.
Preşedintele juriului: Prof.univ.dr. Cornel Groza,
Dirijorul permanent al Corului Filarmonicii de
Stat „Transilvania”. În anul 1986, ansamblul coral
al Filarmonicii clujene este preluat de către Cornel
Groza, discipol al maestrului Dorin Pop. Linia evolutivă
trasată de predecesori este continuată cu
succes de actualul dirijor, corul marcând, în toţi
aceşti ani, cele mai prestigioase şi aplaudate prezenţe
în context internaţional şi fiind aclamat ca o
formaţie de clasă mondială.
Membrii juriului:
Patrick Russill este recunoscut drept una dintre personalitățile
de marcă ale muzicii bisericești englezești,
în calitate de interpret, profesor și cercetător
bucurându-se de o vastă apreciere. Acesta ocupă
atât postul de Director Muzical al London Oratory
din Londra cât și directorul catedrei de Dirijat Coral
al Academiei Regale de Muzică.
Roland Börger este directorul Catedrei de Dirijat Cor
al Die Hochschule für Musik und Theater „Felix
Mendelssohn Bartholdy“ din Leipzig; S-a născut în
Santiago de Chile și a studiat muzica bisericească,
dirijatul coral și orchestral la Universitatea de
Muzică din Freiburg (Germania).
Compozitorul Adrian Pop este prof.univ.dr. la
Academia de Muzică „Gheorghe Dima”. Născut la
Cluj în anul 1951, Adrian Pop s-a format sub îndrumarea
succesivă a tatălui său, reputatul dirijor de
cor şi profesor Dorin Pop, apoi a studiat compoziția
la Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima” din
Cluj între anii 1970 și 1976 cu maeştrii Sigismund
Toduţă şi Cornel Ţăranu.
Cristian Bence-Muk este compozitor și Director al
Departamentului Compoziţie-Dirijat al Academiei
de Muzică „Gheorghe Dima”. Născut în anul 1978
la Deva, a absolvit secţia de Compoziţie în cadrul
Academiei de Muzică „Gh.Dima” din Cluj-Napoca,
la clasa prof.univ.dr Hans Peter Türk, promoţia 2002,
iar în anul 2005 a obţinut titlul academic de Doctor
în Muzică, specializarea Creaţie muzicală, sub îndrumarea
acad.prof.univ.dr. Cornel Ţăranu.
Ciprian Para este conferențiar universitar doctor la
povestidesuflet.ro
Academia de Muzică „Gheorghe Dima” și Dirijor
permanent al Corului Ave Musica al Academiei
de Muzică „Gheorghe Dima”. Dirijorul Ciprian
Para şi-a început pregătirea muzicală la Liceul de
Muzică „Ion Vidu” din Timişoara, continuând studiile
la Academia de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-
Napoca, specializarea Dirijat cor academic, la clasa
prof.univ. Florentin Mihăescu.
Lect. univ. dr. Mihaela Cesa-Goje de la Academia de
Muzică „Gheorghe Dima” este Dirijor permanent al
Corului de cameră Jubilate și Asociat al Academiei
Regale de Muzică din Londra. A absolvit Academia
de Muzică „Gheorghe Dima” specializarea Dirijat
la clasa prof.univ. Florentin Mihăescu, iar masteratul
l-a finalizat la Academia Regală de Muzică din
Londra, unde a primit premiul “Irene Burcher” pentru
rezultate exceptionale.
Finala competiției și concertul final va avea loc
în data de 14 iunie 2018 ora 19 în sala Studio a
Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”.
Concursul dorește să ofere o experiență unică și
pozitivă pe de o parte concurenților prin organizarea
de cursuri de măiestrie susţinute de membrii
juriului pentru toţi participanţii la concurs, iar
publicului spectator un adevărat festival al școlii
dirijorale clujene adus la o treaptă superioară, o
treaptă care să ducă numele acestei urbe transilvane
dincolo de hotarele Europei.
Vă așteptăm în sala de concerte a Academiei de Muzică!
Florina Diana Țiclea
CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018
27

CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018
SALINA DIN FLOREȘTI
Oamenii de afaceri din Cluj dezvoltă zone de interes
pentru clujeni și nu numai în localitățile de
lângă oraș. Toată lumea a auzit de Aqua-Park-ul din
Florești, aceasta fiind de fapt singurul din toată zona.
Mii de oameni i-au trecut pragul de la deschidere
și până în prezent fiind o posibilitate mai mult
decât plăcută de a petrece o zi de vară, împreună
cu familia, prietenii sau rudele.
TERAPIE PENTRU TRUP ȘI SUFLET
În incinta aqua-park-ului, aceeași firmă a inaugurat
recent o SALINĂ. Da, o salină la zece minute de
mers cu mașina din centrul orașului! Personalul de
acolo își așteaptă oaspeții, indiferent de vremea de
afară, pentru că temperatura apei din piscină este
în permanență de 34 de grade Celsius.
Încercăm o descriere a noii saline, pentru a vă convinge
că nimeni, pentru nici măcar cinci minute, nu
va simți că pierde timpul dacă decide să petreacă
o zi aici.
Salino-Terapia are mai multe zone de relaxare, în
primul rând este vorba despre o piscină cu apă sărată,
pe marginea căreia se află bănci pentru odihnă,
zona de întreținere și masaj, mini-salină pentru
copii, sala de jocuri. Nu putea să lipsească sauna
de tip finlandez, zona de relaxare pe șezlonguri,
baia de aburi sau dușurile. Amatorii de senzații tari
pot intra și în zona de gheață sau în cea romantică.
În zilele calde, se poate ieși la soare pe plajele din
Aqua-Parc, iar la pensiunea, Casa Zânelor” puteți
să vă comandați meniuri care pot fi savurate chiar
în salină, în zona de bar/restaurant.
Antreprenorii spun că ideea construii unei saline
pentru relaxare și terapie este potrivită în zilele
noastre, mai ales că toată lumea trăiește în mare
viteză, iar stresul cotidian ne poate aduce probleme
și obooseală. Salina este destinația în care ne
putem desprinde de activitățile noastre zilnice,
relxarea fiind însoțită de o ușoară terapie pentru
minte și trup.
Costul unei intrări este de 30 de lei pentru două ore
și 60 de lei pentru o zi, iar pentru familii sau grupuri
se oferă reduceri.
Intrarea în salină se face pe bază de programare,
dar mai multe detalii puteți găsi pe site-ul salinoterapielaguna.ro
sau pe pagina de facebook
LagunaClubEvents.
Str. Sportului, nr. 5, Florești, Cluj, România
Tel: 0752 225 542
Program: Luni - Dumincă 10.00-17.00
28
Cristina Pintilie Șendrea

Richard Constantinidi,
un american “neliniştit”, la Cluj!
Odiseea clujeană
Richard, stabilit la Cluj-Napoca în anul 1987 este
cunoscut ca fiind la această oră unul din cei mai
celebri critici muzicali, impresari şi organizatori de
spectacole din România. Provine din părinţi de origine
română, evadaţi din lagărul comunist în 1967,
iar aceştia l-au crescut în spirit românesc, ba mai
mult, tatăl – medic de profesie – l-a ghidat spre
Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca despre
care el ştia că e un loc unde se face cu adevărat
carte. Richard a absolvit facultatea în 1993 muncit,
o perioadă, la Unipuls radio. Cutreierase lumea –
încercând să se stabilească, în Olanda, Germania,
Irlanda, Statele Unite ale Americii – dar în decembrie
1994 se întoarce în România. În ţara de origine,
n-a ajuns decât mai târziu - şi doar în vizită. Hotărât
să rămână definitiv în ţară, se angajează la ghidul TV
Satelit, cea mai citită revistă a vremii, unde ajunge
să susţină trei pagini de critică muzicală şi recenzii
la apariţiile discografice. La un moment dat şi-a
înfiinţat înfiinţat şi propria revistă, CZB (clickzoombytes)
dar a rămas cu o mare dezamăgire deoarece
”aici lumea nu vrea cronici adevărate, numai poze”.
După anul 2000 a organizat concerte cu formaţiile
locale: Allegria, Kumm, Luna Amară, Democraţii, La
Piovra, Open, Los Embecillos, Seven, etc. Referitor
la relaţia cu marea lui investiţie sufletească, Luna
Amară, mărturiseşte următoarele: “Am cunoscut formația
Luna Amară pe vremea când formația avea altă
componență și se numea Tanagra Noise. Acolo erau Nick,
Mihnea (membri fondatori din prezent) și Petru (primul
chitarist al formației, care pe atunci bătea la tobe!). I-am
impresionat în mai 2000 când le-am rezolvat deschiderea
CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018
povestidesuflet.ro
33

Amară s-a gândit să reia colaborarea cu mine, după ce a
avut mai multe colaborări ineficiente cu diverși impresari
din București. Ar mai fi de menționat faptul că am mai
descoperit, între timp, o formaţie locală, cvartet de poprock
alternativ, Cantellion, care este foarte talentată şi are
mare potenţial, cu care lucrez din decembrie 2017”.
Marea provocare GBOB
După înfiinţarea societăţii culturale Sunetul Muzicii,
Richard preia de la Londra concursul The Global
Battle of the Bands (Bătălia globală a formaţiilor),
concurs pentru formatii care cântă LIVE, piese
originale, compuse pe cont propriu, care se organizează
anual în 30 de ţări din lume. Un fel de
Eurovision în care, la sfârşitul anului, o formaţie îşi
reprezintă ţara la finala mondială a GBOB. “Am fost
director naţional GBOB Romania şi am organizat concursul
aşa cum am considerat eu că trebuie făcut, pe propriii
bani, fără sponsor şi am încercat să pornesc o mişcare de
promovare a muzicii LIVE, muzica NOUĂ; am adus oameni
activi în domeniul muzical din alte orase să jurizeze
formaţii la semifinale. Am adus, la finala naţională GBOB
CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018
la Vama Veche când a venit prima dată la Cluj pe platoul
Sălii Sporturilor și au cântat în față la 20.000 de spectatori.
I-am rugat dacă vor să colaborăm, să caute un nume
cu rezonanță și ușor de reținut în limba română și să compună
versuri în limba țării noastre; au ales numele „Luna
Amară” și au apărut șlagărele care sunt cerute la bis și în
ziua de azi: Gri dorian, Roșu aprins, Folclor, Ego no.4, etc.
Am lucrat cu formația şapte ani de zile iar cota și popularitatea
formației pe plan național au crescut de la un an
la altul, prin strategia aplicată de mine în acest sens. În
fapt, trimiteam CD demo, la adresele poştale ale copiilor
care puneau anunțuri de schimb de afișe, ale unor formații
rock în revistele de muzică ale adolescenților, active pe
piața revistelor la vremea respectivă, precum Bravo sau
Popcorn şi am plimbat formaţia la toate emisiunile TV posibile...
Şi, vă rog să mă credeţi, erau multe emisiuni care
promovau muzica rock la momentul respectiv. Sunt mândru
să fiu primul impresar care a creat tabla de joc pentru
o formație autohtonă, Luna Amară fiind prima formație
de gen care s-a aventurat să cânte în TOATE cluburile din
țară între 2001-2006... Luna Amară a fost poate singura
formație cu un clip la MTV, fără să aibă contract cu o
casă de discuri... Am fost prima formație de gen care a
cântat în mai multe țări din Europa, la publicul local (am
reușit să confirm cântări în Germania, Olanda, Franța,
Bulgaria, Turcia, Ungaria, pe vremea când România încă
nu făcea parte din Comunitatea Europeană!). Tototdată
sunt primul impresar care a reușit să confirme deschideri
pentru o trupă rock la mai multe formații de talie mondială
venite pentru prima dată în România în perioada
2005-2006! Ne-a crescut ego-ul și mie și artiștilor, iar din
acest motiv nu ne-am mai înțeles. A urmat o perioadă
în care nu ne salutam. Anii au trecut, iar în 2017, Luna
Romania, 2015, un director de booking de la Festivalul
Sziget Budapesta şi la semifinala GBOB Banat 2016, un
director booking de la Exit Fest Novi Sad, încercând să ofer
o deschidere internaţională formaţiilor autohtone, astfel
că în 2016, câştigătoarea României (HTETHTHEMETH,
de la Braşov) a fost VICECAMPIOANĂ mondiala GBOB!
Cu aceste ocazii am avut schimburi de experienţă numeroase,
încercând, practic, să creez o platformă de socializare
între formaţii, între ele şi între formaţii şi oameni din
domeniul musical. Dar, ce e mai important, am organizat
semifinale în multe centre culturale importante din ţară,
NU DOAR LA BUCUREŞTI, practic am creat turism cultural,
neapreciat în schimb de primăriile locale. Totodată,
am avut artişti, participanţi la concurs, de origine străină
care locuiesc în România sau au un părinte român. De
34
continuare pe pagina 37.
povestidesuflet.ro

asemenea, un englez impresar care s-a mutat în România,
Graham Robinson, de la Anglo Saxon Booking, a fost
membru în juriu. Practic, GBOB nu a fost un simplu concurs,
ci o comunitate... Dar cei mai mulţi artişti nu au
înţeles sau apreciat asta, după cum nici firmele private şi
posibilii sponsori nu au înţeles. Acum GBOB se află în pauză,
dar avem deja câştigătorul care va participa la finala
mondială GBOB 2018, în 7 decembrie la Atena”.
Efectul COLECTIV
Mărturiseşte Richard, în continuare: “Am fost șocat
săptămâna trecută când s-a anunțat faptul că, în contradicție
cu Constituția țării, Tribunalul Suprem a decis că
guvernul nu este obligat să recompenseze familiile victimelor
din Colectiv. Asta este lovitura de grație a unui guvern
care nu își iubește țara pe care o conduce. De asemenea,
circuitul cluburilor unde se poate cânta LIVE s-a restrâns
enorm în țară după modul agresiv și brutal de implementare
a legilor care existau dar nu au fost aplicate până în
acel moment. În multe cazuri, s-a exagerat cu exigența din
partea autorităților. Cunosc patroni de club care au fost
amendați abuziv lunar pentru probleme minore, iar exemplul
clubului Rockstadt din Brașov care a stat închis nouă
luni de zile deși avea absolut totul pus la punct, conform
cu legislația în vigoare, este exemplul perfect al situației
din țară privind exigența dusă la extremă a autorităților.
România nu are o industrie formată pe latura aceasta de
muzică rock/metal iar formațiile tinere, aflate la început
de drum nu mai au posibilitatea să urce pe o scenă de club
deoarece au rămas puține astfel de localuri deschise în
țară, capacitatea lor fiind limitată – patronii căutând numai
trupe care adună public și nemaifiind dispuși să riște
pentru a da o șansă tinerelor talente. Încă un impediment:
nu există niciun fel de program din partea Ministerului
Culturii pentru a promova muzica de limbă română în
afara granițelor sau de a promova muzica românească pe
plan internațional. De asemenea, nu există încă niciun fel
de program sau propunere de proiect pentru a construi săli
de spectacol potrivite acestui gen muzical CEL PUȚIN în
fiecare capitală de județ. Se vând mai nou biletele online
și în presale (înainte de data spectacolului) iar impozitele
aplicate ajung să fie aproape 40% din valoarea biletului.
Din acest motiv, suntem obligați să mărim prețul biletului,
iar câștigul formației este redus. În TOATE țările învecinate
nouă (Ungaria, Serbia, Bulgaria) există o taxă unică pe
cultură de 7-11% (asta înseamnă că indiferent că este vorba
de un bilet la concert, carte, CD, articol vestimentar cu
logoul formației... Iar impozitul brut al statului este unul
fix, între 7 și 11%). O astfel de măsură şi la noi ar ajuta
mult scena culturală și artiștii care își doresc să poată să
se dedice 100% actului artistic, benefică pentru întreaga
scenă artistică și pentru dezvoltarea culturii urbane din
țară... Dar, din păcate, aceasta este o măsură mult amânată
și foarte neglijată de guvernele după 1990”.
Sorin Grecu
CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018
37

Cinema Florin Piersic vă așteaptă cu
filme de excepție:
Incredibles 2
Slender man
Declinul
Mamma mia!
Ant man and the wasp
Hotel Transylvania 3
Jurassic World — Fallen Kingdom
https://www.facebook.com/Cinema
Florin Piersic
Relații la numărul de telefon:
0264 433 477

SERI ROMÂNEȘTI ÎN DIASPORĂ
În timp ce politicienii se luptă pentru a câștiga teren și voturi în diaspora românească, artiștii repurtează
succes după succes în comunitățile de români de peste granițe. Luna trecută, un grup de cântăreți de pe
meleagurile noastre, în frunte cu Aurel Tămaș, a fost câteva zile în Spania. Artiștii au fost primiți foarte bine,
sute de români participând la serile românești organizate Argada de Rey și Gernika Lumo.
• Ce înseamnă o seară românească? Este un eveniment prețios, o ocazie pentru românii de peste graniță
să vorbească în limba maternă, să cânte melodii tradiționale, să danseze alături de atiștii noștri până
târziu în noapte.
• ”Știm când începe spectacolul, dar niciodată când se termină.”, ne-a declarat Aurel Tămaș. ”Ei sunt dornici să ne
asculte, fiind o ocazie să nu uite de unde au plecat, să-și aline dorul de tară. Nimeni nu stă pe margine, toți ni se
alătură până la sfârșit, iar noi suntem copleșiți de poveștile lor de viață.”
CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018
• Ultima statistică a Organizației Națiunilor Unite, dată recent publicității, arată că România se află pe
locul 4 în Europa în ceea ce privește numărul de emigranți, cu 3.4 milioane de conaționali, plecați de
acasă în căutarea unui trai mai bun.
ARTIȘTI: Aurel Tămaș, Oana Tomoiagă, Iulia Bucur, Gabi Hîrța, Alexandra Todoruț, Alex Pastor și membrii orchestrei
”Băndașii de la Cluj”
Prezentator: Andrei Duban
Organizatorii evenimentelor: Maria Felicia Marie, Marius Hîrța.
40
Cristina Pintilie Șendrea
povestidesuflet.ro

Partenerul tau pentru
un eveniment reusit. ,

http://www.looktv.ro LookTV.ro contact@looktv.ro

”NU ȘTIU CÂT SUNT DE FRUMOASĂ!”
- MARIANA GABRIAN SFECHIȘ
Debutul ca artistă l-a avut la 9 ani, atunci
a urcat pe podium la Festivalul Cantarea
României, ocupând un onorant loc doi.
O fetiță înzestrată cu talent, născută
pe meleagurile noastre, în Vânători,
comuna Ciucea, a ajuns să fie
ascultată de toată România.
Talentul i-a fost descoperit și apoi
cultivat de învățătorul din sat,
dl. Valer But, de care și acum
Mariana Gabrian Sfechiș își amintește
cu mult drag și deosebit respect.
După acest succes, lucrurile au
evoluat, iar acum Mariana Gabrian
Sfechiș se poate lăuda cu un palmares
de invidiat. A câștigat foarte multe premii
la festivaluri și concursuri, solistei fiindu-i
dragi mai ales cele de popularitate, atunci
când simte că este apreciată direct de public.
”Eu sunt o fire optimistă și veselă, mereu cu
zâmbetul pe buze. Îmi place să ofer, iar când
sunt pe scenă parcă uit de mine, dar am
emoții de fiecare dată, pentru că tot ceea ce
cânt și simt eu să transmit celor care mă
urmăresc. Muncesc foarte mult, așa am fost
învățată de părinții mei.”
Repertoriul propriu al artistei este compus doar
din melodii originale, culese din folclorul tradițional,
din zona de interfență a județelor Cluj, Sălaj și
Bihor. Primul album semnat Mariana Gabrian Sfechiș
a fost lansat în 1997, dar de atunci a mai lansat melodii
proprii, la diferite festivaluri naționale de muzică
tradițională. Mariana Gabrian Sfechiș este absolventă a
cursurilor Școlii Populare de Artă ”Tudor Jarda” din
Cluj, secția canto popular și se mândrește că a avut
ocazia să colaboreze cu nume consacrate în domeniu,
avându-i ca mentori pe Gelu Furdui, Dumintru Fărcaș
și Grigore Grigoruț. Adevărata activitate artistică, spune
solista, a demarat în timpul liceului la Ansamblul
”Doina Clujului”, iar mai târziu a început colaborarea cu Ansamblul
”Mărțișorul”, aflat sub bagheta maestrului Dorel Rohian. Le mulțumește
tuturor celor care au sprijinit-o în cariera artistică, în
primul rând lui Dumnezeu , apoi părinților, prietenilor, dar și colegilor
pasionați și implicați în promovarea culturii tradiționale
românești.
Mariana Gabrian Sfechiș va putea fi urmărită în concert la Zilele
Clujului, pe 18 mai, începând cu ora 18.00, la scena de pe strada
Mihail Kogălniceanu.
CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018
povestidesuflet.ro
Cristina Pintilie Șendrea
47