Ardealul de Succes nr. 1

MAESTRUL 

Dorel 

Vişan 

între cuvinte 

» PAGINA 10 

Zestrea 

Ardealului 

» PAGINA 14 

Ana Ilca 

Mureşan 

» PAGINA 26 

ACTORUL 

de la Hollywood 

Daniel 

Ganea, 

incursiune la 

Castelul Bran 

» PAGINA 6

CUPRINS numărul 1 | Noiembrie-Decembrie 2017 

2 | Editorial 

4 | Adorè Cluj 

6 | Daniel Ganea 

10 | Dorel Vișan 

12 | Alexandrion Group 

14 | Zestrea Ardealului 

16 | Flavius Milășan 

20 | Andrei Fischof 

22 | Dan Dumitrana 

24 | Dănuţ Goga 

26 | Ana Ilca Mureşan 

30 | Dor Transilvan 

34 | Men’s Club 

36 | Grigore Sâmboan 

37 | Hermina Marc Iluți 

38 | Românaşul

Un nou orizont – 

ARDEALUL 

DE SUCCES 

Un drum deschis de o nouă viziune, o nouă 

revistă într-un mediu elitist, precum este cel clujean, 

poate deveni o încercare cu multe discuții, dar cu 

posibilități multiple de dialog, de înțelegere, de 

dezvoltare, cunoaștere și de promovarea a celor ce 

conturează un areal transilvan, ardelean de succes. O 

dorință ce a prins contur prin încercări și dezbateri, 

propuneri, situații limită, dar, mai ales, prin pasiunea 

pentru deschidere, pentru nou, pentru profesionalism, 

idee și Cuvânt. Totul s-a însumat în noua echipă ce 

propune o linie de prezentare a ceea ce se poate 

distinge ca fiind merituos în acest spațiu competitiv, 

situând o panoplie livrescă a celor ce-și dau aportul 

pentru dezvoltarea mediului transilvan, cuprinzând 

spațiul social, economic, de business, cultural. 

Orice început poate cauza sincope în 

demersul de elaborare a scopului propus, dar 

această posibilitate nefastă nu este un pericol, ci o 

atenționare la implicarea și efortul depus, pentru ca 

ele să nu fie în van. Încercarea noastră este de a forma 

punți între oameni, între mentalități, între persoane 

de diferite condiții și idei, fiind menită să aducă socialeconomicul 

mai aproape de modelele, care pot fi 

faruri călăuzitoare, în această lume plină de naufragii 

personale sau sociale. 

Oferim modele, situații, descoperim întâmplări, 

personaje, idei, prezentăm relatări despre 

sentimente unice, toate adunate într-un sistem ce se 

dorește a fi model de performanță, care poate denumi 

spațiul ardelean ca fiind unul de succes, nu doar la 

nivel local, ci național și internațional. Susținem ceea 

ce s-a construim și dorim să devenim promotori ai 

acelor arhitecți care fac Ardealul să fie de succes. 

Suntem lături de ei și ne oferim sprijinul pentru a fi 

cunoscuți și pentru a ajunge la persoanele care au 

nevoie de modele de îndrumare. Întotdeauna există 

necesitatea de a cunoaște, de a stărui în cunoaștere și, 

în acest demers, este benefică îndrumarea, care oferă 

deschiderea de căi, de situații, de posibilități. Această 

inițiativă are nevoie de modele, de modelatori, de 

îndrumători. 

Revista „Ardealul de Succes” se dorește a fi o 

variantă de promovare, de prezentare, de aducere în 

prim plan a celor ce și-au adus aportul la dezvoltarea 

spațiului ardelean, l-au conturat și și-au pus amprenta 

asupra existenței sale. 

dr. Victor Constantin Măruțoiu 

REDACŢIA: 

CONTACT: 

Maria Cristina Malcoci 

Administrator 

Claudiu Iosif Racz 

Director General 

Suzana Nemeş 

Redactor Şef 

Victor-Constantin Măruţoiu 

Redactor Şef Adjunct 

Nina Badea 

Director Marketing 

oninbranding&more 

Grafica 

Telefon: 

0740 503 706 

0726 033 865 

E-mail: 

ardealuldesucces@gmail.com 

Site: 

www.ardealuldesucces.ro 

2 | Ardealul de Success

Claudia, Emil și Tjerk – 

Ciocolateria ”Adorè CLUJ” 

Despre ciocolată între pasiune și artă 

Ciocolata a determinat întotdeauna pasiune, 

iubire și artă, reprezentând una dintre cele mai 

apreciate produse alimentare. A fost unul dintre 

cadourile aduse din meleaguri descoperite peste 

ocean de către Cristofor Columb. Era văzută ca fiind 

băutura zeilor și cel mai rafinat cadou care se putea 

face cuiva. A determinat studii și cercetări, pentru o 

îmbunătățire a gustului, a aromei, a savorii. 

În timpurile moderne a devenit aproape o 

artă prepararea ciocolatei și prezentarea ei publicului 

larg. În România există numeroase ciocolaterii, care 

încearcă să aducă aroma ciocolatei în viața cotidiană. 

Una dintre acestea, care reușește să combine 

pasiunea pentru ciocolată cu artă de a prepara și 

a reda publicului o ciocolată de înaltă calitate, este 

Ciocolateria „Adorè CLUJ”. Cu o echipă formată 

din: Claudia, Emil și Tjerk, s-a reușit aducerea, în 

fața publicului larg, a unor sortimente deosebite de 

ciocolată. Pentru ei ciocolata este un răsfăț binemeritat, 

o pasiune descoperită celorlalți. 

Claudia Deacu ne descoperă ceea ce 

înseamnă „Adorè CLUJ”, prin prisma pasiunii în arta 

ciocolateriei. 


1. Stimată doamnă Claudia Deacu, de unde vine 

pasiunea pentru ciocolată? Ce înger sau ce daimon o 

inspiră? 

Cu o bogată istorie, ciocolata a fost și este 

apreciată și iubită. Aztecii și mayașii considerau 

ciocolata băutura zeilor. Civilizațiile străvechi i-au 

descoperit multe beneficii, urmând să devină una din 

cele mai apreciate arome din lume. Ciocolata îmbină 

arome variate: dulce, amărui, fructat, lichior, exotic, 

etc. Aduce o multitudine de gusturi și combinații, este 

fascinantă, o încântare a simțurilor. 

2. Sunteți o profesionistă în ale ciocolatierii, cum 

vedeți dezvoltarea acestei arte în România? 

Început fiind acest segment, cred că există 

potențial. Este ceva nou, diferit, mai sunt arome, 

gusturi, combinații de explorat. Toți iubim ciocolata, 

copii și părinți, tineri și bătrâni. Este un cadou potrivit 

pentru persoane apropiate, angajați sau colaboratori. 

3. Ce produse oferiți? 

Produsele noastre sunt făcute din ciocolata 

de cea mai bună calitate, nu conțin grăsimi vegetale, 

nici arome sintetice, nici conservanți. Oferim praline 

și tablete de ciocolată. Pralinele sunt în trei tipuri 

de ciocolată: albă, cu lapte și neagră. Umplutura/ 

ganache-ul poate fi pe bază de fructe (afine, zmeură, 

căpșună, vișină, caisă, portocală), alcool (lichior Baileys, 

Cointreau, cognac, Irish coffee, lichior portocală), alune, 

nuci, migdale, ghimbir, scorțișoara, marțipan, creme 

brulee, vanilie. 

5. Aveți o gamă variată, există specialități pe 

care le oferiți doar în perioada sărbătorilor de iarnă? Ce 

specialitate recomandați? 

Sortimentele sunt variate și se pot oferi 

indiferent de ocazie. Pentru Crăciun sunt figurinele 

specifice: moș, om de zăpadă, clopoțel, sanie, etc. Dar 

personalizarea poate fi în funcție de eveniment/ocazie: 

oferim cadouri corporate, mărturii nuntă/botez, zi de 

naștere. 

6. În ce linii se înscrie ciocolată în rândul 

dorințelor cumpărătorilor? 

Clienții cumpără ciocolată atât pentru consum 

propriu cât și pentru a fi oferită ca și cadou. Ciocolata 

este apreciată pentru calitățile ei. Consumată în cantități 

moderate și fără adaosuri de grăsimi vegetale, coloranți, 

conservanți, are efecte pozitive asupra sănătății. 

7. Ce alte produse și specialități le dedicați 

cumpărătorilor? 

Suntem ciocolaterie-cafenea. Oferim clienților 

noștri câteva sortimente de cafea, diverse 

origini: Guatemala, Peru, Papua New Guinea, Congo, 

Nicaragua, Brazilia, Ethiopia. De asemenea am inclus în 

oferta noastră o colecție de vinuri. 

8. Organizați workshopuri. Ce orizonturi oferă? 

Organizam demonstrații și/sau workshopuri în 

care prezentăm cum se fac pralinele de ciocolată. 


Ciocolaterie-Cafenea ”Adorè CLUJ” 

B-dul 21 Decembrie 1989 Nr. 59 Cluj-Napoca 

W: www.adorecluj.com 

E: info@adorecluj.com 

Facebook: J’adore DeliTec 

Instagram: adore_chocolat_cluj 

Ardealul de Success | 11

photo by 

Tiberiu Nedelea 

- LUXURY PHOTO-VIDEO 

DANIEL GANEA, 

actorul româno-american într-o 

incursiune la Castelul Bran, de Crăciun 

Daniel Ganea s-a născut în orașul european 

Cluj-Napoca, din Transilvania, România. Este un 

actor, cunoscut din mai multe filme, în care a jucat 

la Hollywood, cele mai importante fiind; SIS, Trupa 

Specială de Investigație, Love a la carte (2014), 

King’s Man (2010), Trail (2010), regizat de celebrii 

producători de la Hollywood: George Gallo, Andy 

Weiss și a jucat alături de nume celebre, cum ar fi: 

Giovanni Ribisi, Terry Crews, Luke Wilson, James 

Caan, Gabriel Macht, Kelsey Grammer, Rade 

Serbedzija și mulți alții, cu care Daniel Ganea a legat 

mari prietenii în industria de film. De asemenea, 

el a jucat și în piese de teatru, seriale TV, fiind 

nominalizat la o serie de premii internaționale, la 

festivaluri renumite de film. 

Daniel Ganea a fost ales, din câteva sute 

de actori, de către Disney Channel, să joace, în 

producția celebră „Forever”, alături de Hannah 

Montana, celebra actriță și cântăreață Miley Cyrus. 

Acest film a avut un real succes, fiind creat și regizat 

de Rich Correll, Barry O Brien, Michael Poryes. 

În spatele filmărilor, Daniel Ganea povestea 

regizorilor și actorilor: Miley, Emily Osment, Billy Ray 

Cyrus, Dolly Parton, Brooke Shields, Selena Gomez, 

şi multor altor staruri de la Hollywood, despre 

Transilvania, că se găsește în splendida România și 

îi încuraja să o viziteze. De asemenea, să viziteze și 

„Castelul Dracula” din Transilvania, un loc celebru în 

întreaga lume. 

Producătorii, echipa, actorii și toată lumea 

petreceau mult timp pentru a glumi cu Daniel pe 

acest subiect, despre renumitul Dracula. 

Pentru a parcurge acest drum, cel al deveniri 

întru arta actoriei, Daniel Ganea a studiat actoria 

la Universitatea din Los Angeles, dar și teologia și, 

în prezent, este student la Universitatea din Utah 

Valley, linia aviație, în calitate de pilot de 4 ani. 

A jucat în reclame pentru numeroase brand-uri 

internaționale: Hyunday, Gianfranco Ferré etc. 

Pe parcursul anilor, a îmbrățișat și cariera de 

prezentator de spectacole și emisiuni, prezentând, 

alături de personalități, o serie de programe 

importante de televiziune și a dat interviuri pentru 

televiziuni importante, cum ar fi: TMZ din USA, 

în care a promovat frumos România. S-a implicat 

în realizarea unor frumoase emisiuni de top, care 

promovează valorile naționale și a devenit Director 

Exclusiv și asociat în companiile de producție ale 


celebrelor gale: Gala Celebrităților și Gala Femeilor 

de Succes, promovate la nivel internațional. 

Este pasionat și de cariera de regizor de 

film, studiind și această latură a actoriei în SUA și 

lucrează la primul său film personal, în prezent. Este 

și membru în: SAG, AFTRA, EQUITY LONDON, 

UARF (UNIUNEA ACTORILOR ȘI REALIZATORILOR 

DE FILM din România). 

INTERVIU: 

1. Te-ai născut în Transilvania și ai impresionat, 

în acest sens, lumea cinematografiei de la Hollywood. 

În acest moment, ești un adevărat Ambasador, în 

plină ascensiune, la Hollywood! Care sunt cele mai 

frumoase amintiri despre locurile natale, care ți-au 

rămas în minte, încă din copilărie? 

Mă simt mândru ca m-am născut în 

Transilvania, un loc frumos, care mi-a rămas în suflet, 

pe care-l voi promova toată viața mea. America 

m-a format profesional, la un anumit nivel în lumea 

cinematografică, dar Romania, este țara mea de 

suflet. Am să-mi amintesc, întotdeauna, cu plăcere, 

de peisajele frumoase ale țării noastre, de sărbătorile 

noastre tradiționale, unice în lume, care promovează 

folclorul autentic și de gastronomia tradiționala, 

specifică țării noastre. Ador ciorba ardelenească, 

făcută de ardelenii noștri, dar și sarmalele românești. 

2. Cum ți se par schimbările survenite în țara 

noastră, de-a lungul timpului, după ce te-ai întors? 

Am fost mulți ani plecat, fără să mă întorc 

acasă, dar mărturisesc sincer că Romania a rămas la 

fel de frumoasă și s-a dezvoltat destul de mult, în 

bine. Păcat că aspectul acesta nu se reflectă neapărat 

în traiul, de zi cu zi, al românilor și tinerii nu sunt atât 

de stimulați, pentru a rămâne acasă. Țara noastră nu 

a oferit prea multe oportunități, legate de locurile 

de muncă. Însă, noi, cei plecați, vom reveni mereu 

cu plăcere acasă și vom sprijini țara, indiferent unde 

vom locui, fizic vorbind. Sufletul românilor este tot 

acasă. 

3. Care sunt cele mai importante criterii pentru 

a reuși în lumea cinematografică, la HOLLYWOOD? 

Muncă foarte multă, perseverență, 

sinceritate, personalitate, dar primul este talentul 

cu care te naști. Cinematografia este o meserie 

frumoasă, interesantă, dar pe care nu o poți păcăli, 

deoarece interpretarea trebuie să fie reală. 

4. Care este diferența între tradițiile noastre 

culturale și lumea de peste ocean? 

Tradițiile noastre sunt cam unice în lume, 

deoarece când vorbim despre tradiție, ne gândim la 

tot ce avem noi de promovat mai frumos, pentru a 

ne pune țara în valoare. 

Folclorul, portul popular mi se par 

impresionante și multe țări au fost inspirate din 

folclorul nostru autentic. Tradițiile noastre sunt cu 

adevărat spectaculoase, noi avem o artă culinară 

deosebită, un mod unic de a pregăti Crăciunul, 

Paștele, Revelionul. Peste Ocean aceste aspect sunt 

festive, dar nu sunt așa tradiționale.

7. Ai realizat această ședință foto, de sărbători, 

pentru primul număr al revistei Ardealul de Succes, 

având ca temă: „Incursiune la Castelul Bran (Dracula)”. 

Cum ți s-a părut castelul, după atâția ani? 

Mă simt legat sufletește de Transilvania și 

de Castelul Dracula, tot așa de frumos a rămas, dar 

înspăimântător, dacă ne gândim la legendă! Americanii 

apreciază foarte mult acest loc și promovează de mulți 

ani legenda, chiar făcând multe filme pe această temă. 

5. Ce i-ar trebui unui tânăr ca să reușească în 

lumea cinematografica de la Hollywood, ce sfaturi leai 

da tinerilor din România? 

Sfaturile mele sunt multiple! În primul rând, 

trebuie să se hotărască din timp, pentru a studia 

foarte bine cinematografia. Cinematografia este o 

meserie care se poate studia încă din copilărie sau de 

pe băncile liceului. Trebuie să facă această meserie 

din plăcere, trebuie să aibă o rezistență foarte mare 

la filmări, se filmează ore în șir, se muncește foarte 

mult. Să aibă multă răbdare la castinguri, deoarece 

niciodată nu se știe ce rol poate aduce ziua de 

mâine. Sunt multe respingeri și nu trebuie să se 

demoralizeze. Le doresc mult curaj și succes! 

6. Care crezi că sunt motivele adevărate, 

pentru care pleacă tinerii din țara noastră, în număr 

așa de mare? 

Nicăieri în lume nu este precum acasă, 

unde te-ai născut, dar trebuie să recunoaștem că 

oportunitățile pe care le oferă job-urile mondiale, în 

privința câștigurilor financiare, sunt multiple! Tinerii 

noștri pleacă pentru un trai, un confort mai bun. 

8. Cu ce mari personalități păstrezi legătura în 

Romania? Care sunt relațiile tale cu oamenii de aici? 

Sunt bucuros sa fiu alături de celebrele 

gale, Gala „Femei de Succes”, care va avea loc pe 

11 decembrie și Gala „Celebritățile Anului”, care au 

promovat sute de personalități importante, cu care 

m-am cunoscut și am păstrat legătura și de peste 

Ocean. A fost o bucurie să mă revăd mereu cu: Marcel 

Iureș, Dan Puric, Florin Piersic, Maia Morgenstern, 

Ioan Carmazan, Gheorghe Turda, Elena Merișoreanu, 

Nicolae Sabău, Cristi Brancu, Oana Turcu, Angela 

Buciu, Corina Chiriac, Gheorghe Zamfir, Mihaela 

Şerban, Mihai Trăistariu, Dumitru Fărcaș, pe care îl 

apreciez foarte mult, mai ales că îmi era vecin de 

cartier, în Cluj. Acești oameni minunați m-au făcut să 

mă întorc mai mult acasă, chiar dacă, din păcate, unele 

personalități nu se mai găsesc printre noi, precum: 

Stela Popescu și Sergiu Nicolaescu, la care am ținut 

foarte mult. 

9. Care sunt cele mai importante proiecte 

de viitor, pe care le ai? Este și țara noastră inclusă în 

proiectele tale? 

Lucrez la mai multe proiecte de film, atât ca și 

actor, cât și ca producător, regizor, printre care și un 

film în Romania, alături de Maestrul Ioan Carmazan, 

dar vom spune mai multe pe viitor. 

10. Care sunt actorii tăi preferați în lumea 

cinematografică, atât în Romania, cât și la Hollywood? 

Ai anumite personalități de care te simți mai apropiat? 

Actorii mei preferați la Hollywood sunt: Marlo 

Brando, Robert de Niro, Silvester Stalone, Adam 

Sandler, Robert Downey, Al Pacino, Will Ferrell, iar din 

Romania sunt: Sergiu Nicolaescu, Alexandru Arșinel, 

Florin Piersic, Marcel Iureș și Dan Puric. 

Vă mulțumim frumos pentru interviu, suntem 

bucuroși că avem un ardelean de succes, care ne 

reprezintă așa de frumos în lume, în America. 

Gala „Femei de Succes” România 


Str. Baratiei ˘ ˘, nr. 29, Bucuresti , 

(lânga ˘ magazinul Cocor) 

0729 431 340

Între cuvinte 

precum respirații 

ale eternei toace – 

DOREL VIȘAN 

Cuvintele sunt semne ale unui timp în care 

se nasc cei care au puterea de a le da formă, esență, 

culoare și, într-un sens - Viață. Sunt persoane 

unice, cu un destin dedalic, aflate sub prispa 

eternei reîntoarceri spre Cer, ca ființe creatoare de 

momente unice, irepetabile și, care au puterea, de a 

forma generații întregi, de a schița, modela, înfiripa 

caractere. 

Acesta este semnul pe care îl poartă și cel 

unic între poeții-actori, Maestrul Dorel Vișan. Un 

caracter aparte, un duh ardelean până în măduva 

oaselor, ce respiră cuvintele, precum toaca își cerne 

sunetul de taină al Psalmilor. 

Născut în satul Tăușeni, județul Cluj, într-o 

perioadă tulbure, din punct de vedere istoric, a 

reușit să depășească limitările de orice fel, gen sau 

cauză, fie că erau de ordin istoric, social, economic 

sau spiritual. Copilăria și-o dedică eminamente 

acumulărilor de orice natură, insistând pe învățare, 

pe obiceiuri românești, pe Tradiție, pe tot ceea ce 

însemna universul satului tradițional ardelean, 

românesc. 


Cultura îl formează ca pe un fermecător al 

cuvintelor, îl duce pe linia poeziei, dar îl îndeamnă 

și pe linia jocului cu cele ce sunt ale cuvintelor, 

spre actorie, spre interpretare. În acest sens a 

urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală și 

Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, 

absolvind în anul 1965. Datorită stăruinței cu care s-a 

dedicat studiului, actoriei, cuvintelor și a frumoaselor 

și merituoaselor rezultate este angajat, la scurt timp 

după absolvire, de Teatrul Național din Cluj-Napoca. 

Urmează o pleiadă de roluri, interpretate cu succes 

și profesionalism, care îi aduc o recunoaștere la nivel 

național și, care, în timp, se va extinde peste țări și 

continente și va ajunge la nivel european și chiar 

mondial. 

Anul 1974 îi aduce debutul cinematografic, 

în rolul călăului din comedia românească „Păcală”. 

Astfel, deschisă fiind calea cinematografiei, urmează 

roluri în peste 60 de filme. Diversitate de roluri 

interpretate descoperă harul, talentul și strădania 

de care a dat dovadă Maestrul Dorel Vișan. Jucând 

personaje, care conturau diferite funcții și caractere, 

din diferite arii de reprezentare, arată puterea de 

muncă, dăruirea și complexitatea sa, ca și actor 

desăvârșit. 

Pe scena clujeană, pe scenele românești, 

pe scenele internaționale a jucat de la Shakespeare 

la Molière, Marivaux sau Büchner. A ajuns director 

al Teatrului Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, 

profesor universitar la Universitatea „Babeș-Bolyai” 

din Cluj-Napoca. A reprezentat cu bucurie, de fiecare 

dată, România în plan internațional, purtând în suflet, 

cu drag și dor, satul tradițional românesc, traiul pur 

ardelenesc, portul și limba. Sufletul său ca o pâine 

caldă, dospit în cuvintele graiului străbun, rumenit la 

focul viețuirii românești transilvane și mereu viu pe 

orice scenă și-a adus roadă înmiit. 

A publicat numeroase volume de versuri. 

Debuta în anul 1995, cu versuri, în revista de cultură 

și literatură clujeană „Steaua”. Au urmat volumele: 

„De vorbă cu Domnul”, 1997; „Vremea cireșelor 

amare”, 1998; „Păcate...”, 2000; „Psalmi”, 2003, 

„Cântece pentru glas și toacă”, 2017. Este inclus în 

antologiile: „Poeți clujeni contemporani”, 1997, „Un 

pahar cu lumină. Poeți contemporani clujeni”, 2005. 

Poezia sa de un iz aparte, plină de suflet ardelean, 

de Tradiție strămoșească, de suflu transilvan și 

grai românesc exprimă autenticitate, har poetic și 

împlinire în Cuvânt. 

Maestrul Dorel Vișan a fost distins 

cu: premiul „Pentru cea mai bună interpretare 

masculină” la Festivalul Filmului Românesc de la 

Costinești din anul 1981, premiul „Cel mai bun actor 

al anului” acordat de Asociația Oamenilor de Teatru 

în anul 1987, a fost nominalizat pentru cel mai bun 

actor la Festivalul European al Filmului din 1988. 

Primește premiul de cea mai bună „Interpretare 

masculină” pentru rolul din “Senatorul melcilor” la 

Festivalul Filmului Mediteraneean de la Montpellier, 

Franța în 1995, Premiul de Excelență la TIFF 2003, 

„pentru activitatea sa neîntreruptă în slujba artei”. 

Este decorat la 30 mai 2002 cu Ordinul Național 

Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți 

mari actori ai scenei românești, pentru „prestigioasa 

cariera artistică și talentul deosebit prin care au 

dat viață personajelor interpretate în filme, dar 

și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film 

românesc”. 

Familia i-a fost darul pe care l-a prețuit cel 

mai mult de la Dumnezeu, precum cei 29 de ani de 

viețuire cu doamna inimii sale, Maria, până când 

aceasta a fost chemată la cele cerești, a fost un timp 

haric, binecuvântat cu trei copii și care continuă, 

cu nepoții, în linia descendenței românești. Mereu 

jovial, plin de viață, iubind a lucra cu oamenii, a se 

îngândura între stupii săi din via sa, care-și dă roada 

la atingerea mâinilor sale, iubind a cerne cuvinte în 

glas de toacă, Maestrul Dorel Vișan este modelul 

haric, ce-și găsește împlinire în sufletul celuilalt, prin 

atingerea tainică a aripilor de înger. 

dr. Victor Constantin Măruțoiu

O corporație 

de care putem fi mândri 

ALEXANDRION GROUP 

Responsabilitate față de tot ceea ce ne înconjoară, transparență în relațiile de business și nu numai, pasiune 

și excelentă în toate proiectele și respect pentru parteneri. Acestea sunt doar câteva dintre valorile declarate, dar 

și aplicate de toți reprezentanții Alexandrion Group. Pe lângă companie, funcționează activ o fundație care se 

implică în susţinerea proiectelor din România, în diferite domenii precum sport, cultură, artă, protecţie socială, 

caritate, mediu. În goana sfârșitului de an, reprezentanții companiei ne-au amintit detaliile dezvoltării acestui 

brand și ne-au acordat câteva declarații legate de planurile de viitor. Printre altele, am aflat că în curând se va 

lansa primul sortiment de whisky, sută la sută autohton. 

Alexandrion Grup - ISTORIA PE SCURT 

Produsele Alexandrion Group înglobează 

aproape 200 de ani de experiență după ce în familia 

Alexandrion a ajuns și fabrica SABER printr-o 

achiziție directă. SAB este cea mai veche fabrică 

de produse alcoolice din municipiul Rădăuți și a fost 

înființată de preoții catolici austrieci, la 15 ani de la 

anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic. Astfel, 

pentru prima dată, metoda tradițională de obținere 

a alcoolului în casă a fost industrializată. În 1994, 

Nawaf Salameh devine acționar majoritar la fabrica 

”Alkon” din Creta, care fusese deschisă în 1989, și 

aduce produsele pe piața din România. Deja începe 

să își contureze viziunea despre viitoarea fabrică 

care se va ridica în localitatea Pleașa, comuna Bucov, 

județul Prahova. 

Anul 2000 a fost unul al deciziilor strategice! 

Nawaf Salamef le propune partenerilor greci să mute 

producția în România. În ciuda insistențelor acestora 

ca noua fabrică să fie ridicată în Rusia, Nawaf 

Salameh îi convinge să o construiască în România. 

Din acest moment, partenerii greci încep să intre în 


umbră. Prima decizie importantă pe care a luat-o, în 

onoarea produsului inițial, este redenumirea firmei 

create în România - Alexandrion – nume inspirat 

după regele Macedoniei, Alexandru cel Mare. 

Ulterior, Nawaf Salameh cumpără aproximativ 

20 de hectare de teren în satul Pleașa, județul 

Prahova și începe să ridice aici distileriile și o cramă, 

”inima” Alexandrion Group de astăzi. 

Dimensiunea globală pe care Alexandrion 

Group o are deja la finalul anului 2017 este 

dovada clară că deciziile strategice luate la nivelul 

conducerii companiei au fost unele de bun augur. 

Este important de menționat că începând cu luna 

iunie a acestui an, grupul Alexandrion și-a deschis 

un birou global în Cipru. Trebuie menționat și faptul 

că extinderea business-ului continuă și atinge țări 

foarte importante pe piață, cum sunt Brazilia și 

Statele Unite ale Americii. 

Obiectivele Alexandrion Group au fost 

mereu și vor rămâne calitate, excelență și perfomanță. 

Nu trebuie să uităm că pe noi consumatorii ne-au 

apreciat și continuă să ne aprecieze pentru calitatea 

produselor noastre, produse care respectă tradiția 

și moștenirile din domeniu, fiind în același timp 

autentice și mereu în pas cu tendințele moderne. 

Alexandrion Grup - VIITORUL SUNĂ BINE 

Luni, 11 septembrie 2017, Alexandrion 

Group a anunțat debutul primei producții de distilat 

de malț, care va sta la baza primul single malt produs 

în România. La ora 17,10 s-a procesat prima șarjă 

de distilat de malț, în prezența domnului Nawaf 

Salameh, președinte și CEO Alexandrion Group, 

precum și a vicepreședintelui Stelios Savva și a 

întregii echipe dedicată proiectului, precum și a 

specialiștilor cu expertiză internațională în domeniu. 

Acest moment marchează inaugurarea proiectului 

SINGLE MALT, dedicat Centenarului Marii Uniri din 

2018, potrivit dorinței președintelui companiei. 

La Distileriile Alexandrion s-a scris o pagină 

de istorie, odată cu prima cantitate de distilat 

de malț produsă în instalațiile achiziționate de 

companie. Întrucât la baza unei băuturi de calitate, 

așa cum sunt toate produsele Alexandrion Group, 

stă materia primă, aceasta va fi selectată cu cea mai 

mare atenție. Pentru început, compania va utiliza 

materie primă importată, dar intenția este de a folosi 

în viitor materie primă autohtonă, pentru un single 

malt 100% românesc. Produsul va fi distilat de două 

ori și depozitat în butoaie, apoi va fi maturat cel 

puțin trei ani în crama de la Bucov, Pleașa. 

Alexandrion Grup - RESPONSABILITATE SOCIALĂ 

Alexandrion a fost și va fi în continuare 

alături de valorile din cultură și sport. Acestea sunt 

susținute prin Fundația Alexandrion, cea care, de la 

înființare, a preluat proiectele prin care Alexandrion 

Group, o companie ajunsă deja la o maturitate de 

business, dorește să susțină societatea și comunitatea 

în care s-a dezvoltat. Pe partea de Cultură trebuie 

menționate aici Premiile Constantin Brâncoveanu 

și Matei Brâncoveanu oferite seniorilor, respectiv 

tinerilor care prin munca lor contribuie la dezvoltarea 

domeniilor lor de activitate. 

În domeniul sportiv, avem trofeele 

”Alexandrion” destinate răsplătirii performanței 

și excelenței în sport. Noi suntem parteneri pe 

termen lung al echipelor de fotbal ”U” Cluj și ASU 

Poli Timișoara, iar aceste parteneriate vor continua 

până când cele două echipe vor ajunge acolo unde le 

este locul în Liga I sau, de ce nu, în Cupele Europene. 

Acestea nu sunt însă singurele parteneriate pe zona 

de sport pe care le avem. Mai susținem încă alte patru 

echipe de fotbal: Universitatea Craiova, Politehnica 

Iași, Metaloglobus București și Petrolul Ploiești, dar 

și alte sporturi precum: handbalul, ciclismul, golful, 

polo pe apă, rugby sau tenis de câmp.” 

Redacţia Ardealul de Succes

Pasiune și respect 

pentru folclor și tradiții 

„ZESTREA 

ARDEALULUI” 

Grupul folcloric „Zestrea Ardealului” este format din tineri soliști ce provin din mai multe zone ale Transilvaniei, 

acompaniați de instrumentiști profesioniști. De la înființare și până acum, acest grup a avut numeroase apariții în 

spectacole și emisiuni televizate. 

Grupul „Zestrea Ardealului” a fost constituit 

la sfârșitul anului 2014 de lect. univ. dr. 

Marina Simionescu, din dorința de a-i aduce în fața 

publicului pe soliștii pe care-i pregătea la clasa de 

Canto Popular. Înițial, grupul a avut următoarea 

componență: Dana Secheli, Alina Lung, Ramona 

Greblă, Andreea Coc, Denisa Perde, Angela Milchiș, 

Bogdan Tersanski, Răzvan Colcer, Mădălin Mureșanu 

și Vasile Milchiș. Încă de la prima apariție, în anul 

2014, pe scena din Piața Unirii, în cadrul Târgului de 

Crăciun, organizat de Primăria Cluj-Napoca, grupul 

a avut un succes deosebit. După acest moment au 

urmat o serie de spectacole și apariții ale membrilor 

grupului pe posturile de radio-tv, acompaniați de 

diferite orchestre. 

Cu timpul, solicităriile pentru apariția 

membrilor grupului în diverse spectacole s-au 

intensificat, apărând necesitatea unei orchestre 

proprii, care să-i poată acompania în aparițiile în 

fața publicului, dar mai ales la repetiții. Așa a luat 

ființă orchestra Zestrea Ardealului, formată din 

Vasile Moldovan - vioară, Tudor Baba - saxofon și 

clarinet, și coordonatorul grupului, lect.univ. dr. 

Dorin Simionescu - la claviaturi, acordeon, vioară 

sau contrabas. 

În prezent „ Zestrea Ardealului” este format 

din următorii soliști: 

Andrada Bondric este originară din Turda 

și frecventează cursurile de canto de un an. „Are 

o evoluție foarte frumoasă, deoarece este foarte 

serioasă în pregătirea ei”, spune lect. univ. dr. Marina 

Simionescu. 

Alexandra Pasc s-a nascut în Cluj-Napoca și a 

absolvit anul trecut Facultatea de PR și Comunicare. 

Inițial a cântat muzică ușoară, dar pasiunea pentru 

folclor a făcut-o să se alăture grupului „Zestrea 

Ardealului”. În prezent, își formează propriul 

repertoriu și moderează o emisiune de folclor la 

„Orizont TV”. 


Alexandra Vereș este originară din județul 

Alba și reprezintă prin cântec și port Țara Abrudului. 

Este studentă la Automatică și Calculatoare din 

cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca. Are 

deja în repertoriu câteva cântece proprii. Totodată, 

realizează o emisiune de folclor la „Orizont TV”. 

Oana Spătăcean vine din localitatea Călan, 

județul Hunedoara, și reprezintă zona Văii Streiului. 

A absolvit cursurile Academiei de Muzică „Gheorghe 

Dima” din Cluj-Napoca în 2014, iar în 2016 studiile de 

masterat. 

Diana Larisa Fechete vine din localitatea 

Tîrlișua, județul Bistrița - Năsăud și reprezintă Țara 

Năsăudului. În prezent este studentă în anul I la 

Academia de Muzică „Gheorghe Dima”. Deoarece 

este întotdeauna o apariție deosebită, mai ales prin 

obiceiul de nuntă „Datul găinii la nași”, Diana este des 

invitată la evenimente private. 

Mădălina Mureșan vine din Bistra Mureșului, 

de la poalele Munților Călimani și Gurghiu. Locuiește 

de ceva vreme la Cluj-Napoca, unde îmbină viața de 

programator IT cu cea de artist. Până acum a participat 

la numeroase concursuri de folcor. 

Flaviu Pop este născut în Cluj - Napoca și, în 

prezent, este student în anul II la Academia de Muzică 

„Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. A participat la 

multe concursuri de folclor dar și la cele de interpretare 

a romanței, unde a obținut numeroase premii. 

Vasile Milchiș este originar din localitatea 

clujeană Chinteni și este un solist îndrăgostit și de 

jocul popular. Cântă, joacă și se exprimă artistic întrun 

mod natural, deoarece folclorul face parte din 

viața lui de zi cu zi. 

Elisabeta Guzu vine din Poiana Ilvei, județul 

Bistrița-Năsăud. În viața de zi cu zi este o educatoare 

foarte iubită de copii, datorită veseliei și dragostei cu 

care-i înconjoară. Are multe apariții în fața publicului 

iubitor de folclor, pe scenă sau la televiziune, și 

este foarte apreciată deoarece este plină de viață și 

preocupată de tot ce ține de autentic. De asemenea, 

păstrează și prezintă cu mult drag obiceiul obiceiul de 

nuntă „Datul găinii la nași”. 

Anica Stan – a absolvit în anul 2008 Facultatea 

de Studii Europene, iar în 2010 studiile masterale. 

Cântă din anul 2014 și reprezintă zona de munte a 

județului Cluj. 

Repertoriul Grupului folcloric „Zestrea 

Ardealului” este format, în mare parte, din cântecele 

proprii ale membrilor grupului, dar și preluate de la alți 

soliști consacrați. Preocuparea constantă a celor ce 

fac parte din grup, mai ales a coordonatorilor Marina 

și Dorin Simionescu, este de a prezenta iubitorilor de 

folclor cântece cât mai autentice. „Îi îndrumăm săși 

culeagă repertoriul, cât este posibil, din zona lor 

de proveniență, fie că este vorba de linia melodică, 

fie de text. Atunci când situația o impune, apelăm 

la muzicieni de valoare, care pot și știu să creeze și 

să aranjeze o linie melodică respectând specificul, 

cadențele și ritmul zonei folclorice de unde vine 

interpretul”. 

Soții Marina și Dorin Simionescu sunt 

absolvenți ai Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” 

din Cluj-Napoca și ambii au duble specializări. 

Marina Simionescu este licențiată în Canto 

și Pedagogie muzicală, iar Dorin este licențiat în 

Dirijat și Pedagogie muzicală. La aceeași instituție 

de învățământ superior și-au continuat studiile 

post universitare cu masterate, iar în anul 2009 au 

obținut și titlurile de Doctor în muzică. Au profesat în 

învățământul universitar, la Universitatea din Oradea, 

la Facultatea de muzică și Academia de Muzică 

„Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. În prezent sunt 

lectori universitari la Universitatea „1 Decembrie 

1918” din Alba Iulia. 

Dorin Simionescu a activat ca instrumentist în 

diverse ansambluri folclorice, începând cu anul 1975, 

când a intreprins și primul turneu în străinătate, în 

Germania, cu taraful Liceului de Artă din Cluj-Napoca. 

Ulterior a făcut parte din ansamblurile folclorice 

„Rapsodia Someșană”, „Transilvania”, „Românașul”, 

„Mugurelul”, „Someșul” și altele. 

În anul 1984 Dorin a întâlnit-o pe Marina, 

noua violonistă din cadrul ansamblului „Transilvania”. 

Pasiunea pentru folclor a făcut ca aceste două 

destine să se întâlnească, să devină o familie și să 

insufle dragostea pentru cântec multor tineri. Marina 

Simionescu îndrumă zeci de tineri pasionați de folclor. 

Din experiența acumulată de-a lungul anilor, reușeste 

să-i ajute să-și îmbunătățească abilitățile vocale, să-și 

imbogățeașcă repertoriul și să-și dezvolte vocile. 

Grupul a imprimat un album de colinde, care 

va fi lansat la începutul lunii decembrie în mai multe 

orașe din Transilvania, respectiv la Alba-Iulia, în 4 

decembrie, în Târgu Mureș pe 6 decembrie și în Cluj- 

Napoca, la Sala radio Cluj, în 8 decembrie. 

Pentru momente folclorice autentice live, 

atât în spectacole cât și la evenimente private, 

puteți contacta grupul „Zestrea Ardealului” la telefon 

0749943442. 

Redacţia Ardealul de Succes 


Despre cultură 

și tineri întru devenire – 

FLAVIUS MILĂȘAN 

Fiecare generație își poartă semnele viitoarei 

deveniri în seva tinerilor. Ei sunt fundamentul 

generațiilor, sunt baza celor ce vor veni, a împlinirilor. 

Pentru o bună devenire a tinerei generații este 

necesară o educație propice, adecvată și care să 

ofere oportunități, de diferite forme, pentru fiecare, 

fără a se ține cont de nicio limitare. În acest sens, 

un model pentru ceea ce înseamnă oferire de 

oportunități, șanse și dezvoltare pentru tineri, în 

vederea dezvoltării unui parcurs aparte, într-o lume 

care cere tot mai mult de la tânăra generație, este 

și directorul Casei de Cultură a Studenților din Cluj 

Napoca, domnul Flavius Milășan. Un tânăr între 

tineri, care a avut voința de a încerca să dezvolte noi 

premise în educația culturală a tinerilor din cetatea 

clujeană. Funcția de director al Casei de Cultură a 

Studenților din Cluj-Napoca a constituit încununarea 

unei munci fundamentate pe determinare, educație, 

cultură și multă muncă. Nu a pregetat, în niciun 

moment, să caute posibilități de a adăuga ceva la 

pregătirea sa. A cercetat, a căutat, a studiat, dar a 

ales calea culturală, calea de manageriat cultural. 

Prima funcție de conducere, din mediul cultural, cea 

de director adjunct al Casei de Cultură a Studenților 

din Cluj-Napoca, a marcat punctul de pornire în 

ceea ce a însemnat ascensiunea sa în calea de 

dezvoltare culturală. Atunci a intrat în contact cu 

mediul studențesc cultural și cu necesitățile tot mai 

stringente și cu dorințele tot mai mari ale tinerilor 

clujeni. 

A încercat să ofere șanse, posibilități, 

să promoveze inițiative și să contureze proiecte 

studențești, proiecte pentru tineri. A lucrat cu tinerii 

și, când a avut posibilitatea examenului pentru 

funcția de director și după ce a promovat examenul, 

a reușit să dezvolte mai multe posibilități pentru 

studenți și pentru tineri, atât în mediul cultural 

clujean, național, cât și în cel internațional. Dacă, 

din postura de director-adjunct al Casei de Cultură a 

Studenților din Cluj-Napoca a reușit să ofere o nouă 

direcție Cenaclului Literar „Vox Napocensis”, cea de 

exigențe naționale și internaționale, prin susținerea 

Festivalului Literar pentru Tineri „Vox Napocensis”, 

din postura de director a reușit să-l sintetizeze ca 

un factor de formare literară în mijlocul tinerilor. 

A insistat pentru a nu exista limitarea de cerc, de 

întâlnire între tinerii care scriu și a determinat o 

linie de performanță. A susținut numirea premiilor 


Festivalului cu numele scriitorilor care au trecut 

în lumina cea veșnică și a promovat imaginea 

criticului clujean Petru Poantă, in memoriam, prin 

oferirea Marelui Premiu al Festivalului Literar pentru 

Tineri, „Vox Napocensis”, cu numele marelui critic. 

A organizat o sală care poartă numele cenaclului, a 

insistat și susținut participarea membrilor cenaclului 

la diferite concursuri literare, rezultatele putând 

să fie ușor de observat, de la câteva premii literare 

anual, ajungându-se la un număr de 35-40 de premii 

cucerite, în țară, de membrii cenaclului, pe an. 

A insistat pentru reapariția revistei „Semn” 

a Casei de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca, 

apariție care fusese sistată în trecut. A susținut 

formarea de noi cercuri, precum: Cercul de Pictură, 

Clubul de Șah, Echipa de Volei, Echipa de Majorete, 

Mini-Mărțișorul, Cercul de Film și altele. A înființat 

Festivalul Național de Tradiții și Obiceiuri de Iarnă 

„Laurențiu Hodorog”, care a ajuns la ediția a patra, 

Festivalul „Vizualia”, ajuns la ediția a doua, a readus 

la viață Festivalul Național de Teatru „Imago”, precum 

și Galeriile Icoanei. 

Considerând că este necesar, pe lângă tot 

ceea ce este nou, să fie susținute și cluburile deja 

existente în Casa de Cultură a Studenților, a ajutat 

cu tot ceea ce era posibil cercurile deja existente. A 

văzut în Ansamblul Folcloric „Mărțișorul”, coordonat 

de coregraful Ioan Cocian și avându-i dirijori pe 

Dorel Rohian și Tudor Căucean, o adevărată pepită 

de aur. În acest sens, a susținut deplasările în țară 

și străinătate, a ajutat cu ceea ce era necesar și 

benefic, pentru ca Ansamblul să progreseze. Și acest 

efort i-a adus recunoașterea, prin primirea acestuia 

în colectivul internațional CIOFF. 

A reușit să readucă Uniunea Scriitorilor în 

Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca. În 

2017, cea de-a treia ediție a Festivalului Național 

FestLit a avut gala în sala de spectacole „Dumitru 

Fărcaș” a Casei de Cultură a Studenților din municipiul 

Cluj-Napoca. A emis, în colaborare cu Cenaclul 

Literar „Vox Napocensis”, diploma și medalia Vox 

Napocensis, ca merit cultural, adresată persoanelor 

care susțin și-și aduc aportul la formarea culturală a 

studenților și a tinerilor. A inițiat cursuri de manager 

cultural, promotor cultural, formator, antreprenoriat. 

A oferit suport organizațiilor studențești, ONG-urilor 

culturale, federațiilor studenților și tinerilor, făcând 

din Casa de Cultură a Studenților un locaș viu al 

tinerilor. 

Activitatea sa de manageriat cultural a reușit 

să determine o linie ascendentă Casei de Cultură a 

Studenților din Cluj-Napoca, să imprime ideea de 

performanță, să ofere o viziune de „acasă” tuturor 

studenților și tinerilor care activează în această 

prestigioasă instituție culturală sau care-i trec pragul. 


Ai un imobil 

de vânzare sau 

de închiriat ? 

Nu ezita 

să mă contactezi pentru 

a-ţi vinde proprietatea 

într-un mod profesionist. 

Eleonora 

Gugura 

Consultant Imobiliar 

0745608687 

eleonora.gugura@remax.ro

Opreste-te la noi ca la tine acasă! 

La un mic dejun copios... 

Sau la pizza & paste... 

Sau la ciorbă de burtă & papanasi 

Sau la cel mai bun cheesecake din oras... 

0742 729 090 / 0771 711 850 

Calea Turzii 162-168, bl. C1, parter

Cuvintele, 

semințe ale 

Timpului – 

ANDREI 

FISCHOF 

Cuvintele sunt semințe ale timpului, care 

dau roade în artă, în oameni, în toate cele ce sunt ale 

veșniciei. Forma pe care o iau, de rodire deplină, este 

poezia. Aceasta este seva ce adună persoanele, ce 

oferă idealuri comune, ce determină indestructibile 

punți între personalități, între țări, între limbi și culturi 

diverse. Este calea de unire și de desăvârșire. În acest 

sens, se situează și scrierile poetului Andrei Fischof. 

Născut la Turda, în anul 1940, domnia sa constituie 

un semn de succes al spațiului ardelean. Absolvent 

al Facultății de Fizică din cadrul Universității „Babeș- 

Bolyai”, din Cluj-Napoca, promoția anului 1964, se 

stabilește ulterior în Târgu-Mureș, unde colaborează 

cu versuri și proză la revista „Vatra”. Debutul său în 

presa literară avusese loc în revista „Familia”, Oradea, 

în anul 1969. 

În anul 1976 emigrează cu familia în Israel 

și se stabilește la Haifa, unde își desfășoară în mod 

meritoriu activitatea profesională, fiind conferențiar 

la Tehnion (Politehnică) și la mai multe Colegii 

Academice. Totuși, această plecare nu determină 

o ruptură de ceea ce reprezintă spațiul românesc 


și, în consecință, activitatea sa literară cunoaște o 

continuă și asiduă concretizare editorială, în limba 

română. Versurile și proza scurtă, alcătuite în limba 

română, sunt publicate în revistele literare din țară: 

„Steaua”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „România literară”, 

„Familia”, „Vatra”, „Vatra Veche”, „Nord Literar”, 

„Poesis”, „Ramuri”, „Convorbiri Literare”, „Lyra”, „Arca”, 

„Lamura”, „Cetatea Culturală”, „Dor de Dor” ș.a. 

În același timp, publică volume de versuri în 

limba română, bine primite de critica vremii: „Dialog 

imaginar”, Israel, 1978, „Uitarea de sine”, Israel, 

1983, „Atingerea umbrei”, 2000, Editura Arhipelag, 

Târgu-Mureş, „Prefăcuta linişte”, Editura Hasefer, 

Bucureşti, 2003, „Umbletul îndoielilor”, Editura 

Galateea, München, 2005, „Izgonirea din iad”, 

Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2008, „Sonete 

în amurg”, Editura Ofakim Itonut, Tel Aviv, 2016. 

Scrie mult și în limba ebraică, fiind cunoscut 

și apreciat în acest sens ca unul dintre puţinii scriitori 

care au reuşit să creeze opere perene în două limbi 

atât de diferite ca formă de expresie lirică. Poemele 

şi proza scurtă sunt publicate frecvent în revistele 

literare din Israel; colaborează la Radio şi la TV, în 

Israel şi în România. 

Publică, în limba ebraică, volumele de 

versuri: „Durere albă” (KEEV LAVAN), 1991, Israel, 

„Dansul cuvintelor” (RIKUD HA-MILIM), 1993, 

Israel, „Iarna Verde” (HOREF YAROK) – antologie 

de traduceri în limba ebraică, din poeţii israelieni 

de limbă română, 1995, Israel, „Încărunţirea vremii” 

(SEYVAT HA-ZMAN), 1997, Israel, „Aproape că” 

(KIM’AT), 2002, Israel, „Praful cailor sălbatici” (AVAK 

SUSEY HA-BAR), 2006, Israel, „Tăcere la patru mâini” 

(DMAMA LE-ARBA YADAIM), Ed. Yton77, 2010, 

Israel. 

Poemele traduse publicate în U.S.A., Noua 

Zeelandă, Germania, Franţa etc., au apărut atât în 

periodice literare, cât și în diferite antologii. Este 

prezent în lucrarea, în limba ebraică, „Lexiconul 

Istoric al Scriitorilor Ebraici” (2009, Tel Aviv). În 

România, este inclus în „Cuvinte” (Editura Casa Cărții 

de Știință, Cluj-Napoca, 2006), „Clujul din cuvinte” 

(Cluj-Napoca, 2008), în volumul „Antologia Sonetului 

Românesc” (2009, Bucureşti), în „Dicţionarul 

Scriitorilor Români” (2010, Iaşi), în „Clujul din povești” 

(2011), „Promenada Scriitorilor” (Editura Eikon, Cluj- 

Napoca, 2012), „Lumina din cuvinte” (Editura Școala 

Ardeleană, Cluj-Napoca, 2015), „Caietele de Poezie, 

Lucian Blaga”, apărute de-a lungul anilor, precum și 

în multe alte antologii de versuri și proză, apărute 

în Ardeal sau în alte zone ale țării, Iași, Vâlcea, Gorj, 

Banat etc. 

Este membru al Uniunii Scriitorilor din 

România, Filiala Cluj, membru al Uniunii Scriitorilor 

Ebraici din Israel și președinte, ani în șir, al Uniunii 

Scriitorilor Israelieni de Limbă Română. 

Premiile, care i-au încununat prestigioasa 

operă literară, sunt: Premiul U.S.R., Filiala Târgu- 

Mureş, pentru traduceri, 1975, Premiul “Pavel Dan”, 

U.S.R., Filiala Cluj, pentru proză scurtă și eseuri, 

2008, Premiul “Gopper”, Israel, pentru literatura 

de altă limbă decât ebraica, Premiul “Ianculovici”, 

Haifa, Premiul “Sion”, U.S.E., pentru literatură, Israel, 

Premiul “Palty”, pentru activitatea literară, Israel și 

multe altele. 

Întreaga activitate literară a scriitorului 

Andrei Fischof a păstrat izvorul de taină al spațiului 

ardelean, care i-a fost dor și lumină interioară, 

inspirație pentru realizările sale. Opera domniei sale 

poartă mereu semnul timpului semințelor ardelene, 

ca pe un odor de preț și comoară de suflet. 



22 | Ardealul de Success 

Baritonul 

DAN DUMITRANA, 

promotor al adevăratelor 

valori ale României 

Născut în sudul țării, în Bălceștii de Vâlcea, acum mai bine 60 de ani, baritonul Dan Dumitrana 

și-a dedicat întreaga viață muzicii. Deși a avut numeroase oferte de a se stabili și a se afirma înafara țării, 

mereu s-a întors în România, în Ardeal, considerând Clujul ca fiind unic pentru că aici se îmbină armonios 

credințe și culturi.

„M-am născut prematur, la 6 luni, și am 

fost declarat de medici fără șanse de supraviețuire. 

Mama mea, o femeie cu o credință incredibilă, a 

fost convinsă că Dumnezeu vrea ca eu să rămân în 

viață și că are un scop cu mine. M-a pus între sticle 

cu apă caldă până când a venit salvarea să mă ducă 

la spital. Și, datorită lui Dumnezeu și părinților mei, 

am supraviețuit”, așa își începe povestea vieții artistul 

Dan Dumitrana. 

A copilărit la Satu Mare. Poate că și din 

această cauză iubește atât de mult Ardealul. Aici, 

de fapt, s-a îndrăgostit pentru prima dată. „Îmi aduc 

aminte că eram în clasa a IV- a și aveam o colegă 

frumoasă. M-am apropiat să îi dau un pupic și mi-a 

tras o palmă de nu m-am văzut. Nu o s-o uit niciodată”. 

De muzică s-a apropiat tot în copilărie. 

Împreună cu cei trei frați, cânta zilnic. Nu e de 

mirare că toți au urmat studii în acest domeniu. „Așa 

am fost crescuți de mama. Se întâmpla să cântăm 

zilnic, mai ales la reuniunile de familie. În familia 

noastră, muzica a fost un fel de a trăi, un stil de viață 

și de comunicare. Suntem o familie de muzicieni 

pasionați. Eu am urmat Școala de Muzică, pe urmă 

Liceul de Artă, unde am studiat pian și violoncel. De 

asemenea, am studiat și canto la Școala Populară de 

Arte. Ne-am împrăștiat în toată lumea. Fratele meu 

mai mare, Eugen Dumitrana, este profesor de muzică 

și compozitor. După revoluție a plecat din țară, în 

Franța, unde este profesor. Momentan trăiește în 

Insulele Mayotte din Oceanul Indian, unde îi învață 

pe băștinași cultura franceză și muzica universală. 

Al doilea frate al meu, Cristian Dumitrana, trăiește 

la Chicago. Este pianist și compozitor, profesor de 

muzică. Fratele cel mai mic a făcut vioară, pasiune 

preluată de la bunicii noștri din partea mamei. Nu a 

mers însă pe acest drum. A îmbrățișat meseria tatălui 

meu de șofer și mecanic. A lucrat în transporturile 

internaționale și, cum tatăl meu a înființat prima 

școală de șoferi amatori din România, a preluat și el 

această pasiune și deține o școală de șoferi”. 

Pasiunea pentru muzică l-a făcut pe tânărul 

Dan Dumitrana ca în anul 1977, imediat după ce 

a terminat liceul, să plece de acasă. A obținut un 

pașaport turistic pentru țările comuniste și a plecat 

cu trenul la Budapesta, Praga și Berlin. „M-am dus 

să cunosc, să văd și să învăț. Praga a fost cea mai 

interesantă experiență. Mai bine de jumătate de 

zi mi-am petrecut-o în cimitirele din acest oraș, la 

mormintele marilor muzicieni și scriitori. La fel am 

făcut și la Paris. Noaptea călătoream cu trenul și ziua 

vizitam, ca să pot dormi în tren. Prin această călătorie 

am vrut să mă eliberez de mine și să mă regăsesc”. 

La Opera Română din Cluj-Napoca Dan 

Dumitrana și-a început activitatea în 1981 și de atunci 

s-a stabilit în orașul de pe Someș. Apoi a călătorit 

mult, a fost în 13 țări din Europa. De asemenea, a 

cântat și în Statele Unite, unde a terminat în doi 

ani o universitate de cinci ani. Asta se întâmpla în 

anul 1996. „East Texas Baptist University a fost o 

experiență unică. Era o universitate internațională, iar 

eu am avut o bursă și am fost cu toată familia. După 

trei săptămâni, eram în cadrul coralei universitare”. 

Pe toată perioada șederii în străinătate, celebrul 

bariton Dan Dumitrana, nu a contenit să promveze 

adevăratele valori ale României și să pună într-o 

lumină favorabilă țara în care s-a născut. „Vorbeam 

la toate conferințele despre România. Mi-am adus 

diapozitive din țară și le arătam adevărata Românie, 

nu ce se promova la televizor”. 

Deși experiența americană a fost una 

extraordinară, Dan Dumitrana a preferat să se 

întoarcă la Cluj-Napoca. „Nicăieri pe unde am umblat, 

nu am găsit ce este la Cluj: confluențe de culturi și 

credințe. Vorbesc de cultura germanilor, a sașilor, 

maghiarilor și românilor. Clujul este centrul mondial al 

unitarianismului, nicăieri nu există această formă de 

credință. Subliniez lucrul acesta pentru că este foarte 

important ca oamenii să știe că la Cluj există această 

diversitate în unitate de valori culturale și spirituale, 

foarte rar în lume și mă bucur că sunt clujean de 40 

de ani”. 

Dan Dumitrana este foarte mândru de 

meseria sa și este convins că a fi cântăreț de operă 

este una dintre cele mai frumoase meserii posibile. 

„Stagiunea 2019- 2020 va fi stagiunea centenară a 

Operei Naționale unde lucrez și sper, cu voia bunului 

Dumnezeu, să prind această stagiune aniversară. 

Am cântat la Opera Națională în peste 3500 de 

spectacole, dintre care titluri de Operă circa 135 din 

250 ale Operei Naționale și 34 de roluri”. 

Îndrăgostit de muzică, baritonul Dan 

Dumitrana ne îndeamnă pe toți să ascultăm cât se 

poate de mult muzică renascentistă. „Acolo găsiți 

esența universală a trăirii, a conviețuirii pe pământ”. 

De asemenea, are și un sfat pentru generațiile 

viitoare: „să învețe, să cunoască, să accepte, și cel 

mai important, să iubească binele și să desăvârșească 

orice lucru pentru aproapele și pentru țara în care 

s-au născut”. 



INTERVIU 

„Jocul popular te face 

să-ți iubești neamul și țara” 

Preotul clujean Dan Goga, 

strănepot al poetului Octavian Goga 

Părintele Dan Goga este parohul bisericii „Sfântul Apostol Toma” din Cluj-Napoca, din cartierul 

Mărăşti, una dintre cele mai frumoase biserici din oraș, unde pictura a fost realizată toată în foiţă de 

aur. Deschiderea pe care o are față de credincioși îi atrage să participe la slujbe, dar și la alte evenimente 

organizate special pentru ei. Printre acestea se numără spectacolele de muzică populară, care sunt foarte 

apreciate, deoarece părintele invită nume mari din folclorul românesc. „Este foarte importantă deschiderea 

preotului către credincioşi. Ei sunt atraşi la biserică, desigur, prin sfintele slujbe, dar contează foarte mult şi 

deschiderea preotului. Dacă nu te deschizi în faţa lor, îi îndepărtezi”, spune părintele Dan Goga. 


venea des la noi, la biserică. Așa că organizam câte o 

astfel de festivitate. Au fost prezenți întotdeauna cei 

mai mari interpreți de muzică populară din România 

și îi amintesc doar pe Gheorghe Turda, Daniela 

Condurache, Viorica Macovei, Dumitru Fărcaș, 

Ramona Vița, Traian Jurchela, Niculina Stoican, care 

este sufletul nostru, al parohiei, și care vine cu mare 

drag, dar și Ansamblul „Dor Transilvan” al Companiei 

de Transport Public Cluj. 

1. Părinte, cum a venit pasiunea pentru folclor 

și tradiții? 

De mic copil. Eu sunt originar din județul 

Alba, de la Crăciunelu de Sus și la noi, tradiția și 

obiceiurile populare s-au păstrat foarte bine. Provin 

dintr-o familie de români adevărați, mai ales că duc 

mai departe și numele poetului Octavian Goga, al 

cărui strănepot sunt. Poetul își petrecea deseori 

vacanțele la noi în sat. Și poezia Clăcașii a fost scrisă 

inspirându-se din felul în care lucrau țăranii pământul 

pe delnițele Craciunelului. Erau tradiții frumoase 

la noi în sat, dar în primul rând, era jocul popular, 

Învârtita și Hațegana și de mic copil am luat parte 

la hora satului. Jocul popular aduce în inima omului 

patriotismul, te face să-ți iubești neamul și țara. 

Pentru mine, patriotismul este cel mai mare lucru și 

pentru credincioși organizez aceste spectacole, în 

mod gratuit. 

2. Când ați organizat primul eveniment de 

acest fel? 

Am început să le ofer credincioșilor astfel de 

spectacole imediat după venirea la Cluj a vrednicului 

de pomenire, mitropolitul Bartolomeu Anania și care 

3. Întotdeauna aceste spectacole au fost 

foarte căutate și dorite de clujeni. Aveți în pregătire 

două evenimente deosebite pentru anul viitor 

Da, așa este. După cum se știe, întreaga ţară 

va sărbători anul viitor Centenarul Marii Uniri. Și 

Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului, cu 

binecuvântarea Părintelui Arhiepiscop și Mitropolit 

Andrei și în colaborare cu parohia noastră, parohia 

„Sfântul Apostol Toma”, va organiza două spectacole 

de muzică populară. Noi le organizăm pentru 

credincioșii bisericii noastre și pentru clujeni, pentru 

bucuria lor, fără taxă sau bilete de intrare. Totul însă 

intrarea va fi pe bază de invitație, pentru a nu se crea 

evenimente nedorite. Primul spectacol va avea loc în 

luna februarie 2018, de lăsatul secului pentru Postul 

Paștilor, și în luna noiembrie, înaintea începutului 

Postului Nașterii Domnului. Vor fi prezenți pentru 

a-i bucura pe spectatori interpreții: Ramona Vița, 

Dumitru Teleagă, Niculina Stoican, Stana Stepănescu, 

Bogdan Toma, Maria Filimon, care poartă cămașa 

mamei mele și Ansamblul folcloric „Dor Transilvan”. 

Desigur, ne dorim să fie reprezentată și zona Moldovei 

dar și cea a Maramureșului și toate regiunile istorice 

ale României, așa că ne vom gândi și la alți interpreți 

de renume. 

4. „Ceea ce fac, fac întotdeauna din inimă 

pentru credincioși”, spune părintele Dan Goga, 

parohul bisericii cu cea mai mare frecvență a 

credincioșilor din Cluj-Napoca. Tot ceea ce a făcut 

la biserică a necesitat un important suport financiar, 

dar și toate aceste evenimente. De acest aspect 

s-au ocupat și se ocupă patru credincioşi, ctitori 

ai locașului de cult. „Biserica este ctitoria a patru 

persoane, oameni de nădejde care s-au jertfit şi 

au donat sume importante pentru construcţie. Și 

spectacolelșe de folclor se datorează tot ctitorilor: 

domnului general Virgil Ardeleanu și domnilor 

Ovidiu Turcu, Dorin Ceatarâș și Liviu Neag”. 



„Am fost o norocoasă pentru că m-am născut 

într-o casă unde cetera era în cui, lângă icoană” 

ANA ILCA 

MUREȘAN 

„Ana Ilca Mureșan vine din Câmpia Transilvană, 

cu o admirabilă încredere în vitalitatea folclorului 

autentic și ne dă speranţa că nu e totul pierdut, «sufletul 

satului» e încă viu, că se mai poate cânta, că mai există 

folclor necontrafăcut. Vocea și timbrul ei au vocația 

spațiului deschis, sună natural pe o cărare din pădure, 

între dealuri, sau pe ulița satului. Dar și pe scenă. Ana 

Ilca Mureșan cântă, cu versul și cu starea sufletească. 

Cântecele ei sunt când dulci ca mierea, când iuți ca 

poprica, sunt când certărețe, când tandre, când nu-și 

mai încap în portative de bucurie, când cad în melodii 

amare și nostalgii după paradisul pierdut al tinereții. 

Aici e pornită să dea foc lumii, chiar și în «fundul apei», 

aici e gata să o protejeze ca pe un lucru fragil și drag, 

făcându-i «casa în oiagă», aci aprinde cârciumile, aci îi 

ard călcâile când aude cetera, aci blesteamă să «ardă 

pădurea» și să sece apele, aci e în stare să coase cu acul 

frunzele de crengi în toată pădurea, ca să nu se scuture 

toamna, aci e gata să facă iubirii «casă în rai»... 

E imposibil ca horile ei să nu te cucerească, 

căci freamătă în ele un incoruptibil, autentic și mereu 

neliniștit geniu al vieții și al firescului”, așa spunea 

scriitorul Ion Mureșan despre îndrăgita interpretă Ana 

Ilca Mureșan, pe coperta albumului Mie cetera mi-i 

dragă. 

Mai întâi cânți pentru tine și apoi pentru public 

Născută într-o frumoasă zi de iunie, în Valea 

Ungurașului, un mic sat aflat la interferența județului 

Cluj cu Bistrița-Năsăud, interpreta Ana Ilca Mureșan 

poartă o zestre extrem de valoroasă prin repertoriul 

pe care l-a adunat în zeci de ani. „De mică am avut 

cântecul în suflet și în minte, mai ales că îl ascultam pe 

tata cântând cu cetera. Dumnezeu a pus har și cred 

că așa am ajuns să cânt atâtor oameni, deși nu m-am 

gândit niciodată să cânt pentru lume”. Şi-a început 

cariera artistică, de mic copil, într-o familie unde 

muzica și tradiția erau și sunt la mare cinste. A cântat 

cu vocea, dar a continuat și talentul tatălui ei, Iuliu Ilca, 

la ceteră, în cadrul ansamblului de copii format în școala 

din localitate, alături de care a participat la numeroase 

evenimente. „Prin clasa a III-a nu reușeam eu să ajung 

la grumazu’ ceterii bine, dar încercam să învăț. Și tata a 

văzut că prind foarte ușor și mă impulsiona. Și mama 

cânta, dar așa când n-o auzea nimeni, cânta pentru ea. 

Așa percep și eu cântecul, mai întâi pentru tine și apoi 

pentru public”. 

Cântecul m-a ținut și mi-a dat curaj de a trăi 

Ana Ilca Mureșan s-a zbătut întotdeauna să 

țină legătura cu satul și cu tot ce trăit în copilărie. Pe 

toate acestea le transmite cu acuratețe, prin cântecele 

pe care le aduce în fața iubitorilor de folclor. Așa că a 

adunat, în zeci de ani, cântece instrumentale din zona 

natală, iar versurile și le-a creat singură, din trăirile sale. 

„Tot ce cânt, e stors din suflet. Cetera m-a îndemnat la 

viață și la joc, așa ca primăvara când ne scoate din ocol 

ca să ne bucurăm de frumusețile ei. Așa-i cântecul și 

cetera, tot ce-i frumos și bun, leac și alinare, biciul care 

te ridică din bolire, duhul care trezește sângele amorțit”. 

Mărturie stau versurile cântecelor Până n-am ceteră 

bună, Cobori ceteră din cui, iar despre Mie cetera mi-i 

dragă nici nu mai amintesc, deoarece sunt convins că 

știți toate versurile. 

Până n-am ceteră bună 

Nu-mi scot rău din inimă. 

Până nu-mi zâce cum vreu 

Nice mânc și nice beu. 

Ceteruică ești bătrână 

Da-mi faci pielea de găină 

Cum să nu prind drag de tine 

Că mi-ai băgat sângele-n vine. 

Calcă pă struna ce groasă 

Scoate-mi durerea din oasă 

Că doftor mai priceput 

Ca cetera n-am văzut. 

Apreciată îndeosebi de redactorii clujeni de 

radio, Gelu Furdui și Codruța Aron Vârtic, dar și de 

marele public, Ana Ilca Mureșan a prins curaj și a adunat 


numeroase premii importante la concursurile de folclor 

din toată țara. A obținul recunoaştere ca interpretă 

în cadrul festivalului „Alina-te dor, alină” organizat la 

Cicârlău, județul Maramureș, unde a câștigat marele 

premiu. De asemenea, talentul i-a fost răsplătit cu 

Premiul I la Festivalurile „Pe deal, la Teleormanel”, 

Alexandria, „În florar, la Huedin” – Huedin, „Șezătoarea” 

– Fălticeni sau Festivalul Național al Cântecului de 

Cătănie, organizat la Cluj-Napoca. „Eram foarte timidă, 

dar am prins curaj în scenă. N-am ieșit în fața publicului 

până nu am simțit că fac bine, atât mie cât și celor ce mă 

ascultă. Cred că e scris acolo, undeva, pentru fiecare. Eu 

am fost o norocoasă că m-am născut într-o casă unde 

cetera era în cui, lângă icoană. Apoi tata a avut har și mi 

l-a transmis și mie, dar și mai mult i-a transmis harul de 

a cânta cu cetera feciorului meu, Victor Alin”. 

E un vis împlinit că pot să cânt cu feciorul meu 

Ana Ilca Mureșan e bucuroasă că a reușit 

să imprime albumul Tinerețe, pom oprit cu feciorul ei, 

Victor Alin Mureșan, care încă nu avea 17 ani împliniți, 

iar acum e student în anul III la Academia de Muzică 

„Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, unde urmează și 

Modulul de instrument tradițional – vioară, în clasa 

profesorului Ovidiu Barteș. „E un vis împlinit că pot 

cânta cu feciorul meu și când e alături de mine, în scenă, 

îmi dă o putere deosebită și mă bucur că îndrăgește 

acompaniamentul tradițional: ceteră, contră și gordună. 

De multe ori când vrea să-mi facă o bucurie, îmi cântă 

cu cetera, și atunci cuvintele sunt de prisos și mă bucur 

că toți cei care îmi îndrăgesc cântecul, obligatoriu 

îl apreciază și pe el, pentru că, spun ei, așchia nu sare 

departe de tăietor. Are și voce bună, cântă foarte bine 

vocal. Alin se bucură întotdeauna de o vorbă, de un 

sfat din partea bunicului, care e mândru de el și îl învață 

melodii vechi, pe care el le cânta la joc și la nunți”. Cu 

feciorul ei, Ana Ilca Mureșan a imprimat și noile cântece 

Dă, Doamne, vremea-napoi și Am făcut juma’ de sută, 

care o să se regăsească pe următorul album, ce speră să 

fie lansat anul viitor. De altfel, și Ana Ilca Mureșan este 

absolventă a Academiei de Muzică „Gheorge Dima” din 

Cluj-Napoca, secția Pedagogie muzicală. 

Mai bine de zece ani, înainte de a cânta vocal, 

Ana Ilca Mureșan a făcut și dansuri populare, dar a 

cântat și la ceteră, la actualul Ansamblu folcloric „Dor 

Transilvan” din Cluj-Napoca. Abia apoi a început să 

muncească serios pentru repertoriu, să adune cântece, 

pentru că doar la maturitate omul are sentimente 

profunde și începe să cânte cu adevărat. Însă, în cariera 

artistei, o importanță deosebită a avut-o colaborarea 

de aproape cinci ani cu Grigore Leșe, care i-a dat mai 

mare curaj de a urca pe scenă și a respecta cântecul 

tradițional. N-a fost ușor pe acest drum, dar talentul 

și perseverența în a-și aduna repertoriul au ajutat-o 

să ajungă o voce inconfundabilă a Ardealului și a țării. 

„Tata, la început, când a văzut cât e de greu pe acest 

drum, nu m-a lăsat să cânt. Dar eu atâta am insistat 

și m-am luptat să am cântece valoroase și am știut 

că doar așa răzbat. Mi-am pus speranța în cei care 

iubesc cântecul tradițional, să le pot ajunge la suflet”. 

Și chiar dacă Ana Ilca Mureșan nu a apărut foarte des 

pe posturile de televiziune, cântecele ei s-au imprimat 

adânc în sufletul și-n gândul iubitorilor de folclor încă 

de la debut. „La început intram pe scenă mai timidă, cu 

gândul că oare mă plac, sau nu oamenii. Acest bun simț 

dobândit acasă nu ajută întotdeauna, dar reziști în timp, 

așa cum e nevoie și de răbdare. De multe ori observ 

din privirile oamenilor, chiar dacă nu îndrăznesc să-mi 

spună, că li-s dragă”. 

Să mă țină Dumnezeu ca să mai aduc la lumină 

cântece pentru suflet 

Prin tot ceea ce a făcut, Ana Ilca Mureșan 

a dovedit că trebuie să muncești mult, cu seriozitate, 

și să pui în valoare talantul dat de Dumnezeu din 

abundență. „Tot ce am făcut și fac e pentru suflet și din 

dragoste pentru lumea satului, care întotdeauna a fost 

și este mai curată. Mie mi-s tare dragi oamenii și mă 

bucur că pot să le fac un bine pe pământ, să le alin și 

să le înveselesc sufletul cu cântecul. Le doresc tuturor 

sănătate și dacă am putut să fac un bine prin cântec, 

sunt foarte mulțumită. Cât îmi va da Dumnezeu să 

trăiesc, doar aceasta îmi doresc, să fac cântece pentru 

suflet. Asta e dorința mea cea mai mare. Mie cântecul 

îmi dă sănătate”. 

Și dacă anul acesta am sărbătorit 50 de ani de 

viață, vreau să spun doar atât, cum spun și în noul meu 

cântec: Mulțam fain și Doamne-ajută, C-am făcut juma’ 

de sută. Lasă-mă s-o fac întreagă, LUME DRAGĂ!” 

Să ne trăiești, Ana Ilca Mureșan că ne trebuiești! 

Redacţia Ardealul de Succes

ADRESĂ: 

Piaţa Mihai Viteazu, nr. 11, 

Cluj-Napoca 400151 

în incinta cinematografului 

Florin Piersic 

TELEFON: 

0364 880 727 

ORAR: 

Luni - Vineri 

8AM – 1AM 

Sâmbătă - Duminică 

10AM – 1AM

Rodica MUREŞAN 0746 192 337 

agent imobiliar excelent, 

cu rezultate pe măsură.

DOR TRANSILVAN, 

la Festivalul Național de 

Folclor IOAN MACREA 

Când, în 1994, Ansamblul folcloric Dor 

Transilvandebuta fulminant la festivalul internațional 

Cerbul de Aur, își propunea, realist sau nu, să 

ajungă un mesager cultural al Clujului, de valoare 

internațională. Era o dorință firească, în calitate 

de continuator al renumitului ansamblu Rapsodia 

Someșană al Companiei de Transport Public din 

Cluj-Napoca. Era o ambiție motivată de palmaresul 

celebrului ansamblu Rapsodia Someșană, ambiție 

sprijinită de sindicatul și conducerea Companiei de 

Transport Public din Cluj-Napoca, unde noul director 

al companiei, ing. Liviu Neag și președintele de atunci 

al sindicatului, Tiberiu Groza, făceau echipa comună 

în dezvoltarea activităților culturale din companie, în 

paralel cu eforturile de modernizare a transportului 

public din municipiu. 

În anul 1997 ansamblul organiza primul 

spectcol „Tezaur folcloric” la Cluj-Napoca, 

împreună cu Marioara Murărescu, afirmându-și 

încă o dată ambițiile de mesager cultural al Clujului. 

La aniversarea primilor 10 ani de activitate ai 

ansamblului, doamna Marioara Murărescu adresa 

acestuia următoarea urare: „Ansamblului Dor 

Transilvan, din tot sufletul, gânduri frumoase și urări 


de bine, cu speranța că mereu, Tiberiu Groza va sluji cu 

credință tradițiile neamului românesc”. 

Colaborările artistice cu toți cei mai mari 

artiști ai României, de la Achim Nica și Frații Petreuș, 

până la Sava Negrean Brudașcu, Dumitru Fărcaș și 

Gheorghe Zamfir, au însemnat tot atâtea vârfuri în 

cariera artistică a ansamblului. Artista Sava Negrean 

Brudașcu mărturisea cu ceva ani în urmă: „M-am 

simțit și mă simt onorată să evoluez în spectacole 

alături de acești artiști care, deși secolul e cărunt și 

mileniul pe sfârșite, se încăpăținează să facă din lumea 

doinei și jocului, universul lor de referință spirituală. 

Cuvine-li-se lor un gând curat și o urare din suflet: La 

mulți ani, Dor transilvan!” 

Recent, s-au împlinit 23 de ani de la debutul 

național și internațional al ansamblului și, privind în 

urmă, putem spune că Dor Transilvan a devenit cu 

adevărat un mesager cultural al Clujului, în cele peste 

50 de festivaluri internaționale în care a participat, 

prin manifestarile culturale realizate în parteneriat 

cu Institutul Cultural Român, la Praga, Madrid și 

Varșovia, cu ambasadele României de la Budapesta, 

Praga și Varsovia, cu Centrul cultural și Consulatul 

României de la Chicago. Ilustrativ pentru aceasta 

stau mărturie cuvintele scrise de primarul orașului 

Midlesbrough: „Nu pot decât să vă admir pe toți pentru 

felul în care ați dansat și pentru impactul pe care l-ați 

avut asupra locuitorilor orașului Midlesbrough. Aș vrea 

să fi putut lua mai mult material filmat cu grupul vostru 

și, poate într-o zi, o să fie posibil să vizitez România. 

Pare un loc fermecător, judecând după felul în care 

ați dansat, după dansurile și muzica interpretată de 

orchestra voastră, care au fost fantastice”, sau cele 

ale ambasadorului României la Praga, Vasile Buga: 

„Ne face o deosebită plăcere să vă felicităm pentru 

reușita participării ansamblului Dor Transilvan la cea 

de a 52- a ediție a festivalului internațional de folclor 

de la Straznice. Am dori să vă felicităm pentru modul 

în care cultivați și conservați creația artistică originală, 

pentru entuziasmul și dăruirea talentului colectiv. Ne 

exprimăm convingerea că ansamblul Dor Transilvan se 

va impune ca una dintre formațiile artistice de prestigiu 

din România și pe plan european.” 

Numai în 2017, ansamblul Dor Transilvan a 

reprezentat România și folclorul românesc la Rockford 

și Chicago, USA, la festivalurile internaționale din 

Mistretta, Naso, Teranueva, San Stefano di Camastra 

și Gagliano Castelferrato, în Sicilia. De asemenea, a 

fost prezent la festivalurile internaționale „Serbările 

Transilvane”, “Festivalul Inimilor” și „Sfântul Stefan” (Cluj- 

Napoca) și la Festivalul de Artă și Tradiție Românească 

de la Otopeni, reprezentarea municipiului Cluj-Napoca 

la „Festivalul orașelor înfrățite” de la Suwon, Coreea de 

Sud. 

Recent, în ajunul Zilei Naționale a României, 

Ansamblul folcloric Dor Transilvan a avut onoarea de 

a reprezenta Clujul la Festivalul Național de Folclor 

„Ioan Macrea”, festival ce reunește elita ansamblurilor 

folclorice profesioniste din România. Este o încununare 

a muncii și perseverenței componenților ansamblului 

Dor Transilvan, a acumulărilor artistice din cei 23 de 

ani de activitate și a susținerii financiare și materiale a 

Companiei de Transport Public din Cluj-Napoca. Este 

momentul de vârf al unei cariere artistice de peste 23 

de ani, al atâtor generații de dansatori și muzicanți care 

au performat în cadrul ansamblului. 

Ne dorim ca întotdeauna așa să fie! 

Tiberiu Groza 

Director artistic Dor Transilvan

INTERVIU 

„Dintotdeauna am avut o pasiune pentru styling, 

iar imaginea contează foarte mult pentru mine” 

Raul Stör, antreprenor, 

proprietarul magazinului Men’s Club 

Raul Stör este un tânăr clujean de 32 de ani, 

mereu preocupat de imaginea sa, dar și de a celor care 

apelează la serviciile magazinului Men’s Club, afacere 

pe care a dezvoltat-o după ce a constatat că nu există 

în Cluj-Napoca un loc în care bărbații să găsească tot 

ce au nevoie pentru ținuta lor și unde să fie consiliați 

în acest domeniu. 

1. Cum a venit ideea de a deschide o afacere în 

acest domeniu? 

Totul a început în anul 2012, când am hotarat 

să fac un pas foarte important în viața mea: să mă 

căsătoresc! În febra căutărilor de servicii pentru 

evenimentul cel mare, am ajuns în punctul în care trebuia 

să îmi găsesc un costum de ceremonie. Aparent mi s-a 

parut că va fi foarte ușăr, însă, pe măsură ce căutam mai 

mult, constatam că nimic nu mi se potrivește. Nu găseam 

un croi modern, o posibilitate de a-mi personaliza 

costumul, un consilier care să mă ajute în alegerea 

produsului. Într-un final am găsit o soluție, destul de 

complicată și îndelungată ca proces, adică am cumpărat 

ținuta de ceremonie „pe bucăți”. Cu alte cuvinte, sacoul 

l-am făcut la comandă, iar pantalonul, cămașa și pantofii 

i-am achiziționat din magazine diferite, ceea ce mi-a luat 

foarte mult timp. Acela a fost momentul în care am decis 

că există o lipsă pe piața locală de un astfel de concept: 

un magazin în care să primești consiliere în alegerile tale, 

un loc în care să poți găsi varietate de produse, unde 

se fac ajustări de croitorie, sau să îți faci un costum, pe 

comandă, de la zero, adică un loc din care să ieși complet 

îmbrăcat, fără prea multe bătăi de cap. Continuarea a 

fost foarte usoară, deoarece dintotdeauna am avut o 

pasiune pentru styling, iar imaginea contează foarte 

mult pentru mine. 

2. Cum s-a dezvoltat afacerea în acești ani? 

Destul de greu la început, având în vedere că 

nu am avut un mentor, ci doar pasiunea și ambiția care 

m-au făcut să depun eforturi an de an pentru a învăța 

clientii să fie în trend și să știe cum să poarte corect un 

costum. 

3. Cum ai ales echipa cu care lucrezi? 

Toate persoanele cu care interacționez zilnic 

sunt oameni care gândesc la fel ca mine, care își 

doresc să crească împreună cu mine, oameni ambițioși, 

vizionari și de cuvânt. 

5. Care este profilul clientului care apelează la 

serviciile Men’s Club? 

Clientul care vine la Men’s Club își doreste mai 

mult decât să se îmbrace cu stil zilnic, sau o ținută pentru 

un eveniment. Dorește consiliere în a fi mereu îmbrăcat 

cu bun gust, vrea să fie implicat direct în procesul 

alegerii unui costum, sau a unor pantofi aparte. Cu toții 

știu că o dată ce ne trec pragul, nu trebuie să își mai 

facă griji pentru nimic, deoarece noi oferim servicii de 

croitorie complete, un raport calitate-pret net superior, 

și, repet, o consiliere sinceră și personalizată. 

6. Cum vezi afacerea peste câțiva ani? 

De-a lungul anilor, am ajuns să fim foarte 

apreciați de clienții noștri. Acest lucrul ne-a făcut să 

fim căutați de clienți din orașe apropiate Clujului. 

Recomandarea și clientul mulțumit sunt pentru noi cea 

mai bună opțiune de promovare. Prin urmare, planul 

nostru este să oferim serviciile noastre în cât mai multe 

orașe din țară. 

„Am creat în jurul meu o viață frumoasă, plină 

de clipe fericite dar și de obstacole! Am fost, sunt și voi 

fi mereu o persoană spontană și pozitivă, fapt care m-a 

ajutat să ajung unde sunt acum” 



Muzica populară între dar și artă 

GRIGORE SÂMBOAN 

Tradițiile, obiceiurile populare, dansul sau 

jocul și muzica populară reprezintă ceea ce definește 

un popor, o națiune, dar și o regiune, un spațiu, o 

comunitate. Fiecare element conferă o notă aparte 

acelui ținut, o identifică cu o personalitate unică și 

de neconfundat. Și totul are o prezență aparte în 

arealul ce-l definește. 

În noua generație talentată de interpreți 

populari români, o voce începe să-și consolideze o 

poziție aflată într-o ascensiune frumoasă: Grigore 

Sâmboan. S-a născut pe data de 30 iunie 1983, 

în localitatea Tîrlișua. A crescut în linia tradițiilor 

strămoșești, în dragoste față de tradiții, de folclor, 

de joc și de cânt. 

Satul natal Agrieș i-a oferit mediul propice 

pentru dezvoltarea în linia folclorului autentic. 

I-a insuflat dragostea pentru frumos, bine, artă și 

tradiții. I-a conturat pașii, care au atins realizări 

deosebite: absolvirea Facultății de Științe Politice 

și ale Comunicării, secția Jurnalism, și a Facultății 

de Teologie Ortodoxă, secția Pastorală, de la 

Universitatea “Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Aceste 

reușite i-au adus și angajarea la postul de radio 

Renașterea al Mitropoliei Clujului, Maramureșului 

și Sălajului.. Totodată pasiunea pentru muzică 

populară, tradiții și obiceiuri l-au determinat să se 

implice și la Centrul Județean pentru Conservarea și 

Promovarea Culturii Tradiționale Cluj. 

Nu a uitat muzica populară și a continuat să 

cânte despre tot ceea ce insuflă binele de la poalele 

munților Țibleșului, să ofere mărturie prin cântec 

asupra frumoaselor tradiții strămoșești, de pe acele 

meleaguri. A reușit să devină o voce ce promite 

multe realizări în viitor, o voce ce încântă și transmite 

tradiție și valori ce nu merită să fie lăsate în negura 

uitării. 

Muzica sa este una a mărturiei despre 

spații, timpuri și oameni ce trăiesc veșnic prin cântul 

popular, în continuitatea neamului și a celor ce 

vor dăinui prin tradiție, sunete și Cuvânt. Grigore 

Sâmboan aduce un suflu nou în muzica populară 

ardeleană, bistrițeană, punând o piesă la imensul 

pod de peste generații, în linia păstrării autenticității 

ardelene în spațiul transilvan. 



HERMINA MARC ILUȚI, 

mesageră a cântecului tradițional 

din Țara Chioarului 

Hermina Marc Iluți s-a născut într-o 

frumoasă zi de vară, așa cum îi este sufletul și 

cântecul, într-un sat din Țara Chioarului, așezat la 

poalele muntelui Șatra, unde se spune că a haiducit 

Pintea Vitezul. „Ciocotiș este sătucul meu în care am 

văzut lumina zilei, sat cu oameni harnici și iubitori de 

tradiție. Am învățat să cânt de mică, acolo, în sat, și 

cântam în fiecare zi. Pe tata îl moștenesc, el avea o 

voce foarte frumoasă”. 

Văzând că are atâta drag de cântec, părinții 

au îndrumat-o să urmeze o școală de muzică. Așa 

a ajuns să studieze, din clasa a VII-a, la Liceul de 

Muzică și Arte Plastice din Baia Mare. „La început 

am făcut percuție, apoi am urmat canto clasic, sub 

îndrumarea profesoarei Gabriela Velea. Tânjeam 

după muzica populară, aveam și orchestră în cadrul 

liceului, dar profesoara mea nu mi-a dat voie să cânt 

folclor. Într-un fel mi-a prins bine, deoarece am 

învățat multe studiind canto clasic”. 

Abia după terminarea școlii, Hermina Marc 

Iluți şi-a început drumul frumos pe calea cântecului 

popular. „Îmi doream foarte mult să cânt așa că 

m-am înscris la concurs, la Ansamblul Maramureșul 

din Baia Mare. Am activat acolo timp de un an și 

trei luni, după care m-am transferat la formația 

Țara Oașului din Satu Mare, unde mi-am desfășurat 

activitatea până în anul 1989. Apoi, în 1990, m-am 

transferat la Ansamblul Ciocârlia al Ministerului 

Afacerilor Interne din București”. 

Hermina Marc Iluți a înregistrat cântece la 

radio București, sub bagheta dirijorilor Alexandru 

Viman și Paraschiv Oprea. În total, a imprimat 

șase casete și CD-uri ce conțin cântece populare 

din subzonele folclorice ale județului Maramureș, 

Chioar, Lăpuș, Maramureșul Istoric, dar și romanțe, 

cântece de petrecere, colinde și pricesne. 

Hermina Marc Iluți posedă un glas 

deosebit, iar muzica pe care o interpretează ajunge 

întotdeauna la inima iubitorilor de folclor, deoarece 

știe, cu finețe, să creeze punți de adevărată trăire și 

sensibilitate între sufletul ei și a celor ce o ascultă. 



Folclorul – model și tradiție – Modus Vivendi 

Ansamblul Folcloric Studențesc “ROMÂNAŞUL” 

Folclorul, tradițiile, obiceiurile populare 

sunt modul de manifestare a tot ceea ce este 

reprezentativ pentru o existență personală a unui 

popor. Sunt elementele constitutive, care ne oferă 

identitate națională și ne conferă o imagine unică 

în lume. Pentru cei care aderă la a învăța, a studia, 

a juca și a transmite mai departe această frumoasă 

zestre populară tot ce implică folclorul este un 

mod de a exista. Un ansamblu folcloric deosebit, 

cu numeroase realizări, care își învață ucenicii să 

păstreze, să profeseze și să transmită tot ceea ce 

este tradițional românesc, este Ansamblul Folcloric 

Studențesc „Românașul”. 

A fost înființat în primăvara anului 1974 și 

este parte constitutivă a Clubului Cultural Studențesc 

al Universității Tehnice din Cluj-Napoca. Din această 

ipostază, de a se afla sub tutela Universității Tehnice 

din metropola clujeană, a reușit să aducă, în mediul 

universitar, în mediul tehnic, arta și tradiția populară. 

O adevărată familie, compusă din dansatori, 

muzicieni, soliști vocali, instrumentiști, studenți ai 

Universității Tehnice din Cluj-Napoca, se constituie 


într-o respectabilă echipă artistică. 

Abordează cu o mare responsabilitate 

cunoașterea și valorificarea folclorului românesc. 

Repertoriul este unul bogat, variat, ce promovează 

zona etnofolclorică a Transilvaniei. Dar nu se 

limitează la acest spațiu, ci au incluse în repertoriul 

lor și dansuri, cântece, tradiții din toate arealurile 

folclorice ale țării. Echipa artistică este alcătuită 

din: ing. Eugen Nicoară – coregraf, prof. Alexandru 

Hatfaludi – dirijor, ing. Lucian Revnic – director artistic 

al ansamblului. Palmaresul ansamblului cuprinde: 

treizeci și șase de premii întâi, douăsprezece premii 

doi, două premii 3, trei medalii de aur, două medalii 

de argint, o medalie de bronz, la care se adaugă 

numeroase premii speciale, diplome și plachete de 

onoare, diplome de excelență. 

Ansamblul Folcloric Studențesc „Românașul” 

al Universității Tehnice din Cluj-Napoca a obținut 

Medalia de Aur la Festivalul de la Dijon din Franța, în 

anul 1990. A participat la numeroase turnee, precum 

ar fi: în Elveția: 1980, 1982, 1991 la Lausanne, în 

2007 la Evolene, în Franța: 1980 la Savoie, Haute 

Savoie, 1983, 1983, 1990, 1994, 1998, 2000 la 

Montignac, 1984 la Mont-Blanc (Herrault), 1986 la 

Thiers, Puy en Vellay, Quimper, Baule, 1990 la Dijon, 

1992 la Guegnon, 1995 la Lire, 2000 la Concarneau, 

2002 la Rouen, 2003, 2004 la Marseille, Poitiers, 

2003, 2006, 2009 la Gannat, Vichy, 2007 la Nice, 

2012 l Challon Carnival Festival, în Grecia: 1981 la 

Atena, 2003 la Chalkida, în Norvegia: 1982 la Oslo, 

în Spania: 1983, 1984 la Portugalete, Bilbao, 1985 

la Rhonda, Barcelona, în USA: 1991 – Carolina de 

Nord, în Africa de Sud: 1993 la Johannesburg, în 

Italia: 1997 la Alatri, 2001 la Atina, 2005 la Parma, 

2008 la Coredo, Cunardo, în Turcia: 2001 la Tasova, 

2003 la Antalya, în Olanda: 2010 la Diepenheim, 

2015 la Odoorn – Sivo Festival, în Rusia: 2012 la 

Moscova, Vladimir, în Belgia: 2016 la Edegem& 

Hasselt Festival, în Polonia: 2013 l Plock, 2014 la 

Katowice, Cracovia, 2017 la Wisla. 

Directorul artistic al Ansamblului Folcloric 

Studențesc „Românașul” al Universității Tehnice din 

Cluj-Napoca, Ing. Lucian Revnic consideră, referitor 

la ansamblul pe care-l conduce cu dăruire și pasiune: 

„prestația sa a fost întotdeauna bine primită de 

public și deosebit de apreciată de specialiștii în 

folclor, atât la festivalurile și concursurile naționale 

cât și la manifestările internaționale, ansamblul 

reprezentând doar o parte a Universității Tehnice 

clujene, unde se asigură pregătirea de specialitate 

a tinerilor în domeniile tehnice dar, unde se cultivă, 

în același timp, gustul pentru frumos și pasiunea 

pentru artă.” 

Felul în care se antrenează, pasiunea pe care 

o pun în dansuri, pregătirile intense, profesionalismul 

din timpul festivalurilor, premiile obținute, toate 

acestea descoperă că reprezentanții Ansamblului 

Folcloric Studențesc „Românașul” al Universității 

Tehnice din Cluj-Napoca simt folclorul ca pe un 

„modus vivendi”, ca pe o expresie de manifestare a 

frumosului, a artei prin forma dansului, prin redare a 

tot ceea ce se păstrează în tradiție și care este demn 

de transmis generațiilor viitoare. 


www.ochiulclujean.ro 

Director General: Bogdan Colceriu 

Telefon: 0752 460 950 

Email: ochiulclujean@gmail.com


Floreşti 

str. Porii, nr 148 

tel.: 0753 954 455 

www.facebook.com/ 

BrutariaClaudia

Tu ce-þi doreºti cadou? 

Alege-l de la noi! 

Sãrbãtori 

fericite! 

0264.591.868, 0747.133.411 

ziar@piata-az.ro 

webmaster@piata-az.ro 

Cluj-Napoca, str. V.Fulicea 6/3 

www.piata-az.ro

DOREL 

VIȘAN 

între cuvinte 

precum respirații 

ale eternei toace 

ardealuldesucces.ro

Ardealul de Succes nr. 1

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?