etica profesionala
În septembrie 1945 se transferă în funcţia de docent al Catedrei de alimentaţie a animalelor domestice a Institutului Agricol din Chişinău, iar în decembrie acelaşi an este numită şefă a acestei catedre, care a condus-o pînă în 1962, cînd se retrage din activitatea didactică din motive de sănătate. A ocupat şi alte funcţii care le-a îndeplinit cu competenţă. În anii 1947-1948 deţine şi funcţia de decan al Facultăţii de Zootehnie, iar în anii 1951-1962 este director al Staţiunii experimentale în zootehnie. În 1954 susţine teza de doctor habilitat în ştiinţe agricole la Institutul Unional de Zootehnie, iar în 1956 i se conferă titlul de profesor. Prof. Parascovia Berejnoi a desfăşurat în cadrul Institutului Agricol din Chişinău o valoroasă activitate didactică şi ştiinţifică în decursul a două decenii. În perioada cea mai grea, când institutul a revenit din refugiu, a contribuit la mobilizarea cadrelor didactice pentru refacerea bazei didactice şi materiale a facultăţii. În calitate de director al Staţiunii experimentale a urmărit să creeze o bază cât mai eficientă de instruire practică a studenţilor şi de cercetare. În afară de o prodigioasă muncă didactică, a desfăşurat o remarcabilă activitate ştiinţifică, fiind unul dintre cei mai de seamă specialişti în domeniu din acea perioadă. A efectuat studii şi cercetări de amploare în domeniul alimentaţiei animalelor domestice, lăsând în ştiinţa şi practica zootehnică din Moldova o contribuţie de mare însemnătate. A elaborat şi implementat în gospodăriile zootehnice conveierul verde pentru porcine şi vitele mari cornute, sisteme moderne de întreţinere şi alimentaţie a animalelor. Valoarea cercetărilor efectuate, precum şi contribuţia adusă la dezvoltarea sectorului zootehnic din republică au fost înalt apreciate prin decorarea cu două ordine: Insigna de Onoare (1949) şi Drapelul Roşu de Muncă (1957). IVAN GARUS Sa născut la 13 ianuarie 1903, în staniţa Kanevskaia din ţinutul Krasnodar. În anii 1919-1921 studiază la şcoala medie din satul de baştină. Urmează studiile la Facultatea de Agronomie a Institutului Agricol din Kubani (1921-1925). Activează în cadrul Asociaţiei de colhozuri din Kubani (19251930). În 1930 începe activitatea didactică în funcţia de şef al Catedrei de agronomie, director adjunct pentru activitatea didactică a Academiei Agricole A.A. Andreev din Caucazul de Nord. În anii 1934-1941 este docent, profesor interimar la Catedra de fitotehnie a Institutului Agricol din Krasnodar. În timpul războiului activează în funcţia de şef de sector la Institutul Unional al Cauciucului din reg. Alma-Ata, şef al Catedrei de Fitotehnie a Institutului Agricol din Tadgikistan (1943-1944), fiind preocupat de studiul culturilor tehnice. În 1937 susţine teza de doctor în ştiinţe agricole, iar în 1947 teza de doctor habilitat dedicată culturei Lalemanţia. În iulie 1944 este transferat în calitate de şef a Catedrei de Culturi Tehnice a Institutului Agricol din Chişinău. Concomitent deţine şi funcţia de decan al Facultăţii de Agronomie. În 1947 i se conferă titlul de profesor. În anul 1948 devine şef al 290
Catedrei de Fitotehnie, pe care o conduce pînă în iulie 1949, cînd se transferă la Institutul Agricol din Stavropol. În perioada 1925-1949 a publicat peste 30 de lucrări şi articole ştiinţifice şi de popularizare a ştiinţei în diferite reviste unionale de profil agricol. ANTONIE ABLOV S-a născut la 16 august 1905, în or. Odesa. În 1917 familia Ablov se stabileşte la Akkerman (Cetatea Albă). După absolvirea liceului din Cetatea Albă în 1923 se înscrie la Facultatea de Fizică şi Chimie Al. I .Cuza din Iaşi pe care o absolveşte în 1928. În paralel, din 1925 studiază şi la Institutul Chimico-Tehnologic din Iaşi, obţinând diploma de inginerchimist (1931). Încă din cursul patru (1927) este numit asistent al Catedrei de Chimie Anorganică a Universităţii din Iaşi, activând în această postură până în 1940. În anii 1939-1940 activează temporar şi în calitate de inginer-chimist cercetător la Asociaţia de prelucrare a ţiţeiului Astra Română din Ploieşti. Din această perioadă Antonie Ablov este cuprins de pasiunea pentru chimie şi se ocupă intens de problemele chimiei coordinative, căreia i-a rămas devotat mai mult de jumătate de secol. În baza cercetărilor efectuate Antonie Ablov susţine teza de doctor in chimie (1932), publica peste 20 de articole ştiinţifice în revistele de specialitate franceze şi române, ajungând un nume de referinţă în chimie. În 1940 Antonie Ablov revine în Chişinău, unde este numit şef al Catedrei de Chimie, înfiinţată în acest an în cadrul Institutului Agricol din Chişinău, concomitent dirijează şi Catedra de Chimie a Institutului Pedagogic din Chişinău, fondat la 1 octombrie 1940. Însă numai după un an de activitate, în 1941, din cauza războiului, ambele instituţii au fost evacuate în locuri diferite, iar Antonie Ablov este trimis la Institutul Agricol din Ekaterinburg, unde activează ca şef al Catedrei de chimie anorganică, şi unde, în pofida condiţiilor extrem de complicate, îşi continuă activitatea ştiinţifică, definitvând şi teză de doctor habilitat în chimie întitulată Despre natura legăturilor şi despre stereochimia compuşilor coordinativi, pe care a susţinut-o cu succes în 1944 la Universitatea din Kazani. În august 1944 Antonie Ablov este rechemat în Moldova, la Institutul Agricol din Chişinău în calitate de şef al Catedrei de chimie anorganică, unde organizează şi un laborator de cercetare, care rămâne până astăzi prima rampă de lansare a marilor idei şi concepţii din care s-a constituit Şcoala Abloviană în Chimie. În februarie 1945 i s-a conferit titlul didactic de profesor universitar. Din octombrie 1945 ţine prelegeri şi la Institutul de Medicină din Chişinău. În acelaşi an, la propunerea Guvernului R.S.S.M. elaborează conceptul de dezvoltare a chimiei în instituţiile de învăţământ superior şi în cele de cercetări ştiinţifice din Moldova. Antonie Ablov devine unul dintre organizatorii Facultăţii de Chimie a Univer- 291
- Page 239 and 240: Are însă satisfacţia de a fi pri
- Page 241 and 242: la animal, de exemplu, care, prin a
- Page 243 and 244: În acelaşi an, Vico înceta de a
- Page 245 and 246: Unei atari îngâmfări a neamurilo
- Page 247 and 248: Essay towards a theory ofvision (17
- Page 249 and 250: indivizi, neconsiderând pe deplin
- Page 251 and 252: apidă sau înceată, perpendicular
- Page 253 and 254: NU EXISTĂ MATERIE Se va admite de
- Page 255 and 256: stricat, dulcele se transformă în
- Page 257 and 258: ele există numai în suflet, rezul
- Page 259 and 260: on human nalure, 1730-1740, cu care
- Page 261 and 262: anumit proces de argumentare sau ra
- Page 263 and 264: spirit, am putea prevedea efectul c
- Page 265 and 266: din toate laturile şi apoi, când
- Page 267 and 268: mărească, măreţia acestor atrib
- Page 269 and 270: cunoaşte este natura în sine a lu
- Page 271 and 272: JOHANN GOTTLIEB FICHTE Trăind înt
- Page 273 and 274: HEGEL Georg Friedrich Wilhelm Hegel
- Page 275 and 276: Pe când la Schelling tendinţa pan
- Page 277 and 278: scrierilor lui este simplu, curgăt
- Page 279 and 280: vreme ce percepţiile particulare n
- Page 281 and 282: În 1955 editează cartea Cercetăr
- Page 283 and 284: considerat primul curs de pedologie
- Page 285 and 286: VLADIMIR ANDREEV Renumit botanist p
- Page 287 and 288: A pregătit cca 20 de doctori în
- Page 289: VALENTIN GRIMALSKI S-a născut la 9
- Page 293 and 294: A fost distins cu medaliile Meritul
- Page 295 and 296: VALENTIN CIJACOVSKI S-a născut la
- Page 297 and 298: A avut o preocupare continuă pentr
- Page 299 and 300: AMOS CEBAN S-a născut la 6 iulie 1
- Page 301 and 302: SERGHEI CHILIMAR S-a născut la 28
- Page 303 and 304: nând teza de doctor habilitat în
- Page 305 and 306: Din septembrie 1990 pînă în iuli
- Page 307 and 308: 34. Delumeau, J. Religiile lumii. B
- Page 309 and 310: 106. Ţîrdea, T. Bioetica: origini
- Page 311 and 312: înzestrat. Totuşi, manifestarea p
- Page 313 and 314: crucii la intrare după ce ţi-ai
Catedrei de Fitotehnie, pe care o conduce pînă în iulie 1949, cînd se transferă la<br />
Institutul Agricol din Stavropol.<br />
În perioada 1925-1949 a publicat peste 30 de lucrări şi articole ştiinţifice şi de<br />
popularizare a ştiinţei în diferite reviste unionale de profil agricol.<br />
ANTONIE ABLOV<br />
S-a născut la 16 august 1905, în or. Odesa. În 1917 familia<br />
Ablov se stabileşte la Akkerman (Cetatea Albă). După<br />
absolvirea liceului din Cetatea Albă în 1923 se înscrie la Facultatea<br />
de Fizică şi Chimie Al. I .Cuza din Iaşi pe care o absolveşte<br />
în 1928. În paralel, din 1925 studiază şi la Institutul<br />
Chimico-Tehnologic din Iaşi, obţinând diploma de inginerchimist<br />
(1931).<br />
Încă din cursul patru (1927) este numit asistent al Catedrei<br />
de Chimie Anorganică a Universităţii din Iaşi, activând<br />
în această postură până în 1940. În anii 1939-1940 activează<br />
temporar şi în calitate de inginer-chimist cercetător la Asociaţia<br />
de prelucrare a ţiţeiului Astra Română din Ploieşti. Din această perioadă Antonie<br />
Ablov este cuprins de pasiunea pentru chimie şi se ocupă intens de problemele<br />
chimiei coordinative, căreia i-a rămas devotat mai mult de jumătate de secol.<br />
În baza cercetărilor efectuate Antonie Ablov susţine teza de doctor in chimie<br />
(1932), publica peste 20 de articole ştiinţifice în revistele de specialitate franceze şi<br />
române, ajungând un nume de referinţă în chimie.<br />
În 1940 Antonie Ablov revine în Chişinău, unde este numit şef al Catedrei de<br />
Chimie, înfiinţată în acest an în cadrul Institutului Agricol din Chişinău, concomitent<br />
dirijează şi Catedra de Chimie a Institutului Pedagogic din Chişinău, fondat la 1<br />
octombrie 1940.<br />
Însă numai după un an de activitate, în 1941, din cauza războiului, ambele<br />
instituţii au fost evacuate în locuri diferite, iar Antonie Ablov este trimis la Institutul<br />
Agricol din Ekaterinburg, unde activează ca şef al Catedrei de chimie anorganică, şi<br />
unde, în pofida condiţiilor extrem de complicate, îşi continuă activitatea ştiinţifică,<br />
definitvând şi teză de doctor habilitat în chimie întitulată Despre natura legăturilor şi<br />
despre stereochimia compuşilor coordinativi, pe care a susţinut-o cu succes în 1944 la<br />
Universitatea din Kazani.<br />
În august 1944 Antonie Ablov este rechemat în Moldova, la Institutul Agricol<br />
din Chişinău în calitate de şef al Catedrei de chimie anorganică, unde organizează şi<br />
un laborator de cercetare, care rămâne până astăzi prima rampă de lansare a marilor<br />
idei şi concepţii din care s-a constituit Şcoala Abloviană în Chimie. În februarie 1945<br />
i s-a conferit titlul didactic de profesor universitar.<br />
Din octombrie 1945 ţine prelegeri şi la Institutul de Medicină din Chişinău. În acelaşi<br />
an, la propunerea Guvernului R.S.S.M. elaborează conceptul de dezvoltare a chimiei<br />
în instituţiile de învăţământ superior şi în cele de cercetări ştiinţifice din Moldova.<br />
Antonie Ablov devine unul dintre organizatorii Facultăţii de Chimie a Univer-<br />
291