etica profesionala

agronomic din 1925. În acelaşi an, ca unul din cei mai străluciţi studenţi, este
recomandat în doctorantură sub conducerea acad. D. Preanişnikov.
Teza de doctorat era consacrată studiului influenţei îngrăşămintelor cu azot sub
formă de amoniu, nitriţi şi nitraţi asupra creşterii şi dezvoltării plantelor. După
susţinerea tezei de doctor, la recomandarea Consiliului Ştiinţific al Academiei
Agricole, pe parcursul anilor 1929-1930 trece stagiul la Universitatea din or.
Munster, Germania.
În anii 1930-1934 a activat în funcţia de docent al Catedrei de chimie agricolă şi
biologică, iar din 1931 este şi director adjunct pentru ştiinţă al Institutului Unional de
îngrăşăminte şi agropedologie (actualmente Institutul D. Preanişnikov).
Din anul 1933 deţine funcţia de profesor al Catedrei de Agrochimie a Academiei
Agricole Timireazev, iar din 1943 - funcţia de profesor al Catedrei de Agrochimie a
Universităţii M.V. Lomonosv din Moscova, între 1946-1949 este şef al acestei
catedre. În 1946 susţine teza de doctor habilitat.
Fiind un discipol al acad. Preanişnicov, Ion Dicusar susţinea înflăcărat
demersurile insistente ale acestuia în apărarea geneticii ca ştiinţă, în eliberarea acad.
Vavilov din detenţie. Toate acestea au avut consecinţele grave pentru familia sa. În
anul 1945 este condamnată la 5 ani de închisoare soţia sa Maria Dicusar, doctor în
biologie, iar în 1949 este arestat şi prof. I. Dicusar, fiind trimis în lagărele GULAGului
pe o perioadă destul de îndelungată.
A pregătit 36 doctori în ştiinţe, inclusiv peste 15 în Moldova. În anul 1961
devine membru corespondent, iar în 1965 membru titular al AŞ a Moldovei.
VLADIMIR CETÎRKIN
S-a născut în anul 1899 în Bielorusia. După absolvirea
şcolii medii activează în calitate de profesor în şcoală, iar din
anul 1919 urmează studiile la Academia Agricolă din Gorki. Activează
în funcţia de director al tehnicumului din s. Ovinovşcina,
reg. Smolensk (1925-1930), şef al laboratorului agro-chimic la
Staţiunea experimentală de creştere a animalelor din Sîciovsk
(1930-1934), lector la Institutul de Creştere a Cabalinelor din
Piatigorsk (1934-1941), şef al Catedrei de Zootehnie la Institutul
Zooveterinar din Saratov (1941-1944).
Activitatea didactico-ştiinţifică în cadrul Institutului
Agricol M. V. Frunze din Chişinău o începe în anul 1944, unde înfiinţează Catedra de
zootehnie specială pe care o conduce pînă la pensionare (1971).
Prof. V. Cetîrkin a pus bazele cercetărilor complexe în domeniul ştiinţelor
zootehnice. Sub conducerea sa, pentru prima dată în republică, au fost studiate
resursele de prăsilă, elaborate planuri şi metodici de dezvoltare a animalelor de
prăsilă, de ameliorare în masă a productivităţii tuturor speciilor de animale şi păsări
din republică. La iniţiativa prof. V Cetîrkin a fost creată baza Facultăţii de Zootehnie
- Staţiunea experimentală de zootehnie, pe care a condus-o mulţi ani şi care a fost nu
numai poligon didactic pentru instruirea studenţilor, dar şi bază pentru cercetările
ştiinţifice ale profesorilor şi doctoranzilor.
286