etica profesionala

primul rând de lipsa experimentelor şi fenomenelor potrivite, care adeseori sunt
descoperite numai din întâmplare şi nu pot fi găsite totdeauna, când avem nevoie de
ele, chiar dacă cercetarea se face cu cea mai mare îngrijire şi precauţie. Deoarece
până în zilele de azi ştiinţele morale par a fi mai puţin dezvoltate decât geometria sau
fizica, putem conchide că, dacă din acest punct de vedere există vreo diferenţă între
aceste două feluri de ştiinţe, dificultăţile care se opun progresului celor dintâi pot fi
învinse numai printr-o mai mare grijă şi capacitate intelectuală.
Nu apar, în metafizică, idei mai obscure şi mai nesigure decât acelea despre
putere, forţă, energie şi conexiune necesară, idei de care trebuie să ne folosim în
toate cercetările noastre. Vom încerca, deci, în această secţie să fixăm, dacă e posibil,
înţelesul precis al acestor termeni şi să înlăturăm astfel o bună parte din obscuritatea
de care se plâng toţi că există în această ramură a filosofici.
Se pare că o teză despre care nu se va putea discuta mult este aceea că toate ideile
noastre nu sunt altceva decât copiile impresiilor noastre, sau, cu alte cuvinte, că este cu
neputinţă să ne gândim la ceva ce n-am simţit mai înainte, fie prin senzaţiile noastre
exterioare, fie prin cele interioare. Mi-am dat silinţă să explic şi să dovedesc această teză
şi am exprimat speranţa că, prin aplicarea sa potrivită, profesionalii vor putea ajunge în
meditaţiile lor filosofice la o mai mare claritate şi precizie, decât aceea pe care au putut
s-o atingă până acum. Idei complexe pot fi bine cunoscute, poate, prin definiţii, care nu
sunt altceva decât o enumerare a acelor părţi sau idei simple care le compun. Dar dacă
prin definiţie am ajuns la cele mai simple idei şi totuşi am constatat o oarecare
ambiguitate şi obscuritate, ce alt izvor de cunoaştere mai avem atunci? Prin ce invenţie
am putea arunca lumină asupra acestor idei, spre a le face mai precise şi mai determinate
pentru privirea noastră intelectuală? Prin producerea impresiilor şi sentimentelor
originare, după care sunt copiate ideile. Aceste impresii sunt în totalitatea lor tari şi
perceptibile. Ele nu admit nici o ambiguitate.
Ele înseşi nu numai că apar în plină lumină, ci aruncă o lumină şi asupra ideilor
corespunzătoare care sunt obscure. Şi astfel putem obţine poate un nou fel de
microscop sau instrument optic prin care, în ştiinţele morale, cele mai minuţioase şi
cele mai simple idei să poată fi mărite în aşa măsură, încât să le percepem uşor şi să
le cunoaştem tot atât ca şi cele mai grosolane şi mai sensibile idei ce pot forma
obiectul cercetărilor noastre.
Deci pentru a cunoaşte complet ideea de putere sau de conexiune necesară, să
examinăm impresia din care ea derivă; şi pentru a găsi impresia cu o mai mare
certitudine, să o căutăm în toate izvoarele din care ar putea, poate, să provină.
Dacă privim în jurul nostru obiectele exterioare şi considerăm acţiunea cauzelor, nu
putem descoperi niciodată, într-un singur caz, vreo putere sau conexiune necesară, vreo
calitate care leagă efectul de cauză şi face ca cel dintâi să fie o consecinţă infailibilă a
celei din urmă. Constatăm numai că de fapt efectul urmează cauzei. Ciocnirea unei bile
de biliard e urmată de mişcarea celeilalte. Aceasta e tot ceea ce apare simţurilor externe.
Spiritul nu are nici o senzaţie sau impresie internă de la această succesiune a obiectelor.
Prin urmare, nu există în nici un caz particular de relaţie între cauză şi efect nimic ce ar
putea sugera ideea puterii sau a conexiunii necesare.
De la apariţia primă a unui obiect oarecare, nu putem şti niciodată ce efect va
rezulta din el. Dar dacă puterea sau energia unei cauze ar putea fi aflată de către
262