etica profesionala

Caracterul subiectiv al unităţii scopurilor şi mijloacelor constă în următoarele.
Divergenţele dintre ele nu trebuie să fie puternice, ca exponenţi ai scopurilor să fie
nişte indivizi, iar exponenţi ai mijloacelor, alţii. Numai în cazul în care unii şi aceiaşi
indivizi sînt în calitate de mijloace şi concomitent în calitate de scopuri se poate vorbi
despre faptul că corelaţia dintre scopuri şi mijloace corespunde criteriilor morale. O
asemenea unitate a scopurilor şi mijloacelor nu poate să existe în situaţia violenţei,
deoarece violenţa după esenţa şi determinarea sa reprezintă ceva invers proporţional.
L. Tolstoi nu a elaborat tactica rezistenţei colective nonviolente, dar învăţătura
lui o permite şi o presupune. Această tactică a fost dezvoltată de celebrii oameni ai
sec. al XX-lea Mahatma Gandhi (1869-1948) şi Martin Luther King (1929-1968).
Gandhi a reuşit în anii ’20-’40 ai sec. al XX-lea să impună poporului indian ce gemea
sub asuprirea britanică şi lupta pentru eliberare naţională împotriva colonialiştilor
englezi o metodă nouă de luptă bazată pe nonviolenţă. Ea presupunea demonstraţii,
mitinguri de protest, boicotarea mărfurilor engleze, nesupunere civică autorităţilor
coloniale care, la urma urmei, i-a silit pe englezi să recunoască independenţa Indiei.
În S.U.A. populaţia de culoare, în special negrii, era discriminată sub diferite
forme. În anul 1970 în S.U.A. locuiau 25 de mln. de oameni de culoare, dintre care 40 la
sută duceau un trai mizerabil. Lupta negrilor împotriva politicii rasiale a început în a
doua jumătate a anilor 1950 în statele din Sud. În 1957 în oraşul Montgomery, statul
Alabama, a luat naştere o organizaţie a negrilor – Conferinţa conducerii creştine din Sud
în frunte cu tînărul pastor M.L. King. Pentru aportul adus la această luptă lui M.L. King i
s-a decernat premiul Nobel pentru pace în 1964. În afară de metodele legale de luptă,
King şi organizaţia sa au pus accentul pe nonviolenţă – boicoturi, defilări pe străzi,
nesupunere civică. Astfel, către mijlocul anilor 1970 în SUA avea loc o revoluţie
nonviolentă negrilor care s-a extins şi asupra Nordului. M.L. King a fost omorît în anul
1968 în timpul unui miting, dar cauza lui şi metoda nonviolenţei promovată de el au dus
la succes. În S.U.A. a fost pus capăt politicii de discriminare rasială.
5. Unitatea morală şi diversitatea moravurilor
Particularitatea moralei ca factor eficient al existenţei umane şi sociale este
determinată şi de faptul că ea este punctul iniţial al aprecierii lumii valorilor. Morala
reprezintă ultimă şi cea mai înaltă instanţă în ceea ce priveşte normele, aprecierile,
reprezentările valorice care implică un sens intern existenţei şi activităţii umane.
Morala poate fi numită o premisă majoră a „silogismului” activităţii umane. Însă
acest silogism nu constă numai din această premisă majoră. Pentru ea este necesară şi
existenţa unei premise minore.
Faptele şi acţiunile oamenilor, interacţiunile dintre ei, după cum am remarcat anterior,
sînt întotdeauna concrete, au un conţinut particular, deoarece în spatele lor stau anumite
motive empirice suficiente pentru materializarea lor. Cea mai dificilă şi importantă
chestiune a practicii umane este aceea despre modul în care conţinutul concret şi determinat
din punct de vedere cauzal al acţiunilor umane se racordează la aprecierea lor morală.
Experienţa istorică a soluţionării problemei în cauză ne demonstrează că de
fiecare dată este necesar de a întreprinde o analiză concretă referitoare la diferite
comunităţi umane, epoci, sfere şi aspecte ale activităţii umane. Cu toate acestea, în
cadrul ei putem constata o schemă generală.
23