etica profesionala

În această ordine de idei, agricultorii din Republica Moldova, trebuie să fie pregătiţi
pentru schimbări în vederea aderării ulterioare la Uniunea Europeană şi la acordul de
liber schimb cu Uniunea Europeană care trebuie să fie edificate pe cîteva principii
fundamentale. Una dintre condiţiile reuşitei conversiei agriculturii moldoveneşti rezida
în aderarea la principiile agriculturii biologice. Diviziunea principiilor fundamentale este
indispensabila deoarece, odată ce va fi realizată trecerea, producătorul se va găsi într-un
nou context tehnic dificil de manevrat şi singura sa motivaţie nu o reprezintă decît
perspectiva unor îmbunătăţiri sau cucerirea unor segmente de piaţă înguste.
Una din consecinţele conversiei agriculturii spre o agricultură biologică o
reprezintă abandonul direcţiilor clasice ale ei. Gama largă a produselor chimice de
sinteză sporeşte contrastele din agricultura clasica, ele nemaifiind accesibile în această
nouă abordare. Riscul de a te găsi fără nici o soluţie imediată devine o problema reală.
Aceasta situaţie este dificila fără un minimum de rezolvare a problemei.
Trebuie să conştientizăm faptul că conversia este un proces evolutiv care
modifică în profunzime sistemul de exploatare, în particular sistemele care sunt
legate de principiile fundamentale ale agriculturii durabile.
Apariţia agriculturii biologice ne denotă despre faptul că societatea devine
conştientă puţin cîte puţin de importanţa mediului înconjurător şi de urmările care
apasă asupra ei, în special securitatea alimentară şi poluarea. Evenimentele majore, ca
de exemplu „carnea cu hormoni”, „criza vacii nebune”, „apariţia organismelor
modificate genetic”, sînt legate direct de alimentaţia noastră, care motivează
mobilizarea unei parţi importante a societăţii pentru produse biologice.
Agricultura biologică propune soluţii viabile şi apare ca o alternativă în faţa
acestei crize. Practic, în acest context statul francez a decis să ofere subvenţii
agriculturii biologice, anunţînd la 12 decembrie 1997 un plan naţional de dezvoltare
al agriculturii biologice. Obiectul principal al acestui plan pentru perioada 1998-2002
a fost de a permite Franţei recucerirea locului de lider al pietei europene, la fel ca în
anii ‘80. Acest plan prevedea:
- favorizarea conversiei, multiplicînd de 5 ori numărul de agricultori din 2005;
- să iniţieze şi să pună în aplicare filiere de producţie şi comercializare;
- să redezvolte activităţile de cercetare - dezvoltare - instruire;
- să folosească sloganul de agricultura biologica;
- să îmbunătăţească reglementările europene.
În ‘2000, deja se confirma accelerarea conversiei. Cu 9.283 de exploatări şi
aproape 370.000 ha, agricultura biologică franceză reprezenta 1,3% din suprafaţa
agricolă naţională.
În Republica Moldova sectorul agrar a fost şi rămîne a fi, tradiţional, pilonul de
bază al economiei naţionale, contribuţia lui în crearea PIB-ului în ultimii 5-7 ani
fiind de circa 15 %, iar, în ansamblu cu industria de prelucrare a materiei prime
agricole, contribuie cu peste 30 % la crearea PIB-ului şi constituie aproximativ 50 %
din volumul total al exporturilor.
În sector sunt antrenate peste 33 % din forţa de muncă a ţării. Din suprafaţa
totală a terenurilor agricole, circa 40 % revin societăţilor cu răspundere limitată, 37 %
- gospodăriilor ţărăneşti şi de fermieri, 10 % - altor forme de proprietate, 10 % -
cooperativelor de producţie şi 3,0 % societăţilor pe acţiuni. Structura producţiei
143