Ce Profit Aduce Cultura Rosiei in Romania

agro
trends
Analiza
principalelor
soiuri cultivate
Calcul
de rentabilitate
al afacerii
Date la zi
despre producțe
și consum
Standarde
europene
de calitate
Ce profit aduce
cultura rosiei in romania
Potențialul real al afacerii
Provocări și oportunități pentru start-up-uri
Trenduri de consum
Un proiect:
Susținut de:

Cuprins
3
Potential crescut de
dezvoltare pentru
piata rosiilor
România este al optulea
producător de tomate
din Uniunea Europeană,
însă la mare distanţă
de principalele ţări
cultivatoare, Italia şi
Spania, care asigură
aproape două treimi din
producţia totală a blocului
comunitar. În 2015, pe
teritoriul UE s-au recoltat
17,657 milioane tone de
tomate
8
importam mai mult
decat exportam
Comerţul intracomunitar
este dominat
clar de Olanda, ţară care
are o cotă de 42,8 la
sută.
agro
trends
11
opinia producatorilor
romani: costurile de
productie prea mari si
cele de valorificare prea
mici
14
Un semn bun pentru piata
autohtona: programul
pentru tomate
Guvernul României a aprobat
la începutul anului 2017 un
program prin care producătorii
agricoli sunt încurajaţi să cultive
tomate în spaţii protejate
(sere, solarii), astfel încât să
asigure o cât mai mare parte a
necesarului de consum intern
din producţia autohtonă.
16
SOIURIle romanesti
pentru
CAMP DESCHIS
Prezentarea celor mai
importante soiuri
de tomate, cat si
caracteristicile lor.
30
testimoniale
Cei mai importanți
producători de tomate
ne spun cum au reușit pe
piața din România.
2 | Ce profit aduce cultura roșiei în România

i VALOARE ECONOMICa
Date
generale
Potential , crescut de
dezvoltare pentru piata
-
,
rosiilor , in Romania
România este al optulea producător de
tomate din Uniunea Europeană, însă la mare
distanţă de principalele ţări cultivatoare,
Italia şi Spania, care asigură aproape două
treimi din producţia totală a blocului
comunitar. În 2015, pe teritoriul UE s-au
recoltat 17,657 milioane tone de tomate, iar
România a raportat o producţie de 464.500
tone, respectiv aproximativ 2,6% din
totalul Uniunii. Asta înseamnă o scădere de
aproape 35% faţă de maximul atins în 2004.
Atunci, ţara noastră cultiva o suprafaţă de
28.860 hectare şi recolta o cantitate de
834.930 tone. Date provizorii publicate de
Oficiul European de Statistică (Eurostat),
estimează pentru 2016 o producţie de
tomate în România de 371.350 tone, aşadar
cu aproape 20 procente mai puţin decât
anul precedent.
cultura de tomate este
a 2 a ca importantA , din
sectorul legumicol
România reprezinta 10% din suprafața
cultivată cu tomate a Uniunii Europene
România
10%
Ungaria
1%
Grecia
7% Polonia
5%
Portugalia
7%
Olanda
1% Belgia
Franţa
2%
Spania
23%
0% Alte țări
2%
Italia
42%
Italia Spania România Portugalia Grecia Polonia Franţa Ungaria Olanda Belgia Alte țări
România produce peste 400mii t de roșii/an
600
400
România
3%
Ungaria
1%
Polonia
5%
Grecia
6%
Portugalia
8%
Olanda
5% Belgia
1%
Franța
5%
Alte țări
3%
Spania
27%
Italia
36%
Italia Spania România Portugalia Grecia Polonia
Franța Ungaria Olanda Belgia Alte țări
Randamentul producției de roșii în România este
500
sub 20%
494,44 506,2 86,88
Deşi cultura de tomate este a doua ca
importanţă din sectorul legumicol în
România, suprafeţele alocate acesteia şi
producţiile obţinute sunt la un nivel foarte
scăzut.
300
200
100
59,79
0
138,22
95,23
83,13
75,24
63,16
57,21
19,11
Ce profit aduce cultura roșiei în România| 3

Potențial crescut de dezvoltare pentru piața roșiilor în România
Din 2011 şi până în prezent, s-a constatat
o tendinţă de reducere a suprafeţelor
cultivate cu roşii, ceea ce a avut drept
consecinţă diminuarea producţiei, de la
un an la altul. Pe teritoriul ţării noastre
tomatele sunt cultivate cu precădere în
câmp deschis, chiar dacă s-a constatat
în ultimii ani o creştere a suprafeţelor
protejate (sere şi solarii). Potrivit
statisticilor Eurostat, în 2015 suprafaţa
totală cultivată cu tomate în România
a ajuns la 24.300 hectare, ceea ce
reprezintă 9,5 procente din suprafaţa UE
alocată acestei culturi. Din acest punct de
vedere, ne situăm pe locul trei în ierarhia
UE-28, după Italia (107.200 ha) şi Spania
(58.200 ha).
Asta înseamnă că fermierii români stau
foarte prost la capitolul randamente. În
acelaşi an de referinţă, producţia medie
la hectar a fost de circa 19,1 tone, în
condiţiile în care media europeană este
undeva la 69 tone la hectar.
Dintre cultivatorii importanţi, de departe
cea mai productivă este Olanda (cu 494
t/ha), care a reuşit să recolteze de pe o
suprafaţă de numai 1.800 de hectare
o cantitate de 890.000 tone! Urmează
Franţa, cu 138,2 tone la hectar, Spania (83
t/ha), Portugalia (75,2 t/ha), Grecia (63,1
t/ha), Italia (59,7 t/ha) şi Polonia (57,2 t/
ha). Bulgaria, ţară cu care tindem să ne
comparăm de fiecare dată, ne-a depăşit
în această privinţă, vecinii de la sud de
Dunăre înregistrând o producţie medie
la hectar de 36,8 tone, cu aproape 20
tone în plus faţă de media exploataţiilor
de la noi. În schimb, Ungaria a obţinut
o medie şi mai mare, de 95,2 tone la
hectar, în condiţiile în care a recoltat
200.000 tone de pe o suprafaţă de doar
2.100 hectare, chiar dacă ponderea
din totalul producţiei europene este
nesemnificativă (1,1%), la fel ca în cazul
Bulgariei (0,7%).
4 | Ce profit aduce cultura roșiei în România
Proiect sustinut de :

Din punct de vedere botanic roșia este un fruct. În anul 1893 Curtea
Supremă a Statelor Unite ale Americii în mod unanim a decis că la
colectarea taxelor vamale roșiile trebuie considerate legume (deși curtea
a trecut în revistă faptul că din punct de vedere botanic, roșiile sunt
fructe).[2] În anul 2001 Uniunea Europeană a decis oficial că roșia este
fruct, și nu legumă. Este cultivată la aproape toate latitudinile, ocupând
o suprafață de aproximativ 3 milioane de hectare, adică o treime din
terenul consacrat legumelor.
Ce profit aduce cultura roșiei în
Ce profit aduce cultura roșiei în România|
România|
5
5

Plantațiile de tomate, cele mai vaste culturi din Europa
Plantatiile de tomate sunt cele
mai vaste culturi din Europa
În mod tradiţional, la
nivelul blocului comunitar,
tomatele ocupă cea mai
mare suprafaţă între culturile
legumicole, respectiv 11,7 la
sută. Dacă ne raportăm strict
la producţie, constatăm că
Olanda a recoltat în 2015
aproximativ 5 la sută din
totalul de tomate înregistrat
pe teritoriul UE, cu toate
că a cultivat doar 0,7%
din suprafaţa europeană
consacrată acestei culturi.
În anul 2014, valoarea
producţiei de roşii în UE-
28 a fost evaluată la puţin
peste 7 miliarde de euro, ceea
ce a reprezentat aproximativ
22,9 procente din valoarea
producţiei europene de
legume proaspete. În ceea ce
priveşte România, valoarea
economică a producţiei de
tomate proaspete a fost
evaluată la 524,3 milioane
de euro, ceea ce înseamnă
o pondere de 27,5% din
valoarea totală a producţiei
de legume şi 7,5% din
valoarea producţiei de
tomate a UE. Mai mult de
jumătate (53,9%) din valoarea
producţiei europene de
tomate a fost generată de
trei ţări: Spania (23,3%), Italia
(16,3%) şi Polonia (14,3%).
Valoare comercială producție legume în România
Valoare comercială producție roșii în România
27%
63%
In România valoarea producției reprezintă 27% din
totalul încasărilor din sectorul de legume
Veniturile Romaniei din totalul Uniunii Europene
Valoarea pro Cota la nivel UE-28 (%)
UE-28 7.014.600.000 100
Spania 1.637.300.000 23,3
Italia 1.144.800.000 16,3
Polonia 1.000.900.000 14,3
Olanda 707.100.000 10,1
572.700.000 8,2
România 524.300.000 7,5
Grecia 491.900.000 7
6 | Ce profit aduce cultura roșiei în România

O piața de
jumatate
de miliard
de euro
Ce profit Ce profit aduce aduce cultura cultura roșiei roșiei în România| în România| 7 7

Importăm mai mult decât exportăm. Se poate schimba asta?
importam mai mult decat
exportam
se poate schimba asta?
mporturile româneşti de tomate
Iproaspete în 2015 au totalizat
57.200 tone, în creştere cu aproape
13,5 la sută faţă de anul anterior, dar
cu 2,6 procente sub pragul maxim
atins în sezonul 2010/2011, când
s-au importat 58.500 tone, potrivit
unui raport al Intitutului Naţional de
Statistică (INS) privind bilanţurile de
aprovizionare pentru principalele
produse agroalimentare. Preţul mediu
de achiziţie a fost de 0,92 euro. Pe
de altă parte, cantitatea de tomate
trimisă la export în 2015 a fost de 44
de ori mai mică, adică doar 1.300 de
tone, la un preţ mediu de 0,66 euro.
În acest caz vorbim de roşii proaspete
sau refrigerate.
esursele de tomate proaspete
Rdestinate comercializării, în
sezonul 2014/2015, au crescut
cu 2,5% până la 521.700 tone, faţă de
sezonul precedent, dar au scăzut cu 18
procente faţă de nivelul maxim atins în
anul 2008/2009, când a fost disponibilă
pe piaţă o cantitate de 636.200 tone.
omerţul intra-comunitar este
Cdominat clar de Olanda, ţară care
are o cotă de 42,8 la sută. Pe de altă
parte, dintre furnizorii externi, Maroc
este principala ţară de provenienţă
a tomatelor importate în Uniunea
Europeană, având o pondere de 82,5%.
Turcia este o altă ţară cu expunere
puternică pe piaţa românească a
comerţului cu roşii proaspete.
8 | Ce profit aduce cultura roșiei în România
8 |
Proiect sustinut de :
Ce profit aduce cultura roșiei în România

Preţul tomatelor comparativ cu media ultimilor 5 ani
300.00
250.00
200.00
150.00
100.00
50.00
0.00
Uniunea Spania Italia Olanda
În luna decembrie 2016, Franța deținea cel mai mare preț/100 kg din Europa
1.43
1.45
1.31
1.29
1.22
Uniunea Spania Italia Olanda
In luna decembrie 2016, comparativ cu ultimii 5 ani anteriori,
Olanda deținea cel mai mare preț/ 100kg de roșii
Ce profit aduce cultura roșiei în România| 9
Ce profit aduce cultura roșiei în România| 9

CONSUM II
Conform datelor statistice,
consumul mediu de tomate pe
cap de locuitor în România se
ridică la 31 de kilograme, faţă de 34,5
kg cât este media în UE, iar producţia
de tomate reprezintă 20,27% din
producţia totală de legume produsă
în România.
În sezonul 2013/2014, nivelul
consumului intern de tomate
proaspete (fără autoconsum) a
scăzut cu 20,2%, până la 506.300
tone, faţă de nivelul maxim realizat
în 2008/2009, respectiv 634.400 tone.
Cea mai mare pondere în consumul
intern o reprezintă consumul uman
(65,1% - 329.600 tone), care a
înregistrase o creştere de 24,1% faţă
de anul anterior.
Potrivit Eurostat, în 2015 suprafaţa
cultivată cu tomate în spaţii
protejate (în special solarii) pe
teritoriul României a fost de 1.650 de
hectare, în timp ce la nivelul întregii
Uniuni Europene suprafaţa a fost de
41.560 de hectare. Spania este lider
din acest punct de vedere, cu 19.410
hectare, urmată de Italia (7.440 ha) şi
Polonia (3.100 ha). În România anului
2015, producţia de roşii obţinută în
sere şi solarii a fost de 101.881 tone,
iar recolta are o tendinţă de creştere
în fiecare an.
Românii consuma mai putine
rosii decât ceilalti europeni
10 | Ce profit aduce cultura roșiei în România

Opinia producătorilor români: costurile de producție prea mari
Opinia
producatorilor romani
costurile de productie
prea mari si cele de
valorificare prea mici
III FINANTARE
Producătorii susţin că în România nu
există o piaţă reală pentru tomate,
costurile de producţie situânduse
undeva între 20.000 şi 25.000 de lei
pentru un hectar în câmp deschis, astfel
că este mai rentabil să cultive soiuri care
se pretează mai bine procesării, deoarece
costurile ar fi mult mai mici. Desigur în
acest caz şi preţul de valorificare este
mult diminuat. Tomatele de industrie
sunt comercializate cu 0,3-0, 5 lei/
kg, în timp ce roşiile de consum sunt
vândute cu circa 3 lei/kg, însă în timpul
sezonului preţurile pot scădea şi la 1
leu pe kilogram. O altă problemă cu
care se confruntă producătorii români o
reprezintă intermediarii care controlează
pieţele din marile oraşe. De multe ori,
producătorii ajung să-şi vândă recolta
la preţuri nejustificat de mici, produsele
fiind foarte perisabile.
Proiect sustinut de :
Ce profit aduce cultura roșiei în România| 11

În cazul producătorilor de tomate în
spaţii protejate, costurile de exploatare
sunt şi mai mari. un hectar de solarii,
cheltuielile ajung cu uşurinţă la 40.000
de lei. Asta implică materialul semincer,
pe care plătim 20.000 de lei, pentru că
importăm sămânţa din Olanda, Spania,
Italia şi Israel, la preţuri foarte mari. Ne-am
orientat spre hibrizi foarte performanţi.
Pe de altă parte, cheltuim enorm cu
încălzirea solariilor, peste 10.000 de lei.
Ne mai costă folia şi înfiinţarea culturilor,
sistemul de picurare, tratamentele
foliare, îngrăşămintele. În final ajungem
la 10.000 de euro pe un hectar”, explică
Mircea Croitoru, preşedintele Grupului
de Producători Legume-Fructe din
Matca, judeţul Galaţi.
Tomatele ocupă abia a cincea
pondere în planul de culturi
legumicole printre producătorii de
la Matca şi sunt cultivate pe 20 la sută
din suprafaţă. Interesul pentru această
cultură a scăzut constant în ultimii ani,
din cauza importurilor masive, care au
descurajat producţia locală. Fermierii
se plâng că nu pot concura la preţ
roşiile aduse din Turcia şi alte state mari
producătoare. “În ultimii doi ani, preţurile
de valorificare cu greu au acoperit
costurile de producţie. La început de
sezon am obţinut un preţ mai bun, în jur
de 3,5 lei/kg, dar pe parcurs s-a ajuns să
se vândă în pierdere. În final, am ieşit la
o medie de 1,3-1,4 lei/kg”, susţine Mircea
Croitoru, care consideră că un preţ
mulţumitor ar fi între 2,3 şi 2,5 lei/kg,
media pe tot sezonul de comercializare.
Bazinul Matca are înregistrate
850 de hectare cu solarii şi încă
400 de hectare în câmp deschis.
Asociaţia condusă de Mircea Croitoru
numără în jur de o mie de membri, fiind
reprezentativă la nivel naţional.
Judeţele Galaţi (+85,5%), Giurgiu
(+23,8%), Dâmboviţa (+21,8%),
Olt (+20,8%) şi Cluj (+17,8%) au
obţinut în 2015 producţii medii mai
mari decât media pe ţară, în timp ce
în Caraş-Severin (-49,5%), Mehedinţi
(-44,4%), Bistriţa-Năsăud (-40,1%),
Maramureş (-36,4%) şi Harghita (-34,4%)
s-au înregistrat producţii medii mai mici
decât media pe ţară.
12 | Ce profit aduce cultura roșiei în România

Procesarea roșiilor: o piață în scădere în România
Procesarea rosiilor
o piata in scadere in Romania
antitatea de tomate destinată
Cfabricării conservelor a scăzut
în ultimii ani, în special din
cauza importurilor mult mai ieftine
din China. Această situaţie a dus la
restructurarea activităţii şi chiar la
închiderea unor unităţi de procesare.
Şi pentru că suprafeţele cultivate în
câmp, cu tomate pentru procesare,
nu asigură necesarul de materie
primă pentru fabricile de procesare,
acestea funcţionând la capacitate
redusă, Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale a decis că este
oportun acordarea unor stimulente
financiare. Astfel s-a ajuns ca una
dintre cele mai mari subvenţii
acordate ca sprijin
cuplat în agricultura românească
să fie adresată producătorilor de
tomate cultivate în câmp destinate
industrializării, respectiv 13.669,88
euro/hectar.
În campania 2017, cantitatea
minimă de producţie cerută
pentru un hectar cultivat cu
tomate se pare că v-a scădea de la
30 de tone tomate/ha la 15 tone
tomate/ha, făcând astfel eligibil
la plată un număr şi mai mare de
producători.
Ce profit aduce cultura roșiei în România| 13

1
2
3
4
5
6
7
lucruri importante la
care se uită finanțatorii
La ce se uită banca înainte să acorde finanțare pentru legumicultură?
Experiența în domeniul legumiculturii
Primul lucru la care se uită un finanțator este experiența producătorului pentru a se asigura
că producătorul nu a pornit afacerea recent si că se poate baza pe expertiza sa în domeniu.
Dezvoltarea afacerii
Pentru un finanțator contează dezvoltarea graduală şi coerentă şi preferă clienți care cresc
continuu.
Tehnologia de cultivare
Desigur că, pentru finanțator, interesul este sa aibă în portofliu clienți cu tehnologie avan-sată,
producători dezvoltați. Totodată are interesul să îşi sprijine clienții mici să crească, să
investească în tehnologie. Ca urmare, îşi va diversifica portofoliul şi va oferi finanțare atât
producatorilor mari cu tehnologie avansată, cât şi micilor producători care demonstrează că
se descurcă si ştiu ce au nevoie pentru a creşte.
Starea culturilor
Starea culturilor poate oferi finanțatorului date despre producția posibilă, cum este îngrijită
afacerea, cât de stăpân este producătorul pe afacerea sa. Contează ce tip de producție are
clientul. Finanțatorul va evalua producția viitoare pornind de la starea actuala a culturii în
funcție de câte fire are şi producția medie pe fir şi prin verificări încrucişate având în vedere
producția anilor anteriori.
Profit
Un alt aspect important este determinarea profitului - încasările determinate de piața de
desfacere versus cheltuielile directe/indirecte, respectiv încasările pe care le aşteaptă clientul
pe baza producției. Se calculează o producție prudențială, de obicei mai mică decât ceea ce
estimează clientul.
Capitalizarea afacerii
Un lucru important pentru finanțator este să vadă că producătorul investeşte în
dezvoltarea afacerii sale, că banii pe care îi câştigă sunt investiți înapoi în afacere. Daca
un client contractează un credit pentru 500m de solar, constituie un avantaj
dacă producătrul mai face încă 500 m din surse proprii; asta denotă
responsabilitate şi interes ca afacerea lui să crească.
Caracterul clientului, mediul în care
trăieşte şi îşi desfăşoară activiatea
Pentru a cunoaşte caracterul clientului, banca se bazează mult pe
referințe. Consilierul va discuta cu oamenii importanți din
comunitate, va aduna referințe de la primărie si va căuta sa
stabilească reputația clientului.
Dintre băncile care deservesc acest segment de piață, Patria Bank se remarcă prin
prezență în comunitățile locale de peste zece ani. Agro consilierii Patria sunt
membrii ai comunităților, oameni care înțeleg bine nevoile foarte specifice ale
clienților lor.
Aflați mai multe despre creditele Patria pentru legumicultură pe
www.patriabank.ro/agro/credite-agricole
P
Ce profit aduce cultura roșiei în România| 14

Un semn bun
pentru piata autohtona
Programul pentru tomate
Guvernul României a aprobat la
începutul anului 2017 un program
prin care producătorii agricoli
sunt încurajaţi să cultive tomate în
spaţii protejate (sere, solarii), astfel
încât să asigure o cât mai mare parte
a necesarului de consum intern din
producţia autohtonă.
Schema de ajutor de minimis
este destinată producătorilor
agricoli persoane fizice care deţin
atestat de producător, producătorilor
agricoli persoane fizice autorizate,
întreprinderilor individuale şi familiale,
producătorilor agricoli persoane juridice.
Resursele financiare aplicării schemei
de ajutor de minimis sunt în
valoare de 179,75 milioane de lei,
echivalentul a 40 de milioane de euro, şi
se asigură de la bugetul de stat, în limita
prevederilor bugetare aprobate pentru
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale pe anul 2017.
Pentru a fi eligibili la plata acestui
ajutor de minimis pentru cultura de
tomate, în cuantum de 3.000 de euro/
an, beneficiarii trebuie, printre altele, să
deţină o suprafaţă cultivată cu tomate
în spaţii protejate de cel puţin 1.000 mp,
să obţină o producţie de minimum 2 kg
tomate/mp dar şi să valorifice o cantitate
de tomate de 2.000 kg, dovedită cu
documente justificative.
P
rin
acordarea acestui ajutor de
minimis se urmăreşte obţinerea
unor produse de calitate,
competitive cu cele de pe piaţa
europeană, precum şi o eficienţă
economică în realizarea şi valorificarea
acestora. De asemenea, ajutorul va
contribui la creşterea şi stabilizarea
cantitativă şi calitativă a producţiilor
de materii prime, la echilibrarea
balanţei veniturilor şi cheltuielilor
producătorilor agricoli, ajutându-i să
se reaşeze într-o poziţie mai stabilă şi
mai echilibrată în raport cu partenerii
de afaceri.
Deşi oferta de hibrizi din import
este una foarte generoasă, există
numeroşi legumicultori de la noi
din ţară care prefera să folosească
în continuare soiurile de tomate
româneşti, recunoscute pentru gustul
lor.
raport cu partenerii de afaceri.
Deşi oferta de hibrizi din import este
una foarte generoasă, există numeroşi
legumicultori de la noi din ţară care
prefera să folosească în continuare
soiurile de tomate româneşti,
recunoscute pentru gustul lor.
Ce profit aduce cultura roșiei în România| 15

Ce profit aduce cultura roșiei în România| 16
P

SOIURI ROMANESTI IV
Soiurile românești pentru câmp deschis se disting prin gustul lor caracteristic
soiurile romanesti
pentru camp deschis
se disting prin gustul lor
caracteristic
Pontica 102 a fost creat de ICDLF
Vidra în 1988 şi reomologat în 2009.
Este un soi destinat prelucrării
industriale, recomandat pentru
creştere atât în aer liber cât şi în spaţii
protejate. Are o perioadă de vegetaţie
cuprinsă între 110 şi 120 zile, iar tulpina
plantelor este cu creştere determinată
(60-70 cm). Fructele sale sunt sferice
uşor turtite, de culoare roşu-intens
pe toată suprafaţa, având o greutate
între 90 şi 150 de grame. Gradul de
concentrare a coacerii fructelor pe
plantă este de 84-86%, cu o bună
fermitate a fructelor, iar conţinutul în
substanţă ucată este de 4,8-6,3%. Nu
este prea bogat în seminţe. Rezistent
la verticilioză şi tolerant la bacterioze,
are o capacitate de producţie de 85-95
t/ha. Recomandat a fi consumat sub
formă proaspătă.
Viorica este destinat
industrializării. Are o perioadă
de vegetaţie de 126 zile, iar
tulpina plantelor este cu creştere
determinată. Fructul este rotundovoid,
rezistent la crăpare, cu o
greutate medie de 55-75 grame, de
culoare roşu-închis la maturitatea de
consum. Concentrarea coacerii este
de 85%, iar conţinutul în substanţă
uscată este de 5,3-5,5 %. Potenţialul
de producţie este cuprins între 70
şi 80 t/ha. Creaţia ICDLF Vidra, acest
soi este tolerant la alternarioza
tomatelor.
Ce profit aduce cultura roșiei în România| 17

Darsirius este un soi semitimpuriu al
SCDL Buzău, cu creştere determinată,
destinat exclusiv industrializării,
în special pentru producerea pastei
de tomate. Perioada de vegetaţie este
cuprinsă între 110 şi 120 de zile. Fructele
sale sunt pruniforme, de culoare roşu
închis, cu luciu, ferme, având o greutate
medie de 60-80 grame. Se recoltează uşor,
fără codiţă. Conţinutul în substanţă uscată
este de peste 6%, iar producţia medie
este de peste 2,5 kg/plantă. Fructul are un
număr mic de seminţe. Este un soi înzestrat
genetic cu rezistenţă la bolile specifice
tomatelor şi nematozi. Capacitatea de
păstrare a fructelor după recoltare este de
peste 10 zile.
Buzău 1600 este un alt soi creat
de SCDL Buzău, este semitardiv,
cu creştere nedeterminată,
viguros. Fructul este ferm, nu crapă,
are o formă sferică şi greutate
medie de 200 grame. Suprafaţa
fructului este netedă, de culoare
roşie uniformă. Se cultivă în toate
zonele favorabile culturii tomatelor.
Tolerant faţă de atacul principalilor
agenţi patogeni, are un potenţial
de producţie între 60 şi 80 t/ha. Cu
tehnologie optimizată, producţia
poate creşte până la 150 t/ha.
Kristinica este unul dintre cele mai
timpurii soiuri româneşti create la
SCDL Buzău, destinat atât consumului
în stare proaspătă cât şi industrializării.
Perioada de vegetaţie este de aproximativ
90 de zile. Are o creştere determinată şi
vigoare medie. Se pretează foarte bine în
culture ecologice. Fructele sunt de culoare
roşu intens, cu o greutate medie de 80-
120 grame, ferme, rezistente la transport şi
păstrare. Potenţialul de producţiei în câmp
este de 35 de tone, însă poate atinge şi 60
de tone, în funcţie de tehnologia folosită.
18 | Ce 18 profit | Ce aduce profit cultura aduce cultura roșiei în roșiei România în România
Proiect sustinut de :

Buzău 47 este un soi semitimpuriu
creaţie a SCDL Buzău, având o
creştere determinată şi vigoare
mijlocie. Fructul are o greutate de
aproximativ 100 grame, formă sferică,
uşor turtită. Suprafaţa fructului este
netedă, de culoare roşie-uniformă.
Fructul este ferm şi are un conţinut ridicat
în substanţe utile, fiind recomandat
pentru industrializare, putându-se
recolta mecanizat. Se cultivă cu succes
în toate zonele favorabile culturii
tomatelor. Este tolerant faţă de boli şi
are un potenţial de producţie între 50
şi 70 t/ha, în anumite condiţii ajungând
chiar la 85 t/ha.
Buzău 22 este un soi semitardiv,
viguros, cu creştere determinată.
Fructele sale sunt mari, de culoare
roşie uniformă, având o greutate medie
de circa 180 grame, de formă globulosturtită.
Suprafaţa fructului este netedă,
uşor costată. Fructul îşi păstrează
fermitatea pe teren timp de 10-12 zile.
Se cultivă în toate zonele favorabile
culturii tomatelor. Este tolerant faţă de
atacul principalilor agenţi patogeni.
Potenţialul de producţie este în jur de
70-80 t/ha, dar în condiţii foarte bune
de cultură poate ajunge până la 100 t/
ha.
Ce profit aduce cultura roșiei în România| 19

SIRIANA F1
este singurul soi romanesc
pentru spatii protejate
Singura creaţie hibridă românească la
tomate inclusă în oferta comercială pe
anul 2017 este Siriana F1. Rezultat al
muncii de cercetare de la SCDL Buzău, acesta
este un hibrid timpuriu destinat cultivării în
special în sere şi solarii, dar poate fi cultivat şi
în câmp, având o creştere nedeterminată şi
recomandat a fi consumat în stare proaspătă.
Fructul este sferic, uşor turtit, cu o înălţime
de 5 cm. La maturitate, fructul are o greutate
de 120-180 grame şi o culoare roşu uniform,
strălucitor. Dacă se asigură o fertilizare bună,
se poate ajunge şi la 500 de grame. Perioada
de vegetaţie este de circa 100 de zile. Planta
este viguroasă, rezistentă la boli. Potenţialul
de producţie este de 84 t/ha în seră, 76,8 t/ha
în solar şi 65,2 t/ha în câmp.
20 | Ce 20 profit | Ce aduce profit cultura aduce roșiei cultura în România roșiei în România

omania detine mai multe
tipuri de soiuri autohtone
de tip “cireasa”,
cu gust deosebit
Carisma este un soi popular al Staţiunii
de cercetare Buzău, omologat în 2007,
cu creştere nedeterminată, destinat
cultivării în spaţii protejate, dar şi în câmp
deschis. Fructele rotund înalte, de circa 25
grame, se remarcă prin gustul plăcut, dulce,
coloritul roşu intens şi aroma deosebită.
Are un potenţial de producţie de 2,5kg/
plantă, respectiv 60-70 t/ha. Se pot recolta
şi în ciorchine. Destinat consumului în stare
proaspătă şi industrializării - conservate la
borcan în suc de tomate. Prezintă o rezistenţă
bună la depozitare şi plasticitate ecologică
mare.
Coralina este o altă creaţie obţinută de SCDL
Buzău, în 2009, un soi de tip cherry cu creştere
nedeterminată, ce poate fi cultivat atât în spaţii
protejate, cât şi în câmp deschis. Fructele sunt rotunde,
uşor turtite, având o greutate de circa 20 grame, gustul
plăcut, dulce, coloritul roşu lucios şi aromă deosebită.
Se pot recolta şi în ciorchine, fiind destinat consumului
în stare proaspătă şi pentru industrializare. Producţia
poate depăşi cu uşurinţă 60 tone la hectar. Are o
rezistenţă bună la depozitare şi plasticitate ecologică
mare.
Ce profit aduce cultura roșiei în România| 21

P
- Seminte profesionale de legume
- Tratamente pentru plante
- Echipamente pentru lucrari agricole
Ce profit aduce cultura roșiei în România| 22
www.seminteplante.ro

Cerere în creștere pentru soiurile românești de tomate
Cerere in crestere
pentru
soiurile romanesti
de tomate
Pe lângă potenţialul genetic
productiv, un aspect deosebit
de important, cel puţin din
punct de vedere al consumatorului,
este calitatea gustului şi conţinutul
de nutrienţi. „Aprecierea calităţii
tomatelor nu este ceva simplu, la
îndemâna oricui, este o noţiune
complexă, datorită numărului mare
de criterii.
Consumatorul este principalul
filtru al calităţii tomatelor aduse
la piaţă. Între consumator şi
producător a existat şi va exista
o confruntare continuă în ceea
ce priveşte conceptul calităţii,
confruntare ce diferă foarte mult de
la o ţară la alta (inclusiv în interiorul
UE) şi de la un continent la altul.
Producătorul doreşte un venit
garantat, pe când consumatorul
preferă un produs nepoluat, cu aspect
plăcut şi cu un anume gust”, susţine
Victor Lăcătuş, reputat cercetător cu o
bogată experienţă în domeniu, membru
titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi
Silvice. În general, însă, atât spacialiştii
cât şi nespecialiştii, sunt de acord că
gustul tomatelor produse în România,
în condiţiile noastre de sol, climă şi
tehnologie, folosind material biologic
autohton, este inconfundabil, motiv
pentru care sunt din ce în ce mai mult
cerute pe piaţă roşiile româneşti.
Dacă discutăm despre tomatele de
câmp, constatăm că aproximativ 90
la sută din materialul biologic este
românesc. În schimb, în cazul culturilor
de tomate protejate, situaţia este
tocmai invers, în sensul că cea mai mare
pondere o au hibrizii străini, respectiv
95%.
23 | Ce profit aduce cultura roșiei în România
Proiect sustinut de :

Licopen (mg)
27%
Pontica
Substanţă
uscată (%)
18%
Aciditate (%)
1%
V NUTRITIE
Licopen (mg)
28%
Licopen (mg)
10%
Acid ascorbic
(mg)
48%
Acid ascorbic
(mg)
40%
Acid ascorbic
(mg)
37%
Licopen (mg)
8%
Acid ascorbic
(mg)
51%
Viorica
Carisma
Coralina
Zahăr (%)
14%
Substanţă
uscată (%)
21%
Aciditate (%)
1%
Zahăr (%)
13%
Substanţă
uscată (%)
24%
Aciditate (%)
1%
Zahăr (%)
17%
Substanţă
uscată (%)
23%
Aciditate (%)
1%
Zahăr (%)
17%
Beneficiile
ROSIILOR
PENTRU SANATATE
Roşiile sunt alimente bogate în
nutrienţi, de aceea consumul constant
al acestora pot avea efecte benefice
pentru sănătate. Licopenul, de pildă, un
antioxidant puternic, aflat în cantităţi
mari în pulpa tomatelor, are proprietăţi
antiproliferative (inhibă dezvoltarea
celulelor canceroase) şi, totodată,
previne apariţia bolilor cardio-vasculare.
La bărbaţii care consumă roşii sau suc de
roşii de cel puţin zece ori pe săptămână,
se reduce riscul cancerului de prostată
cu 45%, dar şi riscul atacului de cord prin
reducerea colesterolului care nu este
bun. Tomatele mai conţin şi alţi compuşi
antioxidanţi, cum ar fi flavonoidele şi
beta-carotenul, dar şi vitamina C şi acid
ascorbic.
În general, preferinţele românilor se
îndreaptă către acele soiuri şi hibrizi
ale căror fructe au un gust uşor acrişor,
gust care este dat de raportul dintre
zahăr şi aciditate. Pe de altă parte,
culoarea fructelor este dată de raportul
pigmenţilor carotenoizi din pulpă
(licopen, beta-caroten). Astfel, tomatele
cu conţinut ridicat de licopen au o
culoare roşu-intens, iar cele care conţin
mai mare de beta-caroten au o culoare
galben-portocalie.
Ce profit aduce cultura roșiei în România| 24
Ce profit aduce cultura roșiei în România| 24

Cea mai sigură cale pentru
recunoaşterea tomatelor
naturale, faţă de cele care au
suferit transformări genetice sau de
tehnologie, iradiate sau îmbibate
cu substanţe chimice stimulatoare,
este analiza de laborator. Din păcate,
centrele de acest gen sunt destul de
puţine în ţară. Totuşi, sunt unele indicii
care conduc la recunoaşterea fructelor
sănătoase. „Dacă fructul prezintă
mucron (acel vârf ascuţit proeminent
în zona punctului pistilar) este un
indiciu clar că roşia a fost stimulată
excesiv cu substanţe chimice. Este
drept că acest caracter este dat de
prezenţa genei BECK, dar sunt foarte
puţine creaţii biologice comerciale,
de serie, omologate, care manifestă
acest caracter, iar tomatele româneşti
nu prezintă această însuşire. Singura
creaţie de acest gen care circulă la
noi este hibridul bulgăresc Precos,
dar nici la acesta nu se manifestă
întotdeauna atât de vizibil”, spunea
Costel Vânătoru, cercetător la
Staţiunea Legumicolă Buzău, întrun
articol publicat în Revista Ferma.
De asemenea, prezenţa golurilor în
interiorul fructelor poate fi o dovadă
a faptului că s-au folosit stimulenţi de
fructificare.
Cum se pot recunoaste
rosiile fertilizate excesiv?
25 | Ce profit aduce cultura roșiei în România

Metode de fertilizare corectă a roșiilor
Metode de fertilizare
corecta a rosiilor
Obţinerea unei producţii de calitate
este condiţionată nu atât de
dozele de îngrăşăminte cât de
raportul dintre elementele fertilizante.
Carenţa ca şi excesul unui element,
provocate de o fertilizare empirică,
fără o analiză agrochimică prealabilă
a solului, determină acele „dereglări
fiziologice”, cu repercusiuni asupra
producţiei şi calităţii acesteia. Astfel, o
fertilizare echilibrată cu NPK a tomatelor,
influenţează pozitiv acumularea de
substanţă uscată şi zahăr. De asemenea,
are ca efect creşterea conţinutului de acid
ascorbic şi a concentraţiei de substanţe
pectice şi hemicelulozice. În acelaşi
timp, rapoartele NP, PK, NK, precum şi
lipsa unor microelemente, afectează
categoric calitatea nutriţională.
26 | Cultura rosiei in Romania
Ce Ce profit profit aduce aduce cultura cultura roșiei roșiei în în România| România| 26 26

cultivarea tomatelor vi
Cultura roșiilor în solarii și răsadnițe - calendarul lucrărilor
Cultura rosiilor in
solarii si rasadnite
MAR
-CALENDARUL LUCRARILOR-
Tomatele din solarii sunt
caracterizate prin două sisteme
de cultivare: ciclul scurt, care
debutează în intervalul 20 martie -
5 aprilie şi ţine până la 15-20 iulie,
respectiv ciclul lung, care porneşte
practic în aceeaşi perioadă cu ciclul
scurt, însă desfiinţarea culturii se face
în jur de 15-20 septembrie. Ciclul scurt
se practică în special în sudul şi vestul
ţării, folosind cei mai timpurii hibrizi.
Pregătirea terenului se începe din
toamnă (octombrie) şi constă
în defrişarea culturii anterioare,
fertilizarea de bază cu 50-80 t/ha gunoi
de grajd semidescompus, 400-500 kg/
ha superfosfat şi 200 kg/ha sulfat de
potasiu, mobilizarea adâncă a solului
la adâncimea de 28-30 cm.
La început de primăvară se aplică
o nouă fertilizare, cu circa 200
kg/ha azotat de amoniu, care se
încorporează în sol prin frezare, după
care se aplică erbicidele specifice
pentru combaterea buruienilor.
Răsadurile se produc în sere
înmulţitor sau în răsadniţe
încălzite. Semănatul se face în
lădiţe, în ultima parte a lunii ianuarie,
iar la 8-10 zile de la răsărire se face
repicatul în ghivece din plastic, sau
în cuburi nutritive. Plantarea se face
începând cu data de 20 martie în
zonele mai sudice, iar în cele mai
nordice se continuă până la 5 aprilie.
IUL
27 | Ce profit aduce cultura roșiei în România
Proiect sustinut de :

Cultura roșiilor în solarii și răsadnițe - calendarul lucrărilor
Desigur, datele de plantare se pot
ajusta în funcţie de condiţiile de
temperatură. Între rănduri se lasă 70
cm, iar între plante pe rând 30 cm, dacă
se realizează un ciclu scurt, respectiv 35
cm pentru ciclul lung.
Lucrările de îngrijire a răsadurilor
constau din dirijarea factorilor de
vegetaţie, întreţinerea solului şi
conducerea plantelor. După plantare se
udă local fiecare plantă, cu circa 0,5 litri
de apă, pentru a nu se răci solul. Irigarea
se face pe brazde, prin aspersiune sau
prin picurare, în mod repetat, la interval
de 5-7 zile, cu norme de udare între
250 şi 400 m³/ha. Pentru menţinerea
unei temperaturi mai ridicate, la
început, solariile se ţin închise, aerisirea
efectuându-se numai după ora 10, iar în
jurul orei 16 solariile se reinchid. Atunci
când temperatura creşte se intensifică
aerisirea.
Fertilizarea suplimentară se aplică
în două etape: la legarea fructelor
în prima inflorescenţă şi la a doua
inflorescenţă. Solul se afânează periodic
prin efectuarea praşilelor manuale, atât
între răsaduri, cât şi pe rând. Prin aceste
acţiuni sunt combătute şi buruienile.
Intervalul dintre rânduri se poate mulci
cu folie de polietilenă uzată. Susţinerea
plantelor se face pe spalieri de sârmă sau
pe suprafeţe mai mici, cu araci. Copilitul
se aplică săptămânal şi se efectuează
radical. Frunzele îmbătrânite de la baza
se rup şi se îndepărtează. Cârnitul se face
după 3-5 inflorescenţe pentru ciclul scurt
şi după 7-8 inflorescenţe pentru ciclul
prelungit.
Pentru combaterea bolilor şi a
dăunătorilor, periodic se aplică
tratamente fitosanitare, după care, în
jurul datei de 20 mai, începe recoltarea,
care continuă pâna la 25 iulie, pentru
ciclul scurt, sau până în septembrie,
pentru ciclul prelungit.
Ce profit aduce cultura roșiei în România| 28
Ce profit aduce cultura roșiei în România| 28

Cultura roșilor în câmp - Calendarul lucrărilor
Cultura rosilor
in camp
-CALENDARUL LUCRARILOR-
Pe suprafeţele care urmează a
fi înfiinţate cu tomate în câmp
deschis, de obicei n-ar trebui să
se fi cultivat tomate timp de treipatru
ani. În cazul în care nu este
posibilă respectarea acestei reguli,
se recomandă utilizarea soiurilor
rezistente la cele mai frecvente boli
de rotaţie, şi anume ofilirea miotică,
suberificarea rădăcinilor, ofilirea
fuzariană. Totodată, este indicat ca
măcar o dată la trei ani să se aplice
gunoi de grajd. Pregătirea terenului
se face din toamnă. După eliberarea
terenului de resturi vegetale şi aplicarea
gunoiului de grajd, se efectuează
arătura de bază la adâncimea de 28-
30 cm. Apoi, primăvara înainte de
plantarea tomatelor, are loc prelucrarea
terenului cu o motosapă sau manual cu
sapa şi grebla. Tomatele se cultivă prin
producerea prealabilă a răsadurilor.
Semănatul se realizează după 25
februarie, pentru sudul şi vestul ţării, iar
pentru nordul ţării după 10 martie.
29 | Ce profit aduce cultura roșiei în România
29 | Ce profit aduce cultura roșiei în România

Cultura roșiilor în câmp - Calendarul lucrărilor
Plantarea poate fi realizată când în sol
se înregistrează temperaturi de 12
grade Celsius, la adâncimea de 10-12
cm. Răsadurile se plantează în cuiburi, la
30 sau 40 cm distanţă, păstrându-se o
distanţă între rânduri de 70 sau 80 cm.
Irigarea culturilor de tomate este
corelată cu fazele de creştere şi
dezvoltare a acestora.
După udarea de la plantare,
următoarea udare se face la 4-5
zile, a treia după înfloritul primelor
inflorescenţe, a patra şi următoarele la
interval de 8-10 zile. În fazele de formare
şi creştere a fructelor se irigă mai des.
În cursul perioadei de vegetaţie se pot
aplica îngrăşăminte foliare, imediat
după apariţia primelor fructe şi la 15-20
de zile după prima îngrăşare.
Lucrările de îngrijire cu caracter
special, de dirijare a creşterii şi
fructificării cuprind: copilitul, care se
face radical (ruperea frunzuliţelor de la
subsuoara lăstarilor), lăsându-se doar
tulpina principală; cârnirea tulpinii după
3-4 inflorescenţe (ruperea vârfului de
creştere a plantei), la 2 frunze deasupra
ultimei inflorescenţe. Susţinerea
plantelor se face cu araci.
De asemenea, se acordă o atenţie
deosebită combaterii bolilor şi a
dăunătorilor.
Dintre boli, cele mai însemnate
pagube sunt produse de mană,
pătarea frunzelor şi băşicarea
fructelor, pătarea pustulară, pătarea
brună cafenie, antracnoza, septorioza,
iar dintre dăunători, cele mai mari
daune sunt provocate de păduchele
solanaceelor, gândacul din Colorado şi
omida fructelor. Recoltarea tomatelor
se face începând cu lunile iunie, iulie, în
funcţie de zona de cultivare.
Ce profit aduce cultura roșiei în România| 30

Costel Vanatoru
cercetător la Staţiunea Legumicolă Buzău
„Dacă fructul prezintă mucron (acel vârf ascuţit
proeminent în zona punctului pistilar) este un indiciu clar
că roşia a fost stimulată excesiv cu substanţe chimice. Este
drept că acest caracter este dat de prezenţa genei BECK,
dar sunt foarte puţine creaţii biologice comerciale, de serie,
omologate, care manifestă acest caracter, iar tomatele
româneşti nu prezintă această însuşire. Singura creaţie
de acest gen care circulă la noi este hibridul bulgăresc
Precos, dar nici la acesta nu se manifestă întotdeauna
atât de vizibil”
Mircea Croitoru
preşedintele Grupului de Producători Legume-Fructe din
Matca, judeţul Galaţi
“În ultimii doi ani, preţurile de valorificare cu
greu au acoperit costurile de producţie. La
început de sezon am obţinut un preţ mai bun,
în jur de 3,5 lei/kg, dar pe parcurs s-a ajuns să
se vândă în pierdere. În final, am ieşit la o medie
de 1,3-1,4 lei/kg”,
31 31 | | Proiect sustinut de :
Ce Ce profit profit aduce aduce cultura cultura roșiei roșiei în România în

Victor Lacatus
reputat cercetător cu o bogată experienţă în domeniu,
membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice
„Aprecierea calităţii tomatelor nu este ceva simplu, la
îndemâna oricui, este o noţiune complexă, datorită
numărului mare de criterii. Consumatorul este principalul
filtru al calităţii tomatelor aduse la piaţă. Între consumator
şi producător a existat şi va exista o confruntare continuă
în ceea ce priveşte conceptul calităţii, confruntare ce
diferă foarte mult de la o ţară la alta (inclusiv în interiorul
UE) şi de la un continent la altul. Producătorul doreşte un
venit garantat, pe când consumatorul preferă un produs
nepoluat, cu aspect plăcut şi cu un anume gust”,
Aurel Tanase
OIPA LEGUME FRUCTE
În 2016, suprafața alocată producției de tomate
pentru industrializare a scăzut dramatic de la cele
2.000 de ha declarate la 376 ha, fapt ce a generat
acestor producători încasări de 8.000 euro/ha față
de cele de 1.400 euro/ha cât era prevăzut inițial.
Producția dedicată industrializării este una complet mecanizată, iar
pentru acesta sunt indicați hibrizii care au minim 5% substanță uscată
și timp de coacere egal, dintre soiurile românești care se pretează
pentru acest tip de culturi distingându-se soiul Kristinica.
Principalele unități procesatoare din România se găsesc în Caracal,
Buzău și Tecuci, fiind dotate cu instalații de depeletare și cubetare. În
2016, România a produs 15.000 tone de roșii pentru industrializare,
iar prețul la producător s-a situat între valoarea de 0,35-0,45 lei/kg.
România consumă 50.000 de tone de produse din roșii anual, iar 99%
din diferența necesară se importă din China.
Ce profit aduce cultura roșiei în România| 32

HOLLAND HOUSE OF HORTICULTURA
HOLLAND HOUSE OF HORTICULTURE
Dragi Cititori,
Am plăcerea să vă prezint un grup de companii
olandeze ce şi-au unit forţele pentru a contribui la
dezvoltarea sectorului de producţie al legumelor și
florilor din România.
Grupul Holland House of Horticulture combină
într-un mod impresionant expertiza şi know-how-ul
ţării noastre în domeniul producţiei de legume și flori,
în special în horticultură în spații protejate. Membrii
acestui grup sunt furnizori de inputuri cu o calitate
ridicată și de soluții eficiente, mai ales din punct de
vedere energetic, producători de legume și flori cu
experienţă şi furnizori de încredere pentru servicii de
consultanță specializată în domeniu.
Ambasada Olandei sprijină pe deplin activităţile
Holland House of Horticulture în România.
Emar GEMMEKE
Counsellor for Agriculture, Food and Nature
The Embassy of the Kingdom
of the Netherlands in Bucharest
Hermes Business Campus, Bd. Dimitrie Pompeiu 5-7,
Sector 2, București
Telefon: 0040 21 2086051
Fax: 0040 21 2316373
33 | Ce profit aduce cultura roșiei în România
E-mail: bkr-lnv@minbuza.nl
În grupul Holland House of Horticulture cooperează 9 firme Olandeze, toate
active în segmentul de business internațional dedicate horticulturii. Misiunea
noastră este să susținem dezvoltarea sustenabilă a horticulturii din România cu
respect și folosind caracterul specific și calitățile acestei țări. Credem că
horticultura în România are un poțential deosebit.
Holland House of Horticulture vă poate susține:
În dezvoltarea și realizarea planului dvs de business în domeniul
horticulturii (de la concept la funcționare).
În îmbunătățirea operațiilor deja existente în activitatea horticolă.
Cu livrarea de cunoștinte, sere, instalații de umbrire, controlul
climatului, automatizare, sistem de creștere în rigole, substrat,
sisteme de sortare și împachetare.
Specialiștii noștri sunt dispuși să vă răspundă la toate întrebările referitoare
la sistemele horticole moderne. Dacă doriți să ne întâlnim sau aveți
întrebări, vă rugăm să îl contactați pe partenerul nostru Agro Energy de la
București:
Florin Munteanu
email la: office@agroenergytrading.ro
Mobil: 0722674911

certificari europene vii
• PROTECTED DESIGNATION OF ORIGIN
Soiuri de tomate
protejate
pe plan european
Mai multe soiuri de roșii au fost
certificate pe plan european
și au primit dreptul de a aplica
două tipuri de logo-uri de calitate,
respectiv PDO (Protected Designation
of Origin) cu focus pe protejarea originii
produsului respectiv și PGI (Protected
Geographical Indication) care face
referire la regiunea de proveniență a
acestuia.
Prin aplicarea acestor logo-uri,
consumatorii au posibilitatea
ca, la achiziție, să recunoască, cu
ușurință, aceste produse tradiționale
și să se bazeze pe autenticitatea lor în
ceea ce privește originea regională sau
modalitatea de producție tradițională.
INDICATION
• PROTECTED GEOGRAPHICAL
•
•
34 | Ce profit aduce cultura roșiei în România

Roșiile Pomodoro di Pachino au primit, în anul
2003, certificarea PGI. Acestea sunt cultivate
într-o arie care cuprinde întreaga municipalitate
Pachino și Portopalo di Capo Passero, precum și o
parte din municipalitățile Noto (provincia Syracuse)
și Ispica (provincia Ragusa), situate în sud-estul
Siciliei. Regiunea în care se cultivă roșiile Pomodoro
di Pachino are cele mai ridicate temperaturi și
beneficiază de cea mai mare cantitate de radiație
solară din Europa. Apropierea mării creează un climat
blând, iar primăvara şi iarna îngheţul este foarte puţin
frecvent. Această combinație de factori, împreună cu
calitatea apei utilizate pentru irigare, a determinat
dezvoltarea culturilor de seră și a fost un factor decisiv
pentru producătorii din zonă, roşiile din acest soi fiind
cultivate încă din anul 1925.
În 2012, roşiile Tomate La Cañada, din Spania, au fost
certificate PGI. Zona geografică delimitată şi certificată
este situată în sud-estul Spaniei, în provincia Almería, fiind
înconjurată la nord de lanțurile muntoase mari (Sierra Nevada
și Sierra de Los Filabres), la sud de Sierra Alhamilla și Sierra
Cabrera, iar la vest de Sierra de Gador. La sud și est, zona este
mărginită de Marea Mediterană. Zona de producție conține
22 de municipalități, deși pe unele dintre acestea doar parțial,
suprafaţa totală protejată însumând aproximativ 901 kilometri
pătraţi. Solurile pe care se cultivă roşiile Tomate La Cañada sunt
aluvionare şi, mai ales, afectate de salinitate, ceea ce creşte
conţinutul de licopen şi concentraţia de vitamina C a acestor
tomate.
Ce profit aduce cultura roșiei în România| 35

Specia de roşii Tomaten von der Insel Reichenau care provine
din insula Reichenau a lacului Constance, din Germania, a
primit certificarea PGI în anul 2008. Roşiile crescute aici sunt
rotunde, ferme, au o nuanţă medie roşiatică şi un gust specific.
Insula Reichenau pe care acestea sunt cultivate este foarte potrivită
pentru creşterea legumelor, distingându-se prin condiţii geografice
şi climatice speciale (umiditate, căldură, lumină). Lacul Constance
stochează într-un fel energia termală, iar umiditatea, căldura şi
factorii de reflexie a luminii au un impact pozitiv asupra climatului
favorizând condiţiile de creştere. Aceste condiţii naturale (precum
tipul solului şi cantitatea de lumină şi căldură), precum şi sistemul de
irigare - care cuprinde peste 60.000 de ţevi - creează aici un mediu
perfect pentru cultivarea tomatelor. Tradiţia cultivării acestora pe
insulă este foarte veche şi a fost menţionată pentru prima oară în
documentele vremii din anul 1900, roşiile fiind cultivate în mediul
religios, în cadrul unei mănăstiri.
Cultivate în insula Santorini din Grecia încă din anul 1919, roşiile
Tomataki Santorinis au primit certificarea europeană PDO în anul
2013. Acestea sunt o varietate mică de roşii, cu o formă rotundă,
uşor aplatizată, având nuanţe de roşu pronunţat şi un conţinut ridicat
de seminţe. Odată cu obţinerea acestui certificat, producătorii locali au
fost obligaţi să desfăşoare operaţiunile de ambalare în zona de producție
din cauza riscului deosebit de ridicat de deteriorare a calității unui astfel
de produs fragil în timpul transportului în vrac pe mare, cu posibilitatea
de a absorbi umezeala, dar şi cu scopul de a reduce frauda. O analiză a
specificului geografic al zonei ne arată faptul că insulele din acest areal
au toate un sol vulcanic şi un microclimate specific, cu vânturi deosebit
de puternice, ore lungi de soare pe tot parcursul anului și condiții foarte
uscate (precipitații anuale scăzute). Metodele de cultivare ale localnicilor
s-au adaptat de-a lungul timpului, acestor condiţii. Cultivarea tomatelor
a fost introdusă în mod sistematic în Santorini în momentul în care
vânzările de vinuri din Santorini în Rusia au scăzut drastic, ca urmare a
Revoluției din Octombrie, iar culturile viticole au trebuit să fie înlocuite.
36 36 | Ce | Ce profit profit aduce aduce cultura cultura roșiei roșiei în în România România
Proiect sustinut de :

Pentru obţinerea certificării PDO au aplicat şi
tomatele Pomodoro S. Marzano dell’Agro
Sarnese-Nocerino care au obţinut această
certificare în 1996. Zonele în care acestea se cultivă
trebuie să se situeze în provinciile Salerno, Avellino
şi Napoli. Solurile din aceste regiuni își au originea
în erupțiile vulcanice ale masivului Somme-
Vesuvio și formațiunile pre-Appennine din jur, iar
caracteristicile le fac printre cele mai bune din Italia.
De asemenea, clima locală beneficiază de influența
mării, temperaturile nu sunt niciodată extreme, iar
umiditatea este întotdeauna ridicată.
Anul trecut, şi ţara vecină, Bulgaria, a aplicat
pentru protecţia soiului Bulgarian Pink Tomato,
din regiunea Kurtovo. Acest soi are o creştere
nelimitată, iar tomatele au greutăţi cuprinse între de
300 gr şi 500 gr, existând chiar posibilitatea să ajungă
până la 2 kilograme. Calitatea unică a acestui soi de
roșie din localitatea situată în sudul Bulgariei este
conţinutul extrem de ridicat uscat.
Ce profit aduce cultura roșiei în România| 37

festivaluri viii
În localitatea Macea, din județul Arad,
se organizează, anual, un festival
dedicat roșiilor. Festivalul Părădăicilor
s-a aflat, în 2016, la cea de-a șasea ediție,
s-a derulat în cadrul castelului Macea și a
reunit peste 7.000 de participanți. Dacă
acesta este cel mai important eveniment
cu acest profil din România, în Europa
găsim numeroase alte manifestări
organizate pentru a celebra roșiile, pe
care deși le considerăm, în mod curent
legume, ele sunt, de fapt, din punct de
vedere botanic fructe, acest fapt find
fiind decis, în mod oficial și de Uniunea
Europeană, după anul 2000.
În țara vecină, Republica Moldova,
Festivalul Pătlăgica este cel mai
cunoscut eveniment dedicat roșiilor.
Cu acest prilej, agricultorii din ţară și
localitatea gazdă, Dubăsarii-Vechi,
în care se cultivă peste 15 soiuri de
tomate, şi-au expus cele mai gustoase și
aspectuoase produse, atrăgând, astfel,
sute de oaspeți din toate colțurile lumii.
D
ar
roșiile nu sunt celebrate nicăieri
în lume ca în Spania, în orașe
precum Buñol sau Zaragoza, unde
sunt folosite nu doar pentru consum,
ci şi pentru divertisment. Localitatea
Buñol, situată la 40 km de Valencia
este cea cunoscută în întreaga lume
pentru Festivalul La Tomatina pe care
îl găzduiește încă din anul 1945, în
fiecare lună august. Acesta este cel
mai important festival de pe bătrânul
continent dedicat tomatelor. Pentru
o ediţie pot fi folosite şi peste 150 de
tone de roşii, pe care, cei peste 20.000
de participanţi le folosesc pentru
tradiţionala bătaie cu roşii.
O
altă ţară europeană cu o tradiţie
important în domeniul creşterii
roşiilor este Franţa, motiv pentru
care, şi aici se derulează mai multe
festivaluri dedicate acestora. În fiecare
primă duminică a lunii septembrie, în
localitatea Clapiers, aflată în apropiere
de Montpellier, se desfăşoară Festivalul
Roşiei. Anual, acesta devine locul de
întâlnire a mii de persoane care vin să
descopere sutele de soiuri de roşii, care
mai de care mai interesante, prezentate
de producătorii locali în parcul
Leenhardt. Festivalul a fost creat în anul
2007 pentru a ajuta producătorii locali în
promovarea produsele. O altă expoziţie
franceză de profil se desfăşoară, la
începutul toamnei, în cadrul castelului
hotel din localitatea Bourdaisière. La
Festivalul Tomatelor de pe domeniul
Bourdaisière participă şi producători
locali, însă roşiile expuse provin şi din
Conservatorul de Tomate care se află în
cadrul castelului şi în care cresc peste
650 de soiuri de roşii. Acestea, dar şi
seminţe pentru tomate pot fi nu doar
văzute, ci şi cumpărate de participanţii
la eveniment.
Ce profit aduce cultura roșiei în România| 38

Luna septembrie este, de asemenea,
perioada în care, în localitatea
Killruddery, din Irlanda, se desfăşoară
The Totally Terrific Tomato Festival.
Festivalul este dedicat roşiilor şi tuturor
varietăţilor minunate şi chiar speciale ale
acestora. Fani din toată ţara ale acestor
soiuri participă la expoziţii, competiţii,
discuţii şi demonstraţii legate atât de
cultivarea, cât şi de consumul roşiilor.
La nivel mondial, cel mai număr
de festivaluri dedicate roşiilor, nu
se află în Europa, zona cu mare
tradiţie în cultura roşiei, ci în America.
În Statele Unite ale Americii (al doilea
producător mondial de roşii din lume
după China) se desfăşoară, anual, peste
40 de festivaluri destinate roşiilor, iar în
Canada unul dintre cele mai importante
evenimente este Leamington Tomato
Festival. De asemenea, unul dintre cele
mai cunoscute festivaluri din America
este Festivalul Rosiilor Roz, un soi special
de roşii cultivat în Arkansas încă din anul
1920.
D
ar
roşiilor, nu le sunt dedicate
numai festivaluri. În Italia, ţară ai
cărei locuitori sunt mari iubitori de
roşii, există chiar şi un muzeu pentru
tomate. Este vorba despre Museo del
Pomodoro, care se afă în localitatea
Corte di Giarola, aflată la 12 km de
Parma, regiune cunoscută astăzi drept
capitala europeană a roşiilor. Muzeul a
fost inaugurat în anul 2010 şi include
șapte secțiuni tematice care dezvăluie
istoria roşiilor, soiurile de tomate, zonele
și tehnicile de producție, prelucrare
și ambalare, metodele de cultivare,
profesiile conexe şi beneficiile tomatelor
pentru sănătate.
Ce Ce profit aduce cultura roșiei în în România| 39

Ce profit aduce cultura roșiei în România| 40

Aboneaza-te
GHID DE PRODUCATOR
www.agrotrends.ro
agro
trends