Monografia Ianovei (Reva Lazi, 1954) - Ianova

La înmormântări
La aceste cazuri obiceiurile sunt aceleaşi şi la sărac şi la bogat. Bocelile se cântă de către
persoanele îndurerate făcând uz de cuvinte care le vin la gură fără a poseda vre-o rimă.
Descântecul
E sigur că a luat fiinţă la sat din cauza lipsei de medici, care ar fi putut să consulte şi să
lecuiască pe bolnav. În lipsa acestora unele babe, şi-au luat ele această însărcinare. În loc
de medicamente foloseau anumite plante. Nu se poate tăgădui un adevăr. Unele femei
cunosc aceste plante şi le folosesc. în foarte multe cazuri aceste babe exploatează credinţa
deşartă la multe persoane, care din diferite motive ajung pe mâna lor.
În prezent ştiinţa medicală a luat locul ştiinţei babelor.
În comuna noastră nu se mai găsesc femei care să ştie să descântece numai în ceea ce
priveşte deochiatul. Se mai găsesc familii care îl întrebuinţează la vindecatul animalelor.
Dăm mai jos un exemplu de un astfel de descântec de la Elena Muraneanţu.
Mă duse-i pe o cărare
Întâlnii un deochi în cale
Unde te duci tu deochi?
Eu mă duc… în cap.
Ba tu nu te duce!
Că eu cu duhu oi sufla
Şi nici de leac nu-I rămânea
Cu mătura te voi motura
În pădure te-oi mâna.
Unde nu se aude cocoş cântând
Nici vaca zberând.(9 ori)
Aceste descântece nu se mai practică.
Cuprins
7. Adaptare la situaţia actuală
Făcând o paranteză în viaţa satului nostru, am socotit un prim punct de plecare, privind
marile prefaceri sociale ale veacului nostru, şi una din cele mai mari realizări ale
întregului popor din ţara noastră popor de ţărani plugari care au năzuit spre o viaţă mai
bună, căutând să şi-o făurească prin răscoalele dezlănţuite de-a lungul veacurile, pe care
apoi le-a plătit scump cu sângele a mii de ţărani care au murit pentru pământ.