ARHIVA

84 1LIE BARBULESCU
din Macedonia sudica se constata si azi svent 9, ceea ce e, fire§te,
continuare pans acum a plslovenicul en in CRAI, care, de regulA,
dupa epoca plsI., se preface in svet, cu e in loc de pis!.
Aen ( p), atat in asa numitul dialect bulgar de rasarit cat §i
in cel de apus, deci si in Macedonia de nord si centru. Dar in Macedonia
de jos, wide se aflA acest svent, erau centrele culturale
dela Ohrida §i Kratovo, de unde porneau influente culturale bisericesti
Intre Romanii de dincoace de Dunare mai ales dupA sec.
XII, cum am aratat altadata 2). Aceste influente culturale ne-au
adus pe acel exceptional svent local dialectal, cum dovedeste, in
deosebi, si forma cu t slay in loc de romanizat t din Codicele
Voronetean : imperativ sfentiti ; cad scritorul pastra cat mai aidoma
forma slava. Desi acest cuvant ne putea veni, pe cale literary
sau chlar prin contact direct, dela Bulgarii estici de pela
Sumen si Provadia din care, in sec. XIII, regele maghiar Stefan
V, fiu at lui Bela IV, in urma unui razbo'u cu Bulgaria, dusese,
se pare, un oarecare numAr de Bulgari din Bulgaria in Transitvania
'i -i asezase aci; caci si acestia 11 avura, §i in sec. XIII
Oita tarziu incoace 9.
De altA parte, e de dupe z in zementesti precum si faptul
d acest cuvant se afla numai in text din Transilvania, adica din
cuprinsul maghiar, ne arata, cum constatam $i mai sus, a acest
cuvant, cu aceasta forma dela Grigore din Mahaci, e intrat prin
Maghiari in limba romans. Caci Maghiarii au en, pans azi, corespunzator
plslovenicului si postplslovenicului A, cum arata Inca
alte cuvinte ca : serencse rom. strans!e, nisi. czpAila. Cat pentru
smentirA din Psal. Scheiana si alte vechi texte, lipsa lui :a interior
pis!. (pis!. scimensti) arata ca si en at lui e tot post-plslovenic ca
acea lipsA. bar exceptionalele in dialectul macedor. grenda, rende,
(----rAzator), §clendza (turd), tengalA (= gums), matt si azi cu en
in dialectele slave din Macedonia; deci au intrat in aromana in
urma lui mintescu si culinda.
Din aceste motive putem sustine, dar, ca cuvintele slave
vechi din aceasta a doua categoric nu se prizinta in romana nici
1) Cf. L. Meleti6, in Spisanie a Academiei bulgare, XXXIII,
18 (Sofia 1926), p. 20 si 39.
2) Lavrov : Obzor, p. 14.
3) In Relations des Roumains avec les Serbes, les Bulgares,
les Grecs etc., p. 226 si Curentele culturale etc. p. 294.