ARHIVA

122 COMUNICARI
Fnnomenul 6> 6 poate sa fie vechi in limba Rodopilor ;
cad, in acela§i doc. din sec. XIV mai sus pomenit, dela farul
Bulgarilor Ion Alexandru, gasesc, pe !Ana Apormz=drum, Inca
§I hris6val alaturi de hristivul (a§a pare a fi fost accentuat), §i
alaturi de kaltiger (care, la andu-i, e sau din gr. kalogeras sau
din ionic kaltigeras).
Dram nu se putea na§te din drOm nici pe terenul Iimbii
sarbe, nici pe al velicorusei, pentru ca in nici una din aceste
limbi nu e organic fenomenul 6> a. A§a 0, dacA drum e produs
pe terenul Rodopilor din tin drom, el a trecut, apoi, pe cale
mai mull on mai pulin liferara, poate ca chiar prin literatura paleoslovenicA
a sec. X §1 XI, la Ru§i §i la Sarbi ; de altfel, dupa
conceplia de astazi a Slavisticei, 1) limba paleoslovenica era limba
bulgAreasca care se vorbea intre Salonic §i Constantinopol, unde
este dial. Rodopilor de astazi.
S-ar putea insd §i ca limba bulgareasca a Rodopilor, §i
chiar dialectul bulgar din care e literara de astazi care are drum,
sa fi luat acest cuvant din ionicul dramos §1 din acesta a fAcut
dram. lar apoi, prin Literatura ei, care se §tie cA a trecut §i ;la
Ru§i §i la Sarbi, limba bulgarA sa fi transmis acest cuvant in
limba acestor popoare slave, cari II au §i azi amandouA sub
forma drum.
Astfel ca, pe cats vreme Diculescu nu dovede§te cu nimic,
CA at nostru drum e ionicul dramos §i pentru cA la Bulgari constatam
pe drum deja in sec. XIV, pe cand nu avem data a§a de
veche pentru existenta lui in limba romans, urmeaza ca rom. drum
nu e altceva de cat bulg. drum, pe care ni 1-au transmis sau
Bulgarii sau Sarbii pe cale literals §1 poate cA chiar §i prin contact
direct etnic cu Romanii, in orice caz nu inainte de sec. X
and se incepe Literatura paleoslovenica drilla
IatA de ce spuneam ca, dupa datele de astazi ale Stiintei, nu
se poate admite de cat parerea a treia, pe care eu acum o documentez
cu date necunoscute lui Tiktin, sustinatorul ei.
Ille Barbulescu.
1) Cf. lagie : Zur Entstehungsgeschichte der kirchensl. Sprache
§i Coney: Koi novobalgarski govori stojat najblizu do starobalgarski
v leksikalno otnogenie, in Spisanie a Acadcm., Sofia,
XL7, p. 1.