ARHIVA

120 COMUNICARI
in epoca romana, dela Traian spre Aurelian, prin colonlile grecesti
pe cari Romanii le-au adus flex toto orbe romano". Asa
rezulta ca crede s. ex. Lazar Saineanu in at sau Dictionar Universal.
Iar prof. G. Pascu, care gandeste tot ast-fel, precizeaza
chiar (in Revista Critictl, 11, 1, p. 54) mai mutt de cat Saineanu :
ca din 6e6itog limba romana din Dacia sau romana chiar la originea
ei, a prefacut pe grec 6 accentuat in 6 accentuat in pozitia
de dinaintea lui m, i i-a romanizat terminatia greaca os In us,
asa cum aceeasi limba a facut bun din lat. bonus.
Aceasta parere ins e gresita, cum vom vedea mai jos ; ea
e chiar gresit argumentata, pentruca, des! avem in limba cazuri
ca lat. bonus> rom. bun, lat. monte> rom. munte, lat. ponte>
rom. punte, cu on> an, totusi n-avem, pe cat stiu eu, nici un
caz de Om> dm (cu in) §i nici autorul acestei pAreri nu ne-a adus
nici unul in argumenlarea sa. lar sunetul m, fiind o labials
nazala, e deosebit de sunetul n care-i dentalA nazala.
2. Alta parere e a d-lui prof. C. Diculescu dela Universitatea
din Cluj. Dansul crede (in Dacoromania, IV, 1, p.419), tot
ca si cei cu parerea dintai, ca cuv. a ramas in limba romana chiar
din epoca romana, cand el a venit in Dacia prin coloniile grecesti
ex toto orbe romano"; dar, deosebindu-se de parerea intai,
zice ca a venit aci nu sub forma atica 8e6Rog care apoi in Dacia
a devenit drum, ci sub forma din dialectul ionic at limbii grecesti
de atunci : 8eavog=drumos, din care, apoi, prin romanizarea
terminal, ei facuta in Dacia, s-a nascut aci drum(u).
Acesta parere-i insa numai in parte junta, cum se vede din
cele ce urmeaza.
3. A treia Were o are d. H. Tiktin. Dansul spune (in Runainisch-Deutsches
WOrterbuch, p. 578) ca cuv. drum,care-i de
origine greceasca, derivat din 46110g,vine in romana din sarboslava
bisericeasca ; deci, dupa Tiktin cuvantul a venit la Romani
nu in epoca romana, ci in perioada cand incep relatiile noastre
bisericesti cu Sarbii, ceea ce, in orice caz, nu poate fi de cat dupa
sec. XII cand incepe a se produce Literatura bisericeasca sarba.
Dupa acest invatat, sarbo-slava ni 1-a dat chiar cu terminatia
grec. os slavizata In ti, adica sub forma drunzi1 , dupa ce tot aceasta
limba slava a prefacut, pe terenul ei, pe grec. 6 (46[LN)
in 6 (drunn1), Aceasta parere si-a extras-o Tiktin desigur din al
lui Miklosich Lexicon palaeoslovenico-graeco-latinum p. 177.