ARHIVA

Anal XXXV Aprilie 1928' No. 2.
ARHIVA
ORGANUL SOCIETATII ISTORICO-FILOLOGICE
DIN IA§I
Director : ILIE BARBULESCU
SUIVIAR
ILIE BARBULESCU . . . Nagterea individualita>iii limbii
romane gi elementul Slav (cu.vintele
cu A.
si A din Categoria
II).
C. KOGALNICEA NU . . . Mormantul lui Radu I Basarab
in biserica domneasca de la
Curtea de Argeg.
N. A. BOGDAN Un pamfiet istoric Akatistul lui
Mihai Gr. Sturza-Voda.
MARGARETA STEFANESCU Un produs al Scoalei lui Grigore
Prezviterul la not : Psaltirea
Voroneteana.
N. C. BEJANARU . : . . Rolul boerimei in politica extern&
a principatului Tarii Romanegti
in prima jumatate a sec. XVII.
COMUNICARI
Ilie Barbulescu : Cuvintele romanegti stcl/par gi alilular. OHO..
nea cuvantului drum in limba romans. Un document slay cu rotaoism
romanesc sec. XV. I. Jordan: Entgegnung. Margareta
.teftineseu : Superstitii la Slovaci, asemanatoare cu ale noastre.
Valach = cioban, pastor. Amarata, turturica" in literature ruseasoa.Th.
Holban: Document moldo-slav din a. 1610.P. Constantinescu-laV:
Cuvinte romanesti in limba Germanilor din Remania.Th.
Holban: Dona Itiri despre Romani. Stir' despre anal
1821 In Prinoipatele Romane. Dr. Hie Gherghel: Bersabeni -= Besermeni
?
RECENZII
1. Lupus: Doi umanistl Romani in-sec. al XVI- a (Th. Holban).
1. Minea: Cercetari istorice. Gh. Gnibanesen : Surete gi Izvoade,
XVII. Anuarul Scoalei Normale Vasile Lupu" din Iasi, pe anul
1926-1927 (N. A. Bogdan). /lure/ A. MureVanu : Cladirea gcoalei
romanegti din Braqov de Mitre popa Mihai in anul 1597 (I. Barbulesou).N.
lorga: Imperiul Cumanilor si Domnia lui Basaraba (Th.
Holban). Prof. Dr. Petrov : Sbornik Tr. Pestyho Heliseg nevtara
Seznam osad v Uhrach z r. 1864-65 Ernest Make, Serbske lezownostne
mjena a jioh woznam.Dr. Karl Kurt Klein : Beziehungen
Martin Opitzens zum Rumanentum, (Margareta Stefinescu).
I A * lj
PRESA BUNA, INSTITUT DE ARTE GRAFICE *I EDITURA
STEFAN CEL MARE 56.
C. IN

.4\74V4Ps74).\1V4V4V4V4:74MV4W/4v4/4074/74N
.A /A A. A. . A. A. A. A. A% A% A% A AN A% A% A% % A% A A% A%d
Rugam cu insistenta persoanele cars primesc ARHIVA, sa ne
trimita costul abonamentului ce ne mal datoresc pe trecut
sau pentru anul in curs ; intru cit cheltuelile tiparului Hind
foarte marl, se cer adevarate sacrificil pentru a putea apare.
ARHIV A
Apare de patru on pe an : lanuar, April, Julie 5i Octombre.
ABONAMENTUL ANUAL
100 de lei in tare' pentru particulari.
300 lei pentru Autoritdti, Band ci alte Intreprinderi.
40 franci franceji pentru strciincitate.
Orice corespondenta sa se adreseze:
Pentru tot ce prive§te Directia §1 Redactia (manuscrise, carti,
schimb de publicatiuni etc.) : .
D-lui Ilie Barbulescu, profesor universitar,
Str. Sperantd No. 14Iqi.
Pentru Administratie, expeditie, abonamente, mandate-po§tale etc.:
D-lui N. A. Bogdan, publicist.
Str. Albinet No. 4. Iasi.
Pentru anti mai vechi al acestei Reviste, a se adresa tot
D-lui N. A. Bogdan.
vq4/4v4vr

ARHIVA
REVISTA DE ISTORIE, FILOLOGIE
SI CULTURA ROMANEASCA
DIN 1A$1
Anul XXXV April 1928 No. 2
Na#erea individualitatii limbii romane
*i elementul slay. 1)
Cuvintele din categ. 11-a de ar fi intrat in limba romand din
plslovenica, adica in secolul IX al acesteial trebuiau sa sune
sau sa fi sunat 5i in romana cu dada caractere ale plslovenicei,
iar nu numai a5a cum le avem, 5i trebuiau sa se prezinte 5i ele
cu ceva din fonetismul la fel al elementelor originare latine ale
limbii noastre.
In elementele originare latine ale limbii romane, veniul en
sau ca, in cea mai mare parte, se preface in in 2), sau ca, une-ori,
el se pastreaza pans tarziu ast-fel 3). A5a, astazi, rom. dinte

82 ILIE BARBULESCU
Mapetin, pe care in doc. moldoslav din a. 1470 it aflam scris
Abiamn. In un doc. moldoslav din a. 1487 gasim si AitspetA $i
Akmpinin. In doc. moldo-slav din a. 1490 vedem rho At(A) [MATEiitmsif=pana
la dealul Paltenului, si tot acs forma adjectivala a
cuvantului romanesc slavizat in fraza slava : ILITimmt---de paltin 1).
Pe in in loc de en it vedem $i in doc. munteano-slav scris in
Bucuresti la a. 1468, in numele Vintilo pah[arnic], si in alt doc.
scris la Targoviste in a. 1483 in numele : jupan Vintila Florescul 6).
In doc. roman din 1521, scrisoarea boierului Neacsu dela Campulung
: cuvinte s) alaturi de den (azi din), pren (azi prin) etc.
tar in secolii urmatori in in loc de en apare mereu in texte, asa
cum H vedem in cuvintele de origine latina de mai sus, !Ana ce,
Insa, azi, e peste tot de regula numai in, vechiul en fiind disparut
poate de pe la inceputul sec. XVIII.
Dar vechiul briginar latin en, care treptat dispare in cagerea
secolilor pana intr'al XVIII, se pastreaza in textele romane, cum
e si firesc, pana ce dispare de tot, alaturi de noul in, ca Si in documentele
munteano- si moldo-slave mai sus pomenite din sec.
XV. Asa, in Psaltirea Scheiana, care poate fi copie dupe alt text
din sec. XV, e: mente, a menti, vendeca. bar in textele posterioare,
incepand cu sec. XVI eel putin, gasim : dente, plural denti (azi
dinte, dinti); fierbente, p1. fierbenti (azi fierbente, fierbinti) ; fierbenteala
(azi fierbinteala), mente (azi minte), amente, verbul mente
(azi minte), mentim, menciunile, menciunos, cuvente, pamentesc,
rugamente, vesmerzte, vesment, credenta, invenge, impeng, semente,
sementie, spamenteaza, spentecat, vendec, vendecare, ventre 9 si
ventricel 5) etc. Toate alaturi de aminte, mintim, minciunile, minciunos,
cuvinte, imbracaminte etc., asa cum, Si in Lexiconul lui Mardarie
Cozianul din a. 1649, se afla : fierbente, impeng, invengerea,
alaturi de invingere, impinse, 6) credinta etc.
Acestea ne arata ca in lupta care se da, pe terenul limbii
1) the Barbulescu : Curentele literare la Romani to perioada
Slavonismului Cultural, Bucuresti 1928, p. 65.
2) La Al. Stefulescu : Documente slavo-romeine relative la
Gorj, Targu-Jiu 1908, p. 18, 24.
3) La Hie Barbulescu : Curentele literare la Romani etc. p. 17.
4) La lorga : Doc. torn. din Arch. Bistritei, II, p. 80.
5) Cf. Cipariu : Principia de limba i de scripture, Blasiu
1866, p. 373-380.
6) Gr. Cretu : Lexicon Slavo-romanesc, Bucuresti 1900 p.
77, 73.

NASTEREA LIMI311 ROMANE SI ELEMENTUL SLAV 83
romane, la elementele originar latine ale ei, intre vechiul en §I
noul in, en se mentine puternic, alaturi de in, pana si in veacurile
XV, XVI si XVII cel putin, chiar in aceleasi cuvinte : mente si
minte, dente si dinte. cuvente si cuvinte, credenta si credinta etc.,
asa cum am vazut ca $i vechiul on latin se mentine lima vreme
in lupta-i cu noul un nascut din el 0. Daca am avea texte macedoromane
mai vechi de sec, XVIII, de sigur ca Si in ele s-ar gasi si
en §i in. Acestea ne mai arata, apoi, ca e pur si simplu o inchipuire
fara temei in limba, afirmarea unor filologi ai nostri (Candrea,
Ovid Densuseanu) ca amestecul lui en cu in in vechele texte ar
fi aratand ca limba de atunci avea in locul lui en §i in un lonetism
special an pe care in urma 1-a pierdut 2).
Cuvintele slave ale limbii romane din aceasta a doua categorie,
insa, nu se prezinta in general de cat cu in: cimpire,
grinda, grinder, colinda, lindina, minge, oglincla etc. Ele in genere
nu se afla si cu en, nici azi si nici in vechile texte ale acelorasi
veacuri in cari cuvintele de origine Latina au deodata si en §i in,
cum am vazut. Doua-trei cuvinte dintre cele de origine slava, dar
trebue sa se observe ca si acestea cu inteles bisericesc iar nu
profan, fac exceptie, fiindca au si en pe Tanga in in vechile texte
daco-romane ; e : svent sau sfent (cu varietatile-i morfologice:
sfenteasca, in Cod. Voronetean imperativ sventiti, sventa etc.) si
in doc. romane din sec. XVI si in texte religioase, precum si
zementesti la Popa Origore din Mthaci tot din acest veac 9, care
in Psaltirea Scheiana e : smentira-se. E si pamente in Psalt. Sch.
Aceste cuvinte corespund pis!. adj. fern. sventa, verbului sventiti,
samensti, subst. pamente ; ele sunt azi in romana, cum apar si
in veacul al XVI de regula, cu an §i in: slant, sfinti, sfinteascli
si smintire, paminte. Dar al for en nu e desigur acel originar
plslovenic, ci la cel dintai Si al treilea e en care se pastreaza in
limba slava bisericeasca din vremea plslovenica pans astazi, un
en, deci, care a putut veni pe cale literara, chiar si in sec. XV
sau XVI la Romani ; far la al doilea cuvant (zementesti), en e
importat prin limba maghiara, desigur. Inteadevar, in limba slava
1) Cf. Arhiva, XXXIV, 3-4, p. 85.
2) A se vedea Hie Barbulescu : Curentele literate la Romani,
p. 411 ; cf. Ovid Densusianu : Histoire de la langue roumaine, II,
1, p. 66 ; Candrea : Psaltirea Scheianci, I.
3) Hasdeu : Cuvente, 1, 80.

84 1LIE BARBULESCU
din Macedonia sudica se constata si azi svent 9, ceea ce e, fire§te,
continuare pans acum a plslovenicul en in CRAI, care, de regulA,
dupa epoca plsI., se preface in svet, cu e in loc de pis!.
Aen ( p), atat in asa numitul dialect bulgar de rasarit cat §i
in cel de apus, deci si in Macedonia de nord si centru. Dar in Macedonia
de jos, wide se aflA acest svent, erau centrele culturale
dela Ohrida §i Kratovo, de unde porneau influente culturale bisericesti
Intre Romanii de dincoace de Dunare mai ales dupA sec.
XII, cum am aratat altadata 2). Aceste influente culturale ne-au
adus pe acel exceptional svent local dialectal, cum dovedeste, in
deosebi, si forma cu t slay in loc de romanizat t din Codicele
Voronetean : imperativ sfentiti ; cad scritorul pastra cat mai aidoma
forma slava. Desi acest cuvant ne putea veni, pe cale literary
sau chlar prin contact direct, dela Bulgarii estici de pela
Sumen si Provadia din care, in sec. XIII, regele maghiar Stefan
V, fiu at lui Bela IV, in urma unui razbo'u cu Bulgaria, dusese,
se pare, un oarecare numAr de Bulgari din Bulgaria in Transitvania
'i -i asezase aci; caci si acestia 11 avura, §i in sec. XIII
Oita tarziu incoace 9.
De altA parte, e de dupe z in zementesti precum si faptul
d acest cuvant se afla numai in text din Transilvania, adica din
cuprinsul maghiar, ne arata, cum constatam $i mai sus, a acest
cuvant, cu aceasta forma dela Grigore din Mahaci, e intrat prin
Maghiari in limba romans. Caci Maghiarii au en, pans azi, corespunzator
plslovenicului si postplslovenicului A, cum arata Inca
alte cuvinte ca : serencse rom. strans!e, nisi. czpAila. Cat pentru
smentirA din Psal. Scheiana si alte vechi texte, lipsa lui :a interior
pis!. (pis!. scimensti) arata ca si en at lui e tot post-plslovenic ca
acea lipsA. bar exceptionalele in dialectul macedor. grenda, rende,
(----rAzator), §clendza (turd), tengalA (= gums), matt si azi cu en
in dialectele slave din Macedonia; deci au intrat in aromana in
urma lui mintescu si culinda.
Din aceste motive putem sustine, dar, ca cuvintele slave
vechi din aceasta a doua categoric nu se prizinta in romana nici
1) Cf. L. Meleti6, in Spisanie a Academiei bulgare, XXXIII,
18 (Sofia 1926), p. 20 si 39.
2) Lavrov : Obzor, p. 14.
3) In Relations des Roumains avec les Serbes, les Bulgares,
les Grecs etc., p. 226 si Curentele culturale etc. p. 294.

MORMINTUL LUI RADU I BASARAB 85
unul cu en, ci numai cu in, pe cAnd cele de origine latinA se aflA
in acela§ timp, pand tarziu incoace, §i cu en §1 cu in. AceastA
deosebire, care nu trebue trecuta cu vcderea, ne cid indicatie cA
aceste cuvinte slave n-au existat niciodata in romAna §1 cu en
(adica : cempire, grendA, grendei, colenda, lendine, menge, oglendA
etc.); cAci de ar fi existat §1 a§a, nu se putea ca limba sA
fi pierdut numai la ele, dar nu §i la cuvintele latine, formele cu
fonetismul en. Dovezi toate ca ele nu au intrat in romana cu
pis!. en=, ci chiar cu in, §i cA, deci, at for in nu s-a format
pe terenul limbii romane, ci pe terenul altui stadiu deck cel plslovenic
at limbii slave care ni le-a dat. lar o altA dovadA ca ele
nu ne-au venit din plsl. ci din alt stadiu al limbii slave care ni
le-a dat e, pe langa aceasta, lipsa, la unele, a pis'. 1=-A §i k--=6:
rom. grindei, plsl. grende/e; rom. scrintire, pis!. sclIcrentiti ; rom.
smintire, pis!. scimensti ; rom. sprinten, pis!. sciprentend ; rom.
stingherire, pis!. satengnonti. A§a cA, pe cats vreme acestea sunt
ast-fel, conform cu cele ce am spus mai sus nu se mai poate
sustine nici a cele cari nu au avut niciodatA etimologicele z §1 k,
ca: linta, colinda, lindina etc., ele singure, ne-au venit din plsl.
Ille BArbulescu
Mormintul lui Mu 1 Basalt
in biserica domneasca dela Curtea de Arge§
In diferite scrieri ') am dovedit, cred, cA mormantul ctitoresc
din biserica domneascA dela Curtea de Arge§ este at Iui Vladislav
I sau Vlaicu §i nu at fratelui §i succesorului acestuia Radu I,
cum pretinde D-1 V. DrAghiceanu. Dealtmintrelea chiar d-1 Draghiceanu,
de oare ce admite §i cu drept cuvant ca in aceasta bisericA
se afia astruca(i §i Vladisalv I §i Radu I, recunoa§te prin
1) Biserica Sf. Nicolai Domnesc dela Curtea de Arge§ in
Cony. Liter. Bucure§ti, 1922, anul 54, No. 10 pp. 723-730 ; Sf.
Nicolai Domnesc in Cony. Liter. Bucure§ti, 1924, anul 56, Octombrie,
pp. 759-766.

86 C. KOGAINICEANU
aceasta, vrand nevrand, ea mormantul ctitoresc nu poate fi decat
a lui Vladislav I. Acesta domnind §i murind inaintea fratelui §1
succesorului sau Radu 1, este evident ca a trebu:t sä fie inmormantat
la locul de cinste al ctitorului, cad nu este admisibil ca el
sa fi fost astrucat in alt mormant, rezervandu-se rr ormantul ctitoresc
pentru fratele sau Radu I care era Inca in viaja.
Apoi faptul Ca Vladislav 1 este inmormantat in acest lacas
dovedeste ca biserica n'a fost zidita, dupa cum pretinde d-1 Draghiceanu
§i dupa cum admite §i dl Moisil ') de Radu I, ci de
fratele §1 predecesorul sau Vladislav I, de§i poate tatAl for Alexandru
1 sa fi inceput zidirea farA a o sfarsi, de oarece el n'a fost
inmormantat in aceasta biserica, ci la Campulung in biserica domneasca
de acolo. *i tot astfel se poate ca Radu I sa fi contribuit
§i el la zidirea bisericei sau in orice caz la impodobirea ei
§i de acea sa fi fost considerat si el de ctipr, de at doilea ctit or
at bisericei, cea ce explicA, dupa cum vom vedea, de ce in aceasta
biserica figureaza doua portreturi de ctitori.
Aci este locul de a indrepta o gresala ce am facut cu privire
la portretul mural al Cavalerului farA cap din aceasta biserid.
In diferlte scrieri susjinusem ca acest cavaler nu putea reprezenta
pe un Voevod roman, mai cu samA din cauza costumului
atat de pronunjat occidental §i atat de contrastand cu stilul
eminamente oriental at bisericei. De acea admisesem Ca portretul
trebue sa reprezinte pe viteazul nepot de soli at lui Vladislav
I, magistrul Vladislav de Doboka. 2).
DupA ce am luat insa acuma cuno§tinja de banul lui Radu
I, reprodus de d-1 Moisil, care infalisaza figura unui cavaler, imbracat
in armura, cu coif pe cap si jinand in mans dreapta o
lance, WA in mana stanga un scut, nn mai incape nici o indoialA ca
portretul Cavalerului din biserica reprezir tA pe Radu 1. Asemanarea
dintre cavalerul acesta Si acel figurand pe banul lui Radul I este
izbitoare. Armura, scutul, sulija, totul se asamaria.
1) MonetAria Tara
Romane§ti in Anuarul institutului de istorie
nalionala, III, 1924-25, Cluj, 1926, p. 137. De observat este
Ca monedele cu legenda latina confirms explicarea actuala a cuvantului
to" din titulatura domneasca. Acest lo" este redat in
caracterele latine prin Ions, cea ce nu poate insemna decat lohannes
prescurtat.
2). Cony. Liter. Bucuresti, 1924 Octomcrie, p. 760.

MORMINTUL LUI RADU I BASARAB 87
Prin urmare pe and portretul de deasupra usei de intrare
In naos reprezintd pe ctitorul bisericei, pe Vladislav I, portretul
acestui cavaler reprezinta pe Radu I, al doilea ctitor care a urmat
a sfarsi pe deplin biserica.
Astfel se explicA de ce in aceasta biserica este mormAntul
dar la a caruia capat se afla zugravit pe stalp chipul cavalerului
fara cap trebuie sa fie al lui Radu I.
Tot ad langa dansul cats sa fie inmormantata si Doamna sa
Calinichia.
Cu toate dovezile produse in Tabloul genealogic i cronologic
al Basarabilor ') cum cA Calinichia solia lui Radu I si muma
lui Dan 1 si Mircea I eel Batran, a fost fiica Kneazului sarb Lazar,
unii istorici urmeaza, dupA parerea gresita a d-lui lorga 9),
a o considera ca o principesa bizantina. Astfel d-1 C. Moisil, in
remarcabila sa scriere despre monetaria TArii-Romanesti in timpul
dinastiei Basarabilor, sustine ca Mircea ar fi fost nascut din casatoria
lui Radu I cu o principesa bizantina. 3).
Sofia lui Radu I a fost in adevar Calinichia si nu Ana, dupa
cum a sustinut gresit d-I St. Nicolaescu 4) si altii dupa dansul,
dupa insemnarea din portretul mural dela manastirea Arges, in
care ea figureazA cu acest num, iara Radu cu epitetul de Negru,
cea ce arata ca nu avem a face cu portretul original. Dealtmintrelea
acestportret este zugravit prin secolul al XVI-lea. Din crisovul
lui Vlad Ii Dracut, din 2 August 1439 6) flu' lui Mircea I
cel Batran, §i prin urmare nepot de fiu al lui Radu I si al sotiei
sale, rezulta in mod sigur cum ca sotia Iui Radu a fost Calinichia,
caci Vlad aminteste pe bunicu/ sau Radu §i pe bunica sa
Calinichia. Fata de aceasta filiatiune preciza cade obiectiunea d-lui
lorga, cum ca tactul lui Dan II, nepotul Iui Mircea, care o pomeneste,
ii zice romaneste (actul e slavon) : lealea. Lelea, si
1) C. Kogalniceanu, Bucuresti, 1912, p. 7.
2) Istoria Romanilor in chipuri si icoane, Valenii-de-Munte,
1912, pp. 9-10.
3) In Anuarul Institutului de Istorie NationalA, Cluj, 111,
1924-25, p. 152.
4) Radu Negru Vocla si urmasii sAi, in Romania Noud, Bucuresti,
1908, p. 55.
5) Hasdeu, Etymologicum magnum, p, CCIX.

88 C. KOGALNICEANU
enne, se zicea insaavern §1 atAtea exemple istoricesurorilor
§i frajilor mai marl. ').
Dupa lista anonima a Domnilor Tdrii-Romane§ti, compusA
in secolul XVIII dupA diferite cronice locale de cAtra Constantin
Scarlatti, Dan I §i fratele-situ Mircea I cel Batran snnt nepoji ai
cneazului sarbesc LazAr. 2) Hasdeu se indoie§te de aceasta filiajiune
scriind : Prin ce minune derA putea fi ellu nepotu allu lui
oLazaril, principe nu mai vechIu, ci chiari contimpurenu cu densuit),
urcatil pe tronulu Serbiei abia pe la 1371 ?rn 3),
Aceasta obiecjiune nu este intemeiatA cAci pe cand Mircea
tanar Inca se urea pe tronul Tarii-Romane§ti in 1386, batranul
Lazar moare in 1389. De§i el n'a inceput a domni cleat deabia
in 1371, dupA moartea Tarului Vuca§in, el a jucat un rol insemnat
deja depe la anul 1356, prin urmare el poate fi considerat
ca un contimpuran at lui Alexandru I, bunicul lui Mircea cel
BAtran.
De aceea de§i Scarlatti nu indicA izvorul informajiunei sale,
ea este intAritA printr'un crisov al fiului §i urma§ului lui LazAr,
Despotul Stefan, chat de chiar Hasdeu insu§i 4).
In acest act din 1391 Stefan zice intre altele: Am eliberat
orncistirile, ddnd fic-carei dupci a sa demnitate, intre care mdncistiri
am geisit si pe acele din Tara Romoneascci, zidite cu ajutorul
tattilui meu, aflame templul Prea Curatei de Dumnezeu
nciscotoarei lu 7 ismana si al marelui Antonia la Vodifa.i a§a
dar metowle for cele din provincia Domniei mete, fiind ajunse
ca §i altele, la o desavAr§ita uitare §I pustiire, m'am milostivit
,Domnia Mea de a le inoi §i, intarindu-le cu credinja mea, a le
inapoia ziselor manAstiri §i anume metoa§ele: Tribordi, Hapovji,
Dragevli, Crusevija, cu Duhovji, etc.s.
In acest act la sfir§it se face menjiune §1 de popa Kir Nicodem.
De altA parte vedem pe Radu I, zidind, dupA indemnul pfobabil
al lui Nicodem, o manAstire in Serbia. In districul Crainei,
1) 0 Genealogie a Basarabilor, Valenii-de-Munte, 1912,
pp. 9-10.
2) Pray, Dissertationes, 140 : Pater nescitur, sed dicuntur
esse nepotes Lazari regis Serviae.
3) Istoria critics, I, p. 82.
4) lb!dem p, 143.

MORMINTUL LUI RADU I BASARAI3 89
in apropiere de Cladova, se afla o bisericuta numita Manastiritza,
a careia zidire poporul de acolo o atribuia unui sant Nicodem".
D'asupra u§ei altaru'ui se afla o veche inscriptie, din care se mai
putea ceti in secolul trecut cuvantul Radulbeg" scris cu litere
cirilice, adica Radu-Vocla. ').
Aceasta stare de lucruri denota niste relatiuni familiare foarte
strinse intre dinastia Basarabilor si Tarul Lazar si fiul sau Stefan
si intaresc afirmatia lui Scariatti dupa care mama lui Dan §i Mircea
sotia lui Radu I ar fi fost film Tarului Lazar.
Dealmintrelea aceasta inrudire este confirmata si de o veche
cronica sarbeasca care insamna la anul 1373 cum ca Radu era
ginerile lui Lazar. 2). Prin urmare nu mai incape nict o indolala
cu privire la aceasta casatorfe. De acea dl. lorga este silit, inteo
bro§ura pe care mi-a facut onoarea a o publica sub titlul de O
genealogie a Basarabilor" anume spre a raspunde la criticile facute
unor !Wen ale sale gresiie dupa mine, a conveni cum Ca : S'ar
putea admite dupa cronica sirbeasca (la Onciul) cum ca Radu luase
pe fata cneazului sirbesc Lazaradaogand insadaca ar fi siguranta
ca Radu din 1373 e acela§ cu Radu care poate sa fi
domnit intre Vladislav si Dan."
Aceasta rezerva este fara temei de oarece intre Vladislav si
Dan n'a fost decat un singur Radu, anume Radu I, taial lui Dan
I si al lui Mircea I cel Batran.
Casatoria lui Radu cu Calinichia a trebuit sa aiba loc Inca
in domnia tatalui lui Radu, Alexandru I, adica inainte de 1364
and muri acesta, de oare ce fiul lui Radu, Dan 1, urcandu-se la
moartea acestuia in 1382 pe tron, trebuind sa aiba eel putin vre-o
douazeci si doi di ani, tatal sau a trebuit sa se casatoreasca prin
anul 1360.
C. Kogalniceanu
1) Mile6evid, Monastiri u Sirbii, in Glasnik, XXI, 37 apud
Hasdeu, Ist. crit. I, 146.
2) D. Qnciul, Originile Principate'or Romane la erata.

Un pamflet istoric
Akatistul lui Mihai Gr. Sturza-Voda
Nu de mult, in anul 1924, am Inceput a publica in Revista
Arhivelor, No. 1, din Bucure$ti, §i am urmat apoi in aceasta revistA
Arhiva, No. 3-4, din Octombrie acel an, o serie de bucati
politico-literare, ce au fost apArut in Iasi, in chip clandestin
§i anonim, in ultimii ani ai Domniei lui Mihail Grigore Sturza-
Voda, redactate §i tiparite, nu se $tie in ce tipografie $i ora$, de
un numAr de tineri bonjuri$ti', cari crearA o epoca de tranzitie
dela ceea ce s'a petrecut, ca situatie politica, intre momentul aplicArei
Regulamentului Organic $1 detronarea zisului Domnitor.
In proza $i in versuri, tinerii politiciani dela 1848, Mihail
CogAlniceanu, Vasile Alexandri, Eudoxiu Hurmuzachi, Costachi
Negri, Alecu Russo, Anastase Panu $1 alti multi, adapati de lu-
minile si ideile libdra'e ale Occidentului in care-0 Meuse, cei
dintai dintre Moldoveni, studiile, redactar1 numeroase articole de
protestare in contra chipului samovolnic in care Voda Sturza
credea ca trebuie $1 poate sa guverneze tAripara, a cArei frau i
se incredintase de ImparAtille a$a zise protectoare, Rusia $i Turcia.
Intrunirile secrete $i sfAtuirile in scopul unei prefaceri politice
cit mai largi $1 mai liberate, nu scdparA atentiei oamenilor domne$ti
din acea epocA. Toti tinerii ce pretindeau schimbarea modului
de guvernare furA rApede cunoscuti de Domnitor $1 urmA-
riri si surguniri, ba chear amenintAri de baionete, nu lipsira sa
lucreze In potriva celor ce cereau prefacerea sistemului politic
ce apasa atunci asupra multimii.
Deaceea, §i pentru a putea ci$tiga cit mai multi partizani in
popor, bonjuriVii dela 1847-48, intreprinsera ca mljloc de pro-
paganda, scrierea §i
editarea a numeroase fituici, adevarate pam-
flete, ce loveau direct sail indirect in persoana lui Sturza-VodA
$i a acolitilor sei.
In Revista Arhivelor am reeditat bucAtile in versuri Cdtrii
Romani (de Vasile Alexandri) $i An die Ronainen (de acela$, insa
in traditcPre in limba germanA). Alte cinci bucAti, din cart una in

N. A. BOGDAN 91
frantuze§te §i celelalte in romane§te, le-am reprodus in aceastA
revista, cum am aratat mai sus ; mi-a mai ramas, din cele descoperite
de mine, o bucata mai mare, in prozA §1 in forma de
bro§ura, pe care panA acum, din anumite itnprejurari n'am putut-o
publica. Aceasta e intitulatA : Noul Akatist a Marelui Voevod
Mihail Grigoriu, §i ea confine o apriga diatribA, sub forma literarA-bisericeasca,
prin care se aduce cele mai puternice Invinuiri
persoanei lui Voda Sturza §i tuturor actiunilor ci oamenilor sei.
Intrebuintarea stilului bisericesc in alcatuirea unei asemenea
publicatii fu menita desigur sa produca o impresie mai puternica
in acea epoca, in care cuvantarile religioase aveau mult mai mare
trecere §1 influentA in popor, de cat ar putea avea in zilele noastre.
Multe din cuvintele §1 frazele cuprinse in acest Akatist intrec marginea
unor argumente de lupta politica, ajungand la insulte ordinare
; dar, precum se crede in genere, ca scopul scuza mijloacele,
e bine inteles 0, in lipsa de alte arme mai puternice, conspiratorii
dela 1848 facurA tot ce le ingaclui greaua for situatie
pentru a reu§i sa rastoarne un regim puternic §i temut, cautand
prin orice mijloace sa'l facA cat mai urit §I mai de despretuit in
ochii poporului, pe care'l stApanea.
Pe de altd parte intrebuintarea acestui stil bisericesc ne face
sa presupunem ca, intre cei ce urzeau in tainA detronarea lui
Mihai Sturza-Voria, trebuie sa fi fost ci ceva fele bisericoti, mai
inalte, intrucat se §tie ca printre cei dintai ce au avut sa sufere
din pricina actelor arbitrare ale lui Sturza, fu §i marele prelat
Veniamin Costachi, Mitropolitul Moldovei, urmacul seu Meletie §i
multi alti clerici de seams, ce nu'ci puteau obtine on !Astra drepturile
sau inaintarea lor, decat cu marl si costisitoare inierventii
pe Lana VodA.
Intre timpul dela care am inceput publicarea acestor pamflete
si pinA in prezent, o buns parte de asemenea material conspirally
a mai fost descoperit §i de Dl. Arlur Gorovel, care l'a
dat la lumina in revista Junimea Literary din CernAuti, in 1926,
unde pe langa cIteva buck' privitoare la epoca lui Sturza, gasim
§i o continuare de bucAti pamfletare, sau scrisori inedite, cu caracter
politic, cari ajung panA in epoca lui Cuza-Vocia, intre cari
o bucatA mai lungs in versuri, intitulata 1856, Panorama
§i lqii,
Moldovei.
GAsesc util a reproduce aici, de astadata, Akatistul aflat de

92 UN PAMFLET ISTORIC
mine, de care am vorbit, intrucit el se prezintg ca o lucrare mai
copioasd in invinovatiri sl lovituri directe aduse fostului Voevod
Sturza.
latg-1, cu chenarul seu in doliu :
t
t t
NOUL
AKATIST
a,
Marelui Voevod
MIHAIL GR1GORIU
Inainte euviintare
Mare nedreptate sd poate face, a lasa in tgcere pomenirea
faptelor, care cinevasi in vie* au sAvarsit; iarg cat pentru a for
calitatiori in ce parte fie, aceasta nu rAmane indoialg, cg acea
Persoand nu va putea iubi o lauds, potrivitd cu urmarea sa, ca
precum au iubit a face, va iubi si aplauza lucrgrilor sale. Asemene
dreaptg judecata singur Hs. ne o propune in do'ua ziceri;
cea intai : cu ce masura vg vor masura, masurall §1 voi tor"
Si a doua : Vor invie cei ce au facut bine intru mostenirea fericirii ;
earn cei ce au facut rale intru osandg vesnicA". Apoi cu cat mai
vartos not oameni fiind, sa nu pazim o asa sfantg dreptate? Eu,
nefiind ingrijit despre aceasta, fArg mustrare am alcAtuit urmAtorul
Akatist, intru cinsfea celul, ce au vroit a se face vrednic unei asemenea
cuvantAri.
,
Inceputul facem cu zicerea, Doamne rdsplateste".
AKATIST
Icosul 1
Invingerile cele adese cgtra perzare vestindutisg prin Ingerul
cel purtgtor de nedreptate, §1 gala fiind in tot ceasul a le priimi,
1

N. A. BOGDAN 93
nu te-au mustrat nici o datorie sä nu intinzi crimele pe soarta
Compatriotilor tai, pentru aceasta dupa vrednicie auzi dela not
unite Ca aceste :
Bucurate zid, in care se sprijinesc rAlele nenorocitilor.
Bucurate Liman, in care se oplo§esc rAlele dureri a osinditilor
I
Bucurate Maid, din care izvorasc pArerile cele otrAvitoare !
Bucurate !flied, care p.orti lacomie de prisos 1
BucurAte suflet, purure insatat de strimbatatiri I
BucurAte minte, totdeauna neabAtuta spre ob§teasca fericire I
BucurAte electricitate, care inraurezi faradelegile Amploiatilor 1
Bucurate mahina, care prefaci minciuna in adevar !
Bucurate luceafAr, ce intuneci lumina folosintei I
BucurAte mare facatoriule de rale 1
Condacul I
Nici °data mai bine, decat in parte'ti n'ai cugetat, §i niti ai
gandit a te face priitoriu ob§tescului bitie, ca prin aceasta sati
ca§tigl buna lauda a postului, in care soarta te-au aruncat ; deci
au ramas numai un singur mijloc, lui Dumnezau sa strigam Aleluia
!
kosul 2
Mai inainte de intronare abatinduli cugetul catra cele de
tap propa§iri a feluritelor osindiri, §i ca pre luda favorisindute
norocul a te face vanzatoriu fericirii compatriotilor tai, gata santem
§i not spre multamire a'ti zice unile ca aceste :
Bucurate cela, ce cal inaltat numele spre ob§teasca ocara I
Bucurate cela, ce prime§ti hula, drept cinste I
BucurAte cela, tell spell caracterul cu singele celor saraci 1
Bucurate cela, ce amara cuvintare a norodului o bei cu
placere ca pe un nectar 1
Bucurate, ca inpietrit de iubire de argint fiind, nici o defAimare
nu simte§ti I
BucurAte, ca nicl o hula a meritului nu te abate dela uratele
tale fapte 1
Bucurate haos, neputut a se umple cu toate averile poporulul
!
Bucurate Gherghir incapatori a jAcuirilor I

64 UN PAMFLET ISTORIC
Bucurate cAmarA, in care lucrurile rapite se pastreaza!
Bucurate lazatl, care incui poarta ncrocirei noastre !
BucurAte pecete, pe care este scrisa litera mar§Aviei !
BucurAte mare fAcAtoriule de rale !
Condacul II
Cine va putea cuprinde sub poala hulei toatA demoralizatia
ta, ca on cat ne vom sill in fapta §i in izbandA, totus nu cumpine§te
pre cat meritul cere clzuta rAsplAtire a cAlcArilor datoriilor
tale : Deci darA lAsandute in judecata Creatorului, strigArn
cu umilintA lui Dumnezeu Aleluia I
Icosul 3
De vom (Asa in pArlsire acele ce'ti vadesc urmarile mar§lviei
tale, vom fi cu- dreptul mai mar§avi §i mai necunoscatori a
celor ce ne fac rAu sau bine : deci pentru ca in viitorime §Azatorii
pe scaunul tau, sA se fereascl de a se face §i ei pArta5i
acestel cuvintAri, strigAm cu Insetare :
BucurAte cauzA, a cArei efect stinge bucuria muncitorilor de
pamint
BucurAte Manna, ce indestuleci cu amArAciune pre cei atirnati.
de tine I
BucurAte gata despartitori dreptAtei celor slabi I
BucurAte cela, ce la§i in nacazuri pre cei despoiati I
BucurAte, ca WA mill prive§ti pre acei, ce i-ai inplintat in
durere
BucurAte, ca nici un ceas nu to -au lasat cugetul a to face
apArAtori drepturilor fratilor tai I
Bucurate cela, ce ai mutat soarta celor din codri in palaturi
inalte 1
BucurAte, ca instructiile tale sant mai vAtAmAtoare decat
Sabiile Flotilor
I
I
I
BucurAte cela, ce ne-ai a§azat ob§teasca nevoe I
BucurAte, ca niai stins sigurantia avutului, cinstei §1 a yield
noastre!
BucurAte mare fAcAtoriule de rele I
Condacul III
Intro ce vom mai fi nAdajduindune, cind in Oat/ ziva
fti

N. A. BOGDAN 05
aduci o noun iz vodire de rau, si in loc de a te preface, mai
mult te intalcnesti intru farddelegi ; agiunga acum intimplarile $i
vie vremea a ne face si pre not invingatori, ca sA strigam lui
Dumnezeu Aleluia I
Icosul 4
De ai simti cat este de frumoasa banda Guvernatorilor celor
buni, si de ai cunoaste iarasi, cat de ingiositoare este acelor rai,
poate, ca fara indoiala ai protimisi salt ei mai stralucitoare urmarl
Insa pentru ca in sAto§area iubirei de avere l'au ponegrit
moralitatea $i, cu greu este a ti se spala rugina lacomiei, priimeste
farA drept de imputare unele ca aceste :
BucurAte invechitule in fapte rale 1
Bucurate in rapire fara mustrare intinatule 1
Bucurate pizmuitorul acelor, ce cauta adevarul 1
Bucurate cela, ce te magulesti cu falzele bunecavantarea
lingusitorilor 1
Bucurate cela, ce te legini in leaganul celor de o sfstema
cu tine 1
Bucurate a nu suferi in cuprinsul stapinlrei tale prec acei
iubitori de dreptate 1
Bucurate izgonitoriule a color cell descriu vrednicille fara
minciunal
Bucurate cela, ce imbraci magarii in porfira, ma pre oameni
in harare 1
Bucurate cela, ce legi la gatul porcilor cinstiri, si la a Dreptilor
lanturi de fier t
Bucurate cela, ce intrunesti, in caracterul tau obiceiurile cele
mai marsave dela Nord §i MiazAzi 1
Bucurate mare facatoriule de rale 1
Condacul IV
Nici cum osebindute de dobitoacele, care se ingrijesc nuthat
pentru indestularea pantecelui, si sarac de fapte bune fiind, ce
te putem numi mai mult, decat un necunoscator a insusi dreptului
§i insarcinarei tale, deci ca asupra unui nevrednic spre bune
urmAri, strigam lui Dumnezeu Aleluia 1

91)
UN PAMFLET ISTOIIIC
kostll 5
Si ce este mai pretios decat lauda Guvernatorilor, §1 decat
a simli cineva§ dulceata bunei cuvintari a Norodului, caci toate
alte fericiri cu moartea °data sa ruinesc ; latkacest Templu innalt
in vezi ramane ne§ters de pe buzele urma§ilor veacurilor viitoare :
insa to mai mutt decat lacomia ne estimind alta, nu them spre
placere'ti a striga :
Bucurate cela, ce sameni chibzuiri spre scurgerea pungelor
de moneta, fara de ru§ine I
Bucurate mare, ce mistue§ti averile calatorilor pe dinsa I
Bucurate soare care usuci indamanarile saracilor I
Bucurate fortuna, care sfarmi nadejdea fericirei noasire I
Bucurate magnet, care tragi stransurile de prin cele mai
tainice locuri I
Bucurate cela, ce te faci proprietariu pe pamanturile cele
straine de neamul tau!
Bucurate Iconomule lara de voe a agonisirilor omene§ti I
Bucurate Idea, spre jacuire abatuta I
Bucurate cela, ce in cuget trebuie sa te tavale§ti ca ramatoriul
in Una!
Bucurate radicina, ce ai odraslit ramurile ticalo§iei 1
Bucurate, ca prin satelitii tai la' Insu§it drepturi fara de lege!
Bucurate mare facatoriule de rale I
Condacul V
Intru cat 'tau lipsit persoane, a te face vra§ma§ inaintirei
impilatului cotun, ai dat prilej celor de o aplicatie cu tine, a indeplini
ticalo§ia soartei cei mai Inainte menite, deci spre izbavirea
noastra, strigam lui Dumnezu Aleluia.
Spre mai mutt a spori rodurile neomeniei tale §i mai cu
inlesnire a te sui pe treapta strimbatatirei, trasai intru ajutorul
tau pe acii, ce iai deprins sä fie vrednici sprijinitori osanditoarelor
tale abuzuri : pentru aceasta impreuna cu din§ii priime§te
a auzi :
Bucurate munte, ce umbre§ti pe cei facatori de rale prin
polItii I
Bucurate Duh, ce Insuflete§ti marinimia acestor talhari I
Bucurate vreme, ce Incorajarise5ti aplecarile jafuitorilor I

N. A. BOGDAN 97
BucurAte negura, ce intuneci adevArul !
Bucurate arma, ce infrico5ezi pan §i de§teptarea celor nedeprinsi
a rabda I
Bucurdte lopata, care vanturi tanguirile ca pleava !
BucurAte lipitoare, ce sugi sangele fericirei norodului I
Bucurate credinciosule intru neschimbare de aceia ce ai apucat
!
Bucurate cela, ce mituirele le-al sfintit astazi ca o jertfd
bine primita
!
Bucurate piatra, care nu to ciopleste nici un feliu de rezon !
BucurAte osanda trimeasa pentru pacatele noastre !
BucurAte mare fAcAtoriule de rale!
Condacul VI.
Toate cu vreme i§i eu schimbare ; jail voi cei ruginiti in
viclesuguri nu vA mai prefaceti. Urmasi all fost totdeauna crimelor
stramosesti Si intru rautati va veil savarsi ; nici lumei bine nu
v'ati deprins a face, nici lui Dumnezeu cu inimA curata a cat,ta
Aleluia.
Icosul 7.
De al fi pogoratoriu din neamul lui luda vanzAtorul, totusl
in urma to -ai fi cait de urmarea cea mai cruda decat a lui, caci
acela au vandut pe Hs. ce au fost omorat, pentru adevar : iar to
ai ucis pre sangurul adevAr. Si cine din not s'au aratat mai vrednic
spre a capata rasplata, cunoaste singur, si priimeste de la not
astfeliu de urAri :
Bucurate cela, care domnesti intru sfetnicii care prlcinuesc
cangrena Natiei 1
Bucurate, care iscAlesti dracestele socotinte !
BucurAte Sef, care povatuesti banta calcatorilor de lege!
Bucurate masa, care ospatezi pomenitele nesatioase flare !
BucurAte hranA, ce insAtosezi acii cani muscAtori 1
Bucurate blandete, care zimbe§ti cu placere lingusitorilor I
BucurAte magazin, in care se spicularise§te soarta publicu-
Iui celui osandit 1
Bucurate foc, care mistuesti osandirile vinovatilor;
BucurAte molie, ce nimicnice§ti lucrarile sfintei pravile 1
2

48 UN PAMFLET ISTORIC
BucurAte cela, ce vinzi drepturile fratilor la isgonitii de prin
alte tari straine !
Bucurate cela, ce l'ai uitat datoriile, ce ai catrA not I
Bucurate nevrednicule de bune fapte I
Bucurate mare facatoriule de rale 1
Condacul VII.
De ai purta si in inimA sentimentul Maicei care ti l'ai intitluit,
totusi n'ai ramane in defaimarea, care astazi urmarea to
t'au scris : pentru aceia nu te vei scuti de raspunderea rasplatitoare,
magulindute c5 §1 to strigi lui Dumnezeu Aleluia !
lcosul 8.
Nu vei putea sub nici o inchipuire ati gAsi sigurantie impotriva
raspunderei, care esti datori si daca tot aceste intamplari te
vor favorisi, si in viata nu-ti va veni rasplatire, urmasii tai tot
vor fi nescutiti de dreapta judecata, a careia hotarare s'au inclieiat
in judecata adevArului spre nadeldea celor ce striga :
Bucurate cela, ce ne-ai instrainat de dreptele mosteniri ale
suitorilor nostri I
BucurAte cela, ce ne-ai facut sAraci de drepturile castigate
cu sangele stramosilor nostri !
BAcurate cela, ce ne-ai injosit in privirea tuturor Natiilor !
BucurAte SatanA, care tragi inimele de la frateasca datorie !
Bucurate FantomA, ce ingroze0 pre cei mici la suflet salt
fie credinciosi I
BucurAte tun, care sfarmi unirea fericirei !
Bucurate metal, ce otrAvesti masa desfAtarei I
BucurAte vrajmas, ce izgonesti pre prunci de la titele mumesti
1
Bucurate dusman, ce ai gAtit amAraciune si celor Inca nenascuti
I
BucurAte cela, ce impingi patria in ticAlosie, pentru indeplinirea
spurcatului tau interes I
BucurAte vicleanule voitori de rAu 1
BucurAte, cA pentru a'ti Malta netrebnica fiintaputin, si ne
vet pune subt vesnicul jug a varvarizmului !
BucurAte hobot, ce acoperi neintelegerea Norodului 1
Bucurate mare facAtoriule de rale 1

N. A. BOGDAN 99
Condacul VIII.
Rautatea faptelor tale ades lovindune simtirile, n'am putut
niciodata a face lumei cunoscut, dar de tine totdeauna fiind ne-
!Agate in samasi pentru a nu ramane Oa in sfarsit neajutorati,
unim astazi pentru a noastra izbandire glasurlie de cantafe
lui Dumnezeu Aleluia.
Icosul 9.
Precum odinioara Diavolul s'au intins a rasipi toate averile
dreptului lov, in neosebire si to ai fost trimis de aceiasi soarta :
dar aducandune aminte $i privind la pildele, ce nu prea tarziu se
intampla a rasplati, si ca dreptul papa in sfarsit nu Were, Si pagubele
lui i se adaug intru sporire, nu lepadam nAdejdea, in asteptarea
pilduirei tale, iar pe tine dupa vrednicie to incununam cu
aceste laude :
Bucurate cap, ce ne porti pe cararile curselor de tine impletite
!
Bucurate povala fiarelor, ce ne sfa0e binele vietei I
Bucurate dub, ce insufli cu raceala in vestejitele flori a pa-
Wei !
Bucurate cela, ce inghiti indestularea timpurilor
Bucurate piept, de care este aninat ordinul vaditoriu rautatilor
!
Bucurate cununa blastamatilor !
Bucurate podoaba manjitilor de necuratie !
Bucurate cela, ce totdeauna iti indreptezi picioarele pe calea
ticalosilor
!
Bucurate vreme, ce rozi radacina vlastarului innaintitoriu
publicului !
Bucurate cela, ce intristezi inimele norodului!
Bucurate mare ficatoriule de rele !
Condacul IX.
Au null este in privire a celor trecuti, innalta slava, care
pe pamant au avut, insa acum abie se pomeneste numele for : si
aceasta dupre fapte care in priinta obsteasca au sAvarsit. Dar
tie ce'ti ramgne dupa moarte ? Negresit blastAmul cel fail de numar,
de la toti aceia cari'i canta lui Dumnezeu Aleluial
!

100 UN PAMFLET ISTORIC
/cosu/ 10.
Niel datoria, nici r5spunderea, nici dreapta rasplatire a lui
Damnezeu nuli poate muia inima din invartosarea iubirei de argint,
socoteste dar, ea impreuna cu bogatie Iasi fiilor MI §1 ura
spre mo§tenire si vor zice
BucurAte Parinte, pe care te-au silit 15comia, de ne-ai despartit
de dragostea* fratilor nostri !
Bucurate cela, ce ne-au facut a clironomiei ocara!
Bucurate pom, a carui roada nici porcii nu o mananca bucuro§i
!
Bucurate, cA ne-ai lasat saraci de bune cuvantAri si cu defAimari
a trAi in fume !
Bucurate, ca incunjurati de navodul ocarilor omenesti, ne-ai
lasat a trai in ura pe pamant !
Bucurate, ca cu purtarea ta, pe toll compatriolii ne-ai facut
in despret sa ne priveascA !
Bucurate, ca asudand in veci, nu vom putea spala intinarea,
cu care ne -al vapsit !
BucurAte, ca ne-ai sada in adapostul defAimarei !
Bucurate, cA pietre ne-ai nascut a macina batjocurile urmArilor
tale.
Bucurate, ca fii de jafuftori purure vom fi numiti I
Bucurate, ca roada faptelor tale, on cat ne vom sill, nu ne
va fi cu putinta a o Verge din aducerile "aminte a celor ce cu
dreptul striga :
Bucurate marg facatoriule de rale!
Condacul X.
(Incercuit In rams de doliu).
Nu lasa in lipsa de a intrebuinta minutele, pentru all petrece
in cugetare toate nelegfuirile si crimele ce ai faptuit ; ca s5
te afli vrednic de dreapta si infricosata judecata, ce ti se pregAteste
si neaparat te va sfarma impreuna cu calaii tai de Fii! Nu
lasa de a lua aminte, ca nu ai putut omora barbatii patrioti, des!
ai platit pe Duka vanzatoriul ca sa-i ucida. Mana DOmnului i-au
aparat, ca sa nu se imputineza numarul rasplatitorilor, ce se radica
asupra ta, si cari vor fi inmultiti de toll, ce au pAtimit dela
tine I Nu socoti, ea se vor putea spala arzitoarele Pete a crime-

N. A. BOGDAN 101
lor 'cu sangele Nevinovatilor, si ca cruzimea ar putea vindeca 11nile
LAcomiei ! In zadar asa tu, si Fiii tai KAlai, vA acoperiti, spre
aparare, inimile cele de tigru si Hiena cu pele de Bivol, si in zadar
pe pamant veti cauta lacas si adapost ! Ti sau inchiet minciunile
cu care panA acum ai inselat Curtile Protectoare ! Nu iti
mai ramane de cat a te gati spre Osanda, ce tiau tras fard-de-legele
tale asuprali, si a suferi in rabdare toate chinurile cugetului
tau, asteptind apropiatul ceas a judecatii I ImbracA hainele negre
a mortei, puneti Cenusa pe cap, batanduti pieptulKomoara nespuselor
pacate,si roaga grabirea judecatei ! Nu'ti da insusi sufletul
diavolului, spanzurandute singur, peniru ca viu sd vezi numeroasa
petrecanie, ce te va duce spre moarte ! Pentru .ca murind
sei auzi blesternul Patriel i a fiilor Ei, de tine nedreplOttli!
Pentru ca sa vezi niselpinduse ca pleava aurul, ce de la lard ai
preidat ! Pentru ca sei vezi ca din casa to piatra pe 7 piatra. nu
au ranzas ! Pentru ca murind sd auzi glasul poporului ce strigd,
izbeivinduse de tine, lui Duninezeu ALELU1A I".
(Aici se sfar,e§te textul, cu o mica stampii, representand o tivda de
mort, pe doua ciolane incrucipte).
*
Oribilul cuprins al brosurei-pamflet ce am reprodus, ne dA
o ideie puternica de starea spiritelor, . argumentarea si explozia
unor sentimente, de care se putea face uz in epoca relativa, cand
publicistica periodica era abea in fasa si marginita la controlul
respectivei cenzuri. Nu stiu insA dad in felul acela, fata cu chipul
in care astazi vedem petrecanduse lucrurile in regimul constitutional
si parlamentar sub care traim, argumentarea, in chestiile
politice la ordinea zilei, e de o natura mai demnA, sau mai civilizata
decit la 1848.
N. A. Bogdan.

Un produs al Scoalei lui Grigore Prezviterul
la not : Psaltirea Voronetiang
In traducerea romaneasca a textului slavon at Psaltirei Voroneliane
(editia Constantin Galusca, Slavisch-Rumanisches Psalter
bruchsttick, Halle a S. 1913), scriiiorul a qrmat, cu destula
stricteta, principiile §coalei literare a lui Grigore Prezviterul, adoptata,
si ea, de traducatorii roman' ai operelor religioase si
mirene din limba slavona, alaturi cu alta §coala literara:
lui Ion Exarhul. 1) Astfel se observa
acea, a
1) Acuzative, fara prepoziliunea pe, ca obiect direct, acolo
unde in textul slay se gasesc tot asa acuzative (exprimate
genetiv, cum se obisnuieste in limbile slave :
prin
ispitirk dzxul 93=ba (pe D-zeu) ; si Sv&ntul 93=i stgo (pe
Sfantul) ; rkdkck ca oile 95=dvHe jako ovcia (ca pe oi); §i ispitir
§1 msniiar 3sul de sus 95=1 iskusis,a i prognvaAa ba (pe
D-zeu); si dracie for coperi i mare 95=1 vragy ih pokry more ;
ocsrk foarte Iizdrail 96=1 uniiizi dklo lift (pe 13drait) ; giurii for
msnck i fucul 96= juno (pe tinerii) ih pojastk ognk ; si vsthmk
dracii ssi .hrapoi 97= iporazi vragy (pe du§manii) svoi vsspAt ;
ce nu §tiu tire 98 ne znaAj,t.sea tebe (pe tine); Dnul nu lass burul
-hbl,i;ndu fsrs rsu 105gh ne ligit blga (pe cel bun) ; msntumte
serbul tsu 107=spsi raba (pe robul) tvoego ; calci leu si zmzu
113=popere5i Isva (pe leu) (i 3mea (pe 3mau); arde dracii lui 119=
popalit vragy (pe dusmanii); cire Iubeste d3sul 121=ljubeMei ga (pe
Domnul) ; rsdicali Domnu 125 vs3nosite ga ba (pe Dual Dzeu);
ascultai ei 125,-----poslu5aa;e ih (pe ei) ; ce clevetiia lintru
ascunsu
sotul ssu acesta i gonila 127=okleveta,kiltago (pe cel ce clevetea)
iskrsAgo svoego (pe al sau) sego (pe acesta) izgon-kalm ; se ded3lege
fiii 131=sny (pe fiii); lauds elu 141=vsshvalmtk ego (pe el) ;
1) Desvoltarea acestei chestiuni, despre vechile curente 11terare
la Romani, o cuprinde, pentru intaiasi data, Prof. the Bar-.
bulescu in Curentele literare la Romani, Edit. Casei Scoalelor 1928,
p. 254, 375 382.

MARGARETA TEFANESCU 103
sala§lui acie fhamandzii 141 vaseli to ali.'hOxax (pe cei flAmanzi) ;
ralta meserul 151v a.3nosA uboga (pe cel sarman, nefericit) ; puse
st6rpaa casa 151=vasel neplodve 1) (pe cea neroditoare) vR
dom ; ce facu ei 155 tvormi'ai A (pe ei) ; noi vii blsvimu Domnul
157=my blsvimk ga (pe Domnul) ; hrA.nat5te tirerii 157=m1adencA
(pe tinerii) ; 4ntelepted3a tirerii 163vs3razumlket mladencA
(pe tineri) ; nu arde tire 173 ne 0;e.2et tebe (pe tine) ; cz
lakovh alese §ie Domnul 187jako lakova (pe lakov) izbra seb* gh ;
Domnul 2) 189=ga (pe Domnul) ; plecatii vAde 195=snkrenaa
(pe cei smeriti) zrit; mere astmpta 205mene (pe mine) *.dxt ; ce
izbavi§i Davidu 209.=izsavlm;tomu Dvda (pe David); radica Dmnul
toti ce cadu gosu §i scoate toti cut ce su gusu lepadati
213=podemlet gk vXSAN (pe toti) nizpadatx,ia i vazvodit \WA (pe
toll) nizvraenym ; hrx,n6ge Dmnul toll 215hranit gk vas* (pe
toll ; toll pacato§ii 215=vas-k (pe toll) gr;niky ; Dmnul dez-
I6gx ferecatii 217=gh okovanyia (pe cei ferecaji) ;
1epte31 orbii 217=umzarketh sltpcia (pe cei orbi);
4ntescoate
lepadatii de 1,;osu 217 = vazvodit nizvra2enyA (pe cei aruncati
jos) ; lube§te dereptii 217=ljubit pravedniky (pe cei drepti) ;
hmnimte (sic) verilli 217=---hranitk prielcA (pe cei veniti); saraca
§i vadua priime§te 217 =sira i vdovx. (pe sarac §1 pe vacluvA)
priemletk ; lauds Erosalme Dmnul 219=pohvali... ga (pe Dmnul) ;
lauds Dmnedzsul tau 219=hvali ba '(pe D-zeu) ; laudati Dmnul
223, 225,=hvalite ga (pe Domnul); laudati 1 elu 225=hvalite
ego (pe el); samara fiii lui Adamu 235=rassa sny (pe fiii) ;
satura 1 elu 235=i udovli ego (pe el) ; 4cungIura elu §i 4wata
elu 235=obyde ego (pe el) i nakaza ego (pe el) ; ferii elu 235
sahrani ego (pe el) ; Issa Dmnul 237=ostavi ba (pe D-zeu);
4raltic de parnantu mi§eful 247=----vazdvidzaeth of zemlA uboga
(pe cel mizer); pi
foc vr.ajma5ii =Ilea va pren§ii 253=1 flint
ognh sapostaty (pe cel protrivnici) pojastk ; pridadit al noi 259
=pkdalk esi nas (pe noi) ; nu rusira noi 263ne posrami nas
(pe noi) ; pr64raltati elu 267 .3) 269 4)=prkva3nosite ego (pe el);
1) poate ca aici ar fi bine tradus Si fArA prep. pe.
2) de trei on se repetA acest exemplu.
3) se repeta de cinci ori.
4) de §apte ori.

104 UN PROWS AL :5COALEI LUI GRIGORE PRIEZVI VERUL
blsviti fii oameriloru 265 blsvite snove 616isstii (pe fill) ; blsvinu,
tatx1 si filulk sisfxntul duh 265blsvimh oca (pe fatal) i sna (pe fiul)
i stgo dha (pe sfantul Dull) ; mar6ste DInnul 271=velielth ga (pe
Domnul); rxdiex smeritii 271veli6ith ga (pe Domnul); rldicx
seritii 271=vxznese smrenyA (pe cei smerit'); flxmxndzii 4mphi
.4 duleatx 271= alem,Um ispllni blgk (bunatatea umplu pe
cei flAmanzi).
Se gasesc insa si destule exemple de constructiuni bone ale
acuzativuluiregim direct cu prepozitiunea pe (arhaic pre): priimi
prensii 235=primth ih (pe ei, pe dinsii) ; szturz i prensii 235=
nasiti ih (pe dinsii) ; purta prensii 235=--voAal;e m (pe ei) ; 4txrxtu
prensi 239-----razdr ih (pe ei) ; iubxscu sprensu 215.1jubtago
ego ; etc.
2) Inversarea pronumelui reflexiv, ca'n limbs slavA, si a pronumelui
personal, in cazul acuzativ :
si 4toarserh se si se lepzdar ca pxrintii for 95=1 obrath;AN
SA I otyrzgo;A sA 3) (Si se intoarsera) jakoe i oci ih; sl duse i
95=1 vxzvede AN (si-i duse) ; mxnii te 99=gntvaesi SA (te manii) ;
vrut ai 2) 105=blgovolilh esi (ai binevoit); turnat ai 105=vazvratilh
esi (ai inturnat) ; ertat ai 105=otpustilk esi (ai sloboziO ;
4b1.tudzit ai 105= ukrotil esi ; *Mors ai 105=vxzvratilh SA esi
(te-ai tutors ); audzisi mx 109=us1yAa mm (ma AUzi§i) ; .iiwztarx
se 109=pou6aahac SA (se invatau) ; bucuru mx. 115=vxzraduA.
sm (ma bucur) ; maths se-115=vxzve1i6i;.% SA (marindu-se); a-
&near% se 115=uglx.b1 s[A] (se adancirA) ; spargu se 117=
razydXt sic% (se imprastie) ; se rkdice se 119 =da podvixt sm
(sa se ridice) ; 4mpzrzli se 119=vxcri SA (impArateste 3) ; chemu
te 129=prizovx, ti (te Chem) ; usucx se 129=szsxho6x s[iN]
(se uscarA) ; lepi se 129=prilxpe kostt. (se lipi osul) ; 4mputa mi
129=pono'Aaahx. mi (imi imputau); cei ce lzuda mx 129=hva-
IAAtei mffi (cei ce ma laudau) ; giura se 129----kIxtrkahrfi sh (se
jurau) ; iveste se 131=javit sm (se iveste) ; saturx se Immnele
135=nasytAt SA (se satura) ; plecx se 137----smtri SA (se smeri);
rsdicars se 139,----vxshodmt (se riclici) ; topla se 141---taage (se
1) in textul slay ambele verbe sunt sinonime.
2) Inversarea formelor la pert. compus la not se socoate
populara.
3) nu se poate traduce in romanecte printr'un verb reflexiv.

MARGARETA *TEFANESCU 105
topea ; turburarz se 141smA.tisa. sm ; tzmpira se 107=sktosta
SA (se intalnira) ; claJim se 141=vzskol-kbax sm (se leganara) ;
de§chisers se 147--otvrizoia (se deschisera) ; Tcungiurarz me
147=obydo:sea ma, (ma incongiurarA) ; ispovediscu me 1) 147 ; dat
au 147 dale jes [th] ; lordanul turns se 153=Vszvrati (se inturna);
rzdicz se pzmzntul 153=podvi2a sia ZeMiA 2) (pAmantul
se cutremurA) ; ce temu se Domnul 155= box'kei sm ga (cei
ce se temeau de Dnul) ; Dmnul ce pomeni ne, blagoslovi ne 155
=ponrknAv ny (pomenindu-ne pe noi, amintindu-§i de noi), blsvi
ny (ne blagoslovi ; blsvit au 155.abisvil es[tk] ; prenszrz me 157
=obatx MA (prinzandu-ma) ; afiars me 157=obretax MA (mA
aflara, mA gasirA) ; smeriiu me §i spzsifu me, plecalu me foarte
159=sm-krih sm i spse MA, sm.krih sm dvhlo (mA smerii §i mA
spasilu, ma smerii) ; jmungiurarz me 161=obydogea mm (ma Inconjurara);
protivim me for 161=protivith sea imk (ma potrivii);
urzitu Id i 167=osnovalk m esi (le-ai urzit) ; gonim me 167 =izgonmatei
mm cei ce ma izgoneau) ; dodeim me 167=1 stxv2axi mi:
bucuru me 169=vzzraduA sm (mA bucur); spzs6scz me 169=
sp[a]sti MA (salveaza ma) ; lupta se 171= borkh sr (se luptau);
malt au 177=vszvelicil es[tk] (s'a marit, s'a mandrit); rogu me
203 pomlih sm (ma rugaIu) ; bucurz se 213.--vzzraduxt sm (se
bucurA); avu te 235=stmia tm ; fdce te §1 zidi te 235=--sztvort tm
i szzda to (te crefa §i te facu pe tine) ; szturz se 237=nasyti sea
(se saturA) ; maniearz me 237,239=razgkva'gm mm (mA maniarA) ;
adurarz se 241,-szbragia sm (se adunara) ; peCetluirz se 241=
zapeatlt Am (se pecetluira) ; *chirz sz 243=poklonit SA (se
pocloni); .1mtzrm§te sm 245=utvrsdi SA (=se Intari); rzdicz se 245
=--vzznese SA (se ridicA); veseliiu me 245=vszveselih sm (ma
veseliiu) ; ilmdinsers se 245=pr1rpoasa'gm sm (se fncinsera) ; Issari
se 245=IFglgm sm (lipsira se) ; blsvit au 247 = blsvil es[tk];
spzmzntaItt me 247=uboah SA (mA temuiu); miralu me 247=
divih sm (ma (miralu) ; rzdicz se 249=podvia SA% (se ridica) ;
topirz se 249=rastaage SA (se topia) ; topim se 249=staa§m sm
(se topia); spzmzntarz se 249=ubomt sm (se frnpaimanta) ; prxpxdi
se 249=razs'6det sm (se fmprA§tie) ; bx.gat ai 249=vztoii
esi (ai pus in) ; spzmzntz se 249=--uboah SA (mA temuTu) ; dat a
1) dinteun verset, care n'are corespondent slay.
2) 1. zemlja.
2*

106 UN PROWS AL SCOALEI LUI GRIGORE PREZVITERUL
253-vsdal esi (ai dat); pomenimu te 255=potyknxhom tA, (te
pomenirAm); §1 auzi me 255=i uslya mia (§i ma auzi); bucurz
se 271vszradova sia (se bucura).
Dar se gAsesc §i exemple de pronume reflexive neinversate :
se se veselAscx cerlulk 1) 119,--da vszveselAt sm nbsa ; se se
-14x.re mare §i plinulk ei 119=da podvi2it SA more i is[p]lznenie
ego ; se se bucure czmpii... 119=vszradut SA ; se se bucure
pAnsntul 119=da raduet SA zemlA ; se se veseldscs ostrove
119=da veselatt sA ostrovi.
3) Pastrarea cuvintelor compuse §i in traducere §i injghebarea
unor expresii in romaneste pentru aceste cuvinte compuse;
dulce spureti 117=blgovIstite (cf. Blagove§tenie, Buna vestire) ;
cz dulce vrurz 131=jako blgovoliAx ; mare frxmsete 147=vel-
1-kpota ; oile for multe plodite 211=ovcs ih mnogoplodny ; §i
slava mare frx.ms6te 213=1 slava: vell-kpoty ; §i saturi toate vietile
[de] duke vrere 213.i nasygtaeM vss-Itko zivotno (ori ce vietuitoare)
blgovolenia (buna vointa) ; duke vru ') 219=blgovolit
(bine voie§te) ; 4clopote cu bure glasure 227=vs kumval"kh dobroglasnyh
; §I nu dulce vru 227 =ne blgovoli (nu binevoi) ; cs
duke vru Dmnul 4ntru oamerii ssi 225=jako blgovolitk gk ;
letnnele plod purtstoare 233=drtva (copaccii) plodonosnaa (purtAtori
de fructe) ; Oameri nu mxndri 235=ljudie nemmdril (neintelepti)
; km legluimu 259=bezakonovahomk (cf. bezakonovati=
a sAvar§1 nelegiuiri) ; dulce cuvsnta 265=b1swkaltx ; ce fit for
ca noa rzszdits *mplxntatx 4ntru tirerdtele sale 211=.114e snove
ih jako novosa2clennaa vsdrx.2ena vs junosti svoeiI.
4) Trrduceri ad literram, §i deaceea, de multe ori sensul
sufere :
§1 sculk se kadurmitu dnul 96=1 vssta jako spm gh (=§1
se scuba ca din somn Dnul) ; ca silnic §i §Iuniznh de viru 96.
jako silenk i §umenk 2) of vina (Ca cople§it §1 zApacit de yin) ;
gludec oamerilork 4 dereptate 119=sx.ditk ljudem vs pravos[tk]
(sA judece pe oameni incudreptate) ; kicep 4ntru liby 119=
mete vs Azychhh (spuneti popoarelor) ; ce se lauds de idolii sal
121.--svalia;tei o idolh svoih (cei ce se laudA cu idolii lor) ; §1
1) dar urmeazA imediat o formA inversatA : bucure se psmxntul.---raduet
sm zemlia.
2) exemplul se repetA.

MARGAR ETA 5TEFANESCU 107
dereptilor cu 4rima veselie 121i pravym srdcemk veselie ; .1%
preutii lui 125------vz (intre) lereih ego ; blsvitz ihste casa lui Aronk
155 =blsvil es[tk] dom Aaronk (=a blagoslovit casa lui Aron,
cf. versetul precedent: blsvit au casa lui lzdrail-=b1svil esth dom
Mem) ; se nu Dnul zidire casa 4n decertk trudi SA vrat zidindu
177.a;te ne gk szdzictitk domu vi sue trudi SA dzidxgtei
daca Dnul nu la parte la zidire, in zAdar se trudirA cei ce
desc) 2) ; §i 4ndebiu [4n] stlzpul pxretilor tai 173=1 obilie
zi-
belpg) vz stlzpusttnah tvoih (portalurile) ; ferice de cel ce 4ple
de§ideratul szu dinV 179...Wen h 1,2e isplznit zelanie svoe ot nlh ;
rzdicz nuorii din sfar§itul pzmzntului 187=vzzvodA oblaky ot
posltdnih (marginele) zemli ; cz acie 4ntrebarx ne prxdstorii
ne cuvente de czntare 191=jako to vzprosf ny pltngei ny stoves
ptsnei ( =ca aci ne intrebarA cei captivati de glAsuirea cantecului);
si du6A pre not 4 czntare 191=1 vedAei nas ptnie (=
§i cei transportati de cantecul nostru ; czntati noo de czntecele
Sionului 191=vzspoite namh ot ptsnei Sionskyh ; 4 salce prim
mijloc de la 191.na vrabi po sr-kd ex. (pe salcie in mijlocul el) ;
czrare and §i neclzcata MA 195-= stx.z moa; i nepotleennacevt
mo (=s1 cArarea mea, necAlcatA de mine); apoA mz, §i demulta
mA
195=posltdnta i drevnta moa (=urmArile §i trecutul meu) ;
ce zidi lerusalimul Dmnul 217=dzUx lersIma ga ; oameri neburi
§1 nu mamdri 235.1judie bui nemxdril ; §i singe de auo be
viru 237=1 krzvk grozdovx piah vino (=-11 beau yin, singe
d'n struguri) ; cz gideci Dmnul oamerilor szi 241=jako sx.clit gk
ljudemk SVOiMk (pe oamenii sAi) ; §i nu e sfzntu alegzndu de tire
245=1 nts[tk] sth razv-k tebe (si nu e sfant afara de tine) ; nztare
(=nutare) 247=nemogtna ; sczzurz oile de hranz 253=oskxci1
OVCA ot pi§tx (=lipsirA oile de hranA); cz 61A cerdure
apropii se a na§te 5i 4 durere sa strlga, a§e fu iubitului tzu 255
=jako bolA'gtia pribWaet SA roditi, i vz boltzni svoei vApia§e,
tako vyhomk vzzjublennomu tvoemu.. (precum bole§ta $) cea ce
e aproape de na§tere, §i in durerea sa striga, a§a strigAm tie prea
iubitul).
1) cf. Aumiti, a face sgomot ; rumen, aclj.=--ametit de cap prin
ceva (sgomot, viu).
2) §I'n textul slay si in traducerea romaneasca, aici nu se
tine seama de corespondenta timpurilor.
3) sufere.

108 UN PRODUS AL SCOALEI LUI GRIGORE PREZVITERUL
5) Slavizme ') pastrate $i in traducere a romaneasa
§1 nxstkvi 95=i nastavi ; i dos[tjoanie 97=dostoania ; Dnul
spssitorlul nostru 101.Be (Dzeule), spsitelju (Voc.) na;; spseniA
nosIrx 105=spsenii naza ; ive§te noav 105=javi nam ; spseniA
ta 105.spsenie (mantuirea) tvoe ; spre podobitii szi 105=na prpdnyA
SVOA ; prpodobitu s eu 107=prpdbenk jesmh ; ispovedescu
ms 109isporkm SA ; preslxv.v.scu 109=proslavIA ; nxstzve§te
fii for 111=nastavi sny ih ; nAcizA§te te 113=nade.gi sA
poticne§ti 113-=--prhskntrii ; c6 spre mere opovzi §1 izbzvi vow
elu 115=jako na mA upova (cf. upovati=a spera) i izbavlA i ;
ispovedire 117=ispovtdanie ; plinul ei 119=is [p]Iznenie ego ;
§1 ispovediti pamAnte sfntiia lui 121=1 ispovtdaite pamAt sting
ego ; spsenia lui 123 = spse[nie] ego ; fire lege kxlcztoriu 2) 127
=ve6tk vakonoprkstxpnx ; podobilu me neszturatul pustilei 129
= upodobih SA njAsyty pustinni (ma asemAnaIu pustiei nesatioase);
pamAt ta 131=pamatt tvoa ; paji§te 135=pait ; §i dzise
burzei 141=1 povelt burl (furtunei); §i derese i 4m pristani§te
vola for 141=----nastavi A vA pristangte (port) hottnia svoego (§i-i
puse pe ei la adApostul vrerii sale) ; sablaznire for 143=4 oblazni
A ; pamente fapt 147= parnAtk (amintire) sztvorilk jes[tk] ; ogodescu
.11mtre Dnul 157=ngo,2dx pr td gmk ; din gunoi§te 151=
of gnoi§ta ; iubitu porzncitele tale mai vrstos de aurul §i de paziA
163= pee zlata i pazia ; derept ace ispytiA le sufletul
mieu 163=--sego radi ispytaet A cRa moa ; cs porzncitele tale jeluiiu
163=jako zapov 'bdi tvoA elaah ; de clevetele 165=ot kleyeti
; chiemu cstrz tire, spsse§te me 165=vzzvah k tebt spsi
(salveazA) mA ; to ai sleditu 195=ty esi isltdovalk (ai urmat) ;
omnogi se voru 197=umno,2xt sm ; nermviditorii tui Dmne nxvidescu
i 199=nenavidAUxA (pe cei ce te urgsc) Ii to gi vxznenavidh
(ii urilu); ispite§te me 199=ispitai mA (invatA-ma) ;
hrana rostului mieu 203=polaii gi hranenle (paza) ustom moim
(=pune Dne paza buzelor mele) ; .41 rod §i rod 211, 217=rod
i rod (neam si neam, adica : din neam in neam, generatiile dea
randul) ; ca podobiA besereciei 211 =jako podobie crkve vIxdicix
213==v1d6kstvo ; pre podobnicii 213=prpdbnii ; 4n toate ro-
1) unele dintre ele se intrebuinteazA si astAzi in limba romanescA.
2) cuvant compus.

MARGARETA STEFANESCU 109
dure si rodure 213=--vs vs-kkom rodk i rod ; prepodobnic 215,
213, 233 = prpdbenk ; obiditorilor 217=obidimym ; i ciudele
tale spure vor 213= i (si) 6judesa (minunile) tvoa powkdAt :
pamente multiA dulcAteei 213=pamAt umno2enia blgsti (amintirea
sporirei bunAtAtii); nu vs nxdsireti 215=ne nadtite sat (nu
sperati, nu va incredeti) ; nu espsenie 215=nts(tk) spsenid ;
-ilcepeti Dmnului 4 ispovedire 219=na6ntte gvi vs ispovtdani ;
ispovedire lui 223 = ispowkdanie ego ; povelire 1) puse 223
=--povelnie polo2i ; din tsmp;sn 225=vs tiimparrk ; 4 ispssenie
225=vs spsenie ; toats dihaniA se laude Dmnul 227=vsstko
dyhanie (suflare, fiinta) da hvalith ga ; 4 spsenie 229=vs spsenie ;
vsznesescu 229=vsznesA ; dati velicie 233=dadite veliiiie (mArire) ;
prpdbnicii 4 slavx 225=prpdbnyi vs slay k ; oblicire 4tru oameri
225=obli6enia vs ljudehs ; prpdbnicilor lui 225=prpdbnymk
ego ; §i ceA ce nu nevidescu da volu 243=1 nenavidAMilmk (celor
ce nu ma urAsc) MA vszdamk ; ce nu nevidiA prensu 245=
nenav:dAMimk ego ; proidirs psmsntul 245=prkidoAA zemh (inconjurara
pamantul) ; puse luboste tare vrstut6 sa 249=1 polo,2i
ljubov tvisda.A latpostix svoex ; 4ntru Dumnedzsu spssitoriul
meu 253=o bdk spst moemk ; cs nu Aste recce upovsindu pre
tire 261 =jako tks(th) studa upovaxt;timh na to ; si scoate ne dups
ciudele tale 263=i izmi ny po Zjudesemk (minunea) tvoimk.
5) Topica slavA pastrata in traducere, dupa cum s'a putut
observa si din exeplele de pans aici ; traducatorul nu e preocupat
totdeauna si de sensul propozitiunii, de aici rezultA traducere
gresita, caci nu totdeauna topica slava se identificA cu cea a limbii
romine :
cale fe ce. csr[E]ri $i msniei sale 95=trkt sztvori stszx gntvu
svoemu (fAcu drum Si carare mantel sale) ; si mnhar prinsu
4m muntii szi si .11ntru istokanii ssi 4tsrstar prensu 96=1 prognev6A
i vs hlsm-kh svoih, i vs istukannih svoih razdraga i (si
se maniara si asupra halmurilor 2) for si asupra sculpturilor
statuielorlor il atatara) ; Si psscu i 4 nersul 4rima sa 98=1 upase
ih vs nezlobt srdca svoevo (si-i pAsui pe ei in nerAutatea
inimei sale); si mai multu de acii muncs si lsggory 111=i mnoiae
ih trud i boltznk (si inmultind a for chinuri si boala) ; ce
1) povelire si ispovedire din sl. povelenie si ispowkdanie nu-s
exemple de rotacisme in elemente slave ?
2) movile comemorative.

110 UN PRODUS AL *COALE! LUI GRIGORE PREZVITERUL
fecers trecere ursre 127=tvoriagtxm prtstx.plenie vsznenavidth
(uriTu pe cel ce fac abatere) ; fuiu ca de nopte corbu ,fin turnu
129=---byh jako nogtnyi vran na nyriti (fuiu ca bufnita pe ruine) ;
ca paszre 4nssggurs se spre zidiu 129=ja§o ptica osobs§tia SA
na zsclt (ca pasarea ce se izoleazg pe zid) ; din mijloc de piatrx.
135=ot srtdi kamenia (de printre pietre); temutilor densu 147=
boAAtim SA (celor ce se tem); [s]e de for 4 ocins limbi 147=
dati imh dos[t]anie (indestulare) 1zykh ; .11m pamente de vek 149
vs pamAth vtInAia (in ve§nicii amintire) ; fu ludei sfintiRt lui
153=bys[th] Judea stint ego ; se nu csnva zscs limbile ins e
dzsul for 153=da nekogda rekAt Azyci gde es[tk] bz ihh ; Dnul
nostru spre ceriu 153=na nbsi ; Dnul nostru spre psmsntu 153
zemli ; blsviti ssmtu temulii de Dnul 155=b1svilh es[th] bo-
AgtX/A SA ga (=blagoslovit re cei ce se tem de Dnul) ; blsviti
voi Dmnului 155= blsveni vi gvi ; milostivu e Dmnul §i dereptu
157=--mlstivh gh i pravedenh ; Dnul mie agiutoriu 161=gh mn-k
pomogtuilm (Domnul ajutAtorul meu)) ; serbul tau ssmtu eu 163
=rat:* tvoi esmh azh (eu sunt robul tau); si porsncite dereptate
mrsturim to §i dedevsrul foarte 165=zapovida pravda svd-hnia
tvoa i istino dztlo ; si §erbul tsu lubi lu 165=i rabh tvoi vszljubi
e ; glurelu eu samtu 165 =junoa azh esmh ; vrkme e se face
Dmnulu [1] sparsers Itka ta 163=vrtmA sstvoriti gvi razorU
zakon tvoi 1) ; ocsrstu dereptstile tale nuitalu (sic) 165.----uni6ienh
opravdanii tvoih ne zabyh ; ainte apucaiu fsra vreme chemaiu spre
cuventele tale nedecluliu 167=varih vs bezgodi i vszvah na slovesa
tvoa upovah (apucaiu fail de cale §1 chernaru §i ngclajduitu
in cuvintele tale) ; departe de pscato§i spseniA cs dereptstile tale
nu cer§urs 167.dale6e of grlAniich spsenie jako opravdanii 2)
tvoih ne vszysca§,s ; eftin§igurele tale multe Dmne dupe gludetul
tsu 4vie me 167=Atedroti tvox mnogy gi po sxdbh tvoei zivi
MA ; cxtrx Dmnul csndu scrsbila chemalu si
auzi me 169=ks
gu egda skrsbth vs zvah i uslya m.a (cAnd, din cauza scarbilor,
striggi cAtre Dnul §ielmA auzi) ; cs se nu vre Dmnul fi ntru
not 175=jako ante ne gh bi bylh vs nas (cA dacg. Dnul nu
ar fi inintrenoi); cxtrx tire rsclicgiu ochii miei viitoriul spre
cerfu 175=k tebf vazvedoh oci mot iivh.§tomu na nbsi (ridicaTu
1) textul slay insu§i e neclar.
2) s'a obis h suprapus in redactarea §i ed. GAlu§ca.

mARGAHETA STEFANESCU 111
ochii mei catre tine, care traiesti in cer) ; fumh veselindu ne 177
= byhomk veselixAte SA (si ne veselir5m) ; .4 desertu voao laste
msrecare 177=vz sue vamp es[th] utrznevati ; sculati VA pu§ii a
,cede ce mamcati pz4re duriare czndu vz da lubitilor szi somnu
177=vz stantte po zkdanii jadxgtei hltbh bol'kzni, egda das [1k]
vzzljublennym svoim sznh (=adicati-vA pe send cei care mAnca(i
panea durerli, and va da somnul cu iubirea sa) ; cela ce
fece lumirs mare urul 191=sztvorgomu sv'ktila velia edinomu
(numai aceluia care facu lumina mare acelui singur care facu lumina
mare) ; cel ce fece cIude marl urul 189=sztvorAomu cludesa
velia edinomu (unuia singursingurului care fAcu minuni mari);
si 4raltul e si de departe §ti 195=1 vysokaa iz dale6e szv1 ;
pedepseste me dereptul cu meserere si oblicAste MA 203=poka2et
mm pravednikh mIstix i obli6et MA (arata-ma vrednic de
mila to si scoate-mA la iveala 1) ; si nu era stiutori mere 205=i ne
Irk znag.i mene (si nu ma stivau) ; omul deseirtului asamars se
209=61kh sueM upodobi SA negura ca cerusm vrzsz o 221=
mxg1 jako pepelh posypaxgtago ; gresire nu a lui feeori vinovati
233=szgr1 gi.;a ne logo Zmda poroZnaa ; si nu sta arunczndu
el slugile 4mparatului 263=1 ne prtstagx vzvrzgae ih slugy
crevy (si slugile imparatului nu incetaranu mai contenirdalungandu-0.
In rezumat, in Psaltirea VoronetianA, se pAstreaza topica slava,
inversiuni de pronume obisnuite in limba slava, forme de Acuzativ
(obiect direct) fara prep. pe slavisme multe, cuvinte compuse
croite in romaneste dupa cele slave, si din cauza acestora
ea trebuie socotitA ca produs at Scoalei literare a lui Grigore Prezviterul
la noi.
(Va urma) Marg. StefAnescu.
1) Se observa insA si cateva, dar prea putine, incercAri de
a traduce dupA fnteles dzilele mele ca umbra trecura 131=dnie
moi jako stub uklonfia s' ; se nu aibv. ai lungi 239=da ne
dingo Itthstvux.th (cf. ltto, an); pusi le 4 veacul vecului 223,--postavi
A v vky i vz v'kka kka (traducatorul °mite pe v vky i, din textul
slay) ; se dellugz si de Dmnul ce t mufti prensu (adaogit de
traducator) 237=i ostzpi of ba svoego (si nu pasi de langa D-zeu)

Ro lul boerimei in politica externs a principatului
Tarii Romane§ti in prima jumatate
a sec. XVII-lea.
(Constatari generale)
(urmare) 1)
Cu toate 0 avem de a face cu o victorie a partidului cretin
totu§1 Beth len §i ImpSratul nu reu§esc a pune in scaunul Orli
pe Mircea VodA, favoritul lor. SpeculAnd decaderea turceasca, Polonii
reu§esc sA impuna pe tronul Munteniei pe Gavrila§ Movila
mai ales cA acesta a §i plAtit suma cea mai mare pentru obtinerea
scaunului.
IncA nu incepuse in cadrele sale generale §i hotArate mai
tarziu, planul de lupta al Habsburgilor in contra Turcilor. Loviturile
date acestora §1 pe calea armelor §1 pe cale diplomatica
sunt dese §1 numai extremei coruptiuni §1 desordini din imperul
otoman se pot atribui succesele continui. Opinia publics generals
era a§a de ostilA Turci lor incat nici creaturi ale for cum a fost
Ga§par Gratiani 2) nu se pot mentine in contra curentului vremii
ci se dau dupa el, a§a cum va fi bAnuit §i noul domn muntean.
De§i trimis al Turcilor Gavril Movila guverneazA tam cu boeri
reprezentanti ai partidului cretin in frunte cu Papa logofatul §i
vel comisul Buzescu 3). In timpul rasboiului turco-poloncare,
cu toata dibacia lui Gratiani nu poate fi iniAturatse vede bine
curentul filo-cre§tin ce se nAscuse in Odle dela Dunare, datorita
caruia insu§i Gratiani fu nevoit all parlseasca stapanii penciltandu-§1
tronul §1 veata 4).
1) Vezi Arhiva, XXXV 1928, No. 1, pag. 37-45.
2) N. C. Bejenaru, Gaspar Gratiani, in rev. CerLelari Istorice
An. I.
3) Gh. GhibAnescu, Divanurlle domne§ti in Arhiva, XXVI
No. 7-8 pag. 163.
4) Vezi lucrarea mea, amintitA mai sus precum §1 blografia
lui Gratiani de Joan lancovici in Hurmuzacki-Bogdan, vol. 111. S.
11 62-69.

N. C. BEJENARU 113
In rastimpul dela 1620 Oa la 1633 and domni frico§i,
umili fats de Turd §i fara Incredere in cre§tinatate se succed la
tron, partidul boeresc cretin a trecut printr'o grea criza. De altfel
nici situatiunea generals externs nu oferea o alimentare a simpatiei
MO de cre§tini.
Partidele politice din tara romaneasca i§i disputa in aceasta
vreme numai impArtirea demnitatilor §1 se desintereseazA de orientarea
generals a Orli in politica europeanA. Invingerea Polonilor
in 1621 fame pe conducatorii politici din principale sa nu se
mai gandeasca la o apropiata scuturare a jugului turcesc. Erau
insa §i dintre acei cars sustineau din convingere politica turceascA;
ace§tia erau stApanitorii de fapt ai Orli. Printre ace§tia gasim inca
din 1625 ca mare postelnic pe Constantin Cantacuzino, 1) un devotat
partisan al Portii iar in divanul Tarii in locul boerilor pAstratori
ai traditiei politice a principatului incep se se introducA
streini ca. un Minetti, Condilo, 2) Trufanda, poate tocmai spre a
rdpi boerimei de tail posibilitatea de a mai pune in primejdie
stApanirea turceasca prin alianta cu cre§tinii. Atat de mult cauta
domnul a tine pe langa el persoane devotate lui §i stapanitorilor
dela Constantinopol incat Radu Mihnea cand trece din domnia
Munteniei in acea a Moldovei 4i is cu dansul §i o parte din
boerii cu ajutorul carora domnise in principatul muntean. Intre
ace§tia gAsim pe Trufanda, grec de origine,pe FurtunA, comisul
pe Hrizea Visternicul §i pe fratii Celebi unul din ei Paharnic,
altul parcalab de Neamt 2).
Dar jignirea aceasta a demnitatii nationale va provoca reactiunea
fireasca. Strainii uzurpatori in conducerea Tarn aveau sa
deslantue o reactiune din partea boerimei de tara, pentru all
redobandi drepturile §i a-§i manifesta adevAratele ei sentimente
in ceiace prive§te orientarea politica a OM lor. In fruntea mi§-
Orli care avea la bazA lupta contra infiltrArii elementului strain
la conducerea tAriideci contra domnului §i a Turcilor cari favorizau
aceastastateau boerii olteni in frunte cu Mateiu Aga din
Brancoveni. Ridicandu-se contra domnului care pusese biruri im-
1) N, Filiti, Arhiva Gh. Gr. Cantacuzino pag. XXVIII §i Gh.
GhibAnescu, Divanurile domne§ti in Arhiva XXVI No. 7-8 pag.
170-172.
2) Gh. Ghibanescu, Divanurile domne§ti, Arhiva, An. XXVI
No. 7-8, pag. 169.
a

114 ROLUL BOERIMEI TN POLITICA EXTERNA A SEC. XVII-lea
posibile, o ceata de boeri trec in Ardeal (1630) inainte de a se
fi statornicit acolo domn, Gheorghe Racokzy I, lAsand in urma
for indemnul de a refuza plata dArilor impure precum $i nadejdea
Ca in curand vor avea un domn al for dintre boerii pamantului.
Taranimea sacAtuita de biruri $i boerii call mai ramaseserA in
tail primirg acest indemn cu bucurie 1).
Dar in Ardeal ei gAsirA o situatie tulbure in ceiace priveste
legaturile cu imperialii. Mu 'turnip ca li se da voe sA se 'refaca
aid ei sunt obligati sA is parte la luptele noului print ardelean
cu Imparatul la Tisa si astfel boerii pribegi printre cari erau :
Mateiu Aga, Asian Vornicul, Gorgan Spatarul, Barbul BrAdescu
paharnicul, Mihail spatarul Colofeanul, Dumitru Slugerul Felisanul
si Mitrea vistiernicul 2) sunt obligati sail lege soarta for si a
tariff de aceia a Craiului din Ardeal.
In legaturile de arme ale acestor pribegi cu Ardelenii si in
ajutorul dat de Rakoczy pentru ridicarea lui Mateiu Aga in scaunul
dela Targoviste gAsim explicarea prieteniei ce domnul muntean
a purtat-o Craiului" pans la moartea sa. Politica filo-cresting
a partidului boeresc muntean nu mai are ca sprijin pe imperiali
ci Ardealul, politicA urmatA pans Pt 1654 cand tronul Tar!!
este ocupat de Constantin VodA §erban.
Cat de puternic era curentul national in Tara romaneasca
ne-o aratA si atitudinea lui Leon VodA dupA refugiarea boerilor
amintiti mai sus, in Transilvania. Desi sustinut de Turci totusi
el crezu ca e necesar sa MO orice pentru a-i decide sa se intoarca
in larA. Ii ceru lui Rakoczy, be trimise si for art' de
juramanta insa toate aceste nu erau decat manopere spre a-i atrage
in cursAin taraunde Grecul ar fi putut sa li dicteze
pedeapsa ; ceiace pribegii refuzara cu indarpre. I
Simtind insA agravarea pericolului si generalizarea curentului
ostil lui, Leon VodA isi schimbg brusc atitudinea. Isgoni din tars
pe camAtarii greci, ridica birurile apasatoare si cAutA prin inrudire
cu boerii din partidul national sA-i atragA de partea sa. li
aduna in divan si be declara Ca se leapAdA de orice prietenie cu
1) Cronicele Tariff de Constantin Capitanul si Stoica Sudescu
in Mag. Vol. I si IV, precum si scrisoarea din lorga, Studii si
Doc. IV, 20-21.
2) N. lorga, Studii si doc. IV, 20-21.

N. C. BEJENARU 115
Grecii. Poate §i acestui inceput de masuri bune pentru tars se
datore§te infrangerea lui Mateiu Aga langA Bucure§ti in 1632, and
acesta nAvAlise din Ardeal spre a ;lua tronul. Respin§i in lupt5
pribegii trecura iard§i muntii la Rakoczynoul reprezentant al ideiei
cre§tine 0care va cApata prin ajutorul ce-I da lui Mateiu,
un mare ascendent asupra acestuia in timpul domniei sale.
Cu tot ajutorul cre§tin, Mateiu Voda pentru a lua scaunul
trebui sa se punA bine cu turcii mai ales ca boerimea credincioasA
acestora §i domnului II ameninjau atat pe el cat §i pe Rakoczy
in cazul unei navAliri din Ardealcu urgia lui Cantemir §i a TA-
tarilor sii. A§a ca Mateiu Vocla, sfAtuit poate §1 de Rakoczy luA
drumul Banatului, de aici trecu Dunarea §i merse la Nicopole
ande se gAsea Abazza pa§a cu care se intelese pentru luarea
domniei.
La 7 Noembrie 1632 Mateiu Basarab lua, prin luptA, tronul
Munteniei §i pentru a inlatura pe singurul contracandidat mai
periculos, tae nasul lui Constantin erban cel ce revendica scaunul
parintelui sAu 2).
Pe cine se bizuia Constantin erban cand formula aceasta
pretentiune de vreme ce boerii partizani ai Turcilor ereu credincio§i
domnului lor, iar partidul cretin se va fi bucurat de succesul
§i inaltarea lui Mateiu Basarab In scaunul tariff ?
ImprejurArile in care noul domn se urca pe tron, ajutat a-
deca de Rakoczy §i atitudinea acestuia fatA de Imperiali cari aveau
scopurile for bine definite la noi, nu conveneau de loc acesiora.
Mateiu Basarab avea sA fie insa cel putin un prieten credincios
lui Rakoczy care era dumanul Imperialilor opunAndu -se
din rAsputeri la penetratiuuea acestora inspre rAsArit. Mateiu Basarab
deci nu era omnl care sa le poata fi for de folos. Fiul tut
Radu erban acel ce facuse servicii reale imperialilor §i
care -si
pierduse tronul din cauza prieteniei ce be pastrase, putea sa aparA
celor dela Viena ca omul, prin care ideia politicA cre§ina patronatA
de Habsburgi poate fi reinviata in principatul dunarean. A§a
4) Memoriile lui Kemeuy in Deutsche Fundgruben,
1) Hurmuzaki, Frag, III, 264 §i Miron Costin in Kogalniceanu,
Letopisete I? 348.

116 ROLUL BOERIMEI IN POLITICA EXTERN[ A SEC. XVII-lea
s'ar explca oare imprejurarea CA intAlnim pe Constantin Serban
pretendent la tron odatA cu Mateiu Basarab ? ')
Dar opinia publica din Tara romaneasca asa cum era in
prima jumAtate a sec. XVII nu putea distinge aceste dedesubturi
ale politicei generale europene. Ea a fost bucuroasa ca un boer de
jars, aliat cu cre§tinii, a putut sa urce scaunul domnesc farA sä
mai provoace din partea Turcilor vre-un razboiu. Pentru a produce
o ameliorare a relatiilor dintre partidele boeresti din lard
Mateiu VodA mentine in divan pe unli dintre boerii cart fusesera
devotati Turcilor in timp ce puterea o trece de fapt in manile
boerilor care-1 ajutasera la capatarea domniei. Cel mai de seams
dintre cei dintai este postelnicul Constantin Cantacuzino, prin
prezenta cArora in divan se al-Ma Turcilor devotamentul domnului
catre PoartA tar in fruntea celorlalti este Radu Buzescu pus mare
ban al Craiovei, vajnicul luptAtor pentru alianta cu cre§tinii.
In tot timpul domniei sale Mateiu Basarab a fost un sincer
§i devo'at prieten al lui Rakoczy, fAra ca acesta sA-1 raspundA
la fel. In anul 1644 cand principele Ardealului avea nevoe de trupe
in lupta ce-o ducea in contra Habsburgilor, un sol este trimis la
Targovi§te pentru a cere ajutoare. La aceasta data boerimea tarii
era pe deplin impacatA. Constantin Serban o ruda a Domnului"
a condus contigentul de ajutor trimis lui Rakoczy care deschisese
rAzboiul cu casa de Austria. Era stabilit la aceasta data ca succesor
la domnia tarii sA urmeze fiul lui Radu Serban pe care
Mateiu Basarab it inlaturase la urcarea sa in scaun.
Desemnarea aceasta se pare ca nu este o simply intamplare.
Domnul Munteniei a avut adeseori dovezi de nesinceritatea prieteniei
cu Rakoczy §i atunci pierzand increderea in principele Ardealului
Mateiu Basarab, i§i cauta un sprijin adresAndu-se imperialilor.
Inca inainte de inceperea rAzboiului cu Ardealul, acestia
au fost instiintati de catre domnul Munteniei despre tratativele ce
se duc intre Rakoczy §1 Suedezi punand prin aceasta o punte
de legatura intre cele doua tad. Prin desemnarea lui Constantin
Serban ca urma§ at sat' in domnie se poate ca domnul Munteniei
sA fie urmArit facilitarea acelea§i apropieri de imperiali de care
fusese despArlit pAnA a6um de Rakoczy.
1) A se vedea articolul meu Constantin VodA Serban fata
de imperiali si Cazaci" in Rev. Arhivelor An II.

N. C. BEJENARU 117
incercarea de a se da Tarii aceasta orientare politica n'a
dus la rezultat. Poate sub influenta Postelnicului Constantin Cantacuzino
sau datoritA intrigilor ce se teseau la curtea lui Mateiu
Voda domnul f§i schimba §i atitudinea sa in politica externs §i
hotararea referitoare la mqtenirea tronului. Se pare ca, batran §i
bolnav, Mateiu Basarab deveni prietenul devotat al Turcilor ')
convins ca puterea for e prea mare ca sa-i poata el resista mai
ales cand i§i pierduse increderea in sinceritatea aliatilor. Poate
va fi fost indemnat sa is aceasta atitudine *i de boerii care-1 inconjurau
in frunte cu Diicul Buicescul. Acesta ii pandea mo§tenirea
Tronului §i se ganda de sigur ca are nevoie de ajutorul
Turcilor pentru aceasta. Astfel constatam ca marele domn i§i inchee
cariera politicd partizan al stapanilor sai dela Constantinopol,
fdra insd sa fi putut atrage in apele acestei politici toata boerimea
tArii. 0 mare parte din aceasta boerime 1§1 pastrase independenta
fats de aceasta noun orientare politica' ; moartea lui
Mateiu Basarab ii va da insa prilejul sail manifeste sentimente'e
politice prin alegerea la tronul lath a lui Constantin Serban in
contra lui Diicu reprezentantul impreuna cu postelnicul Constantin
Cantacuzino al politicei turce§ti in principat.
N. C. Bejenariu
1) Paul de Alepp, Cdlatoriile patriarhului Macarie de Antiohie,
ed. Cioran, pag. 107.

Comunicari
Cuvintele romane0i stalpar Si aliluiar
In Dacoromania, I, 408, d. Sextil Puscariu reproseazA d-lul
prof. Weigand dela Universitatea din Leipzig si metodei cu care
se lucreaza in Seminarul romanesc" de sub directia acestuia a-
colo, urmAtoarele :
Influcnta activA a limbei romane asupra lim-
bilor invecinate se reduce [de cAtre Weigand si coala sal la cativa
termeni pAstoresti. Cand insA un cuvAnt, evident romanic, se
gAseste §i la Slavi, cu deosebire la Bulgari, se trage adesea la indoiala
continuitatea lui in limba romans, iar cand poate fi indoialA
dacA o vorba romaneascA tleriva din latineste sau din vreo
limbA balcanicA, etimologia neromanica este preferitA a priori, trecandu-se
cu usuring peste dificultati semantice §i formate. lata
cateva exemple : stalpar e derivat din bulg. stslps, cu acela§ sens
ca stalpal" nostru, deli intelesul cuvantului romanesc ne trimite
la *stirpalis (din stirps .ramura) si forma nu ne impiedeca sl
admitem aceastA etimologieb. Apoi spre a-si docurrenta acea invinuire,
mai dA d. Puscariu si alte exemple. Trec insA peste
celelalte, fiindca scopul terventiei mete in aceasta discutie de
naturA principialA este, nu sA arAt care din doi d. Puscariu sau
d. Weigand are dreptate, ci numai sA ofer cercetArilor limbei romane
un cuvant romanizat vechi, pe care nu I-a inregistrat
pans -acum nici un dictionar si nici chiar dictionarul Academie!
Romane.
In acest caz n-are dreptate d. Puscariu. Inteadevar, SIavistica
arata ca cuvAntul stlaps insr.amnA in limba bulgareasc5 nu

ILIE BARBULESCU 119
numai ski 1p, ci, cum afirma coala d-lui Weigand, §i ramurA. Astfel,
in Dictionarul bulgAresc al lui Diuvernua pe care-I am acum
la indamanA, gAsim : Zetire stlxpa=patru stalpi, dar §i stbspove-te
na sidkite dArveta izsahvat=ramurile tuturor copacilor s-au uscat,
§1 Inca : edno stlzp6e iresi =o ramura de cire§i.
lar cat pentru sufixul ar din stalpar e §i el bulgAresc.
Am arAtat deja in Arhiva, XXX, 1, p. 61. Acum mai adaug, ca
exemple, pe bulgare§tile : kArmilar, globar (S. S. Bob6ev, in juridiZcski
pregled, XXVI (Sofia 1925), cartea 6, p. 228-9).
Deci, pe cats vreme e slay (bulgar) scalp, este §i stalpar,
konjar, karmilar, globar. In acest caz nu se poate nici Intr -un
caz admite in Etiinta
presupusul de d. Pu§cariu cA ar fi existat
vre-odata in limba latinA : *stirpalis din care ar fi facut Romanii
stirpar >starpar> stalpar. SA ma ierte d. coleg Pu§cariu, dar
asta e o etimologhizare prea trasa de par ca sA iasa patriotic
din latine§te.
Tot ast-fel ca stalpar, de altfel,intr-un manuscris romanoslay
cirilic cu oarecari randuri giagolitice, din sec. XVI, scris in
manastirea Putna din Bucovina, gAsesc cuvantul romanizat : 3AE
11041111dETC antlaimpine.aci se incepe Aliluiarele I). E cuvantul
bulgaresc sau mai bine bulgarizat alilujar din aliluja ; el se afla
§1 in al lui Miklosich : Lexicon palaeoslovenico-graeco-latinum,
luat dintr-un text bulgaresc din sec. XVI. In acest cuvant aliluiar
e vorba de rugAcitmea bisericeasca in care se cants ref renul
aleluia. Are inteles bisericesc, de altfel, §i cuvantul romanesc
stalpar Duminica stalparilor, cea dinaintea Pa§telor (Lazar Salneanu
: Dictionar universal). A§a ca limba romans din sec. XVI
avea, luat din bulgAre§te, poate mai de mutt, cuvantul sg. aliluia,
pl. aliluiarealiluiarele.
Ilie BArbulescu
Originea cuirantului drum hi limba romans
Cu privire la originea cuvantului drum in limba romanasunt
trei pAreri :
1. 0 parere e ca cuvantul ne-a venit sub forma SQ6u.og deja
1) lacimirski : Sest statej po slay. i russkoj pis'menosti, p. 33.

120 COMUNICARI
in epoca romana, dela Traian spre Aurelian, prin colonlile grecesti
pe cari Romanii le-au adus flex toto orbe romano". Asa
rezulta ca crede s. ex. Lazar Saineanu in at sau Dictionar Universal.
Iar prof. G. Pascu, care gandeste tot ast-fel, precizeaza
chiar (in Revista Critictl, 11, 1, p. 54) mai mutt de cat Saineanu :
ca din 6e6itog limba romana din Dacia sau romana chiar la originea
ei, a prefacut pe grec 6 accentuat in 6 accentuat in pozitia
de dinaintea lui m, i i-a romanizat terminatia greaca os In us,
asa cum aceeasi limba a facut bun din lat. bonus.
Aceasta parere ins e gresita, cum vom vedea mai jos ; ea
e chiar gresit argumentata, pentruca, des! avem in limba cazuri
ca lat. bonus> rom. bun, lat. monte> rom. munte, lat. ponte>
rom. punte, cu on> an, totusi n-avem, pe cat stiu eu, nici un
caz de Om> dm (cu in) §i nici autorul acestei pAreri nu ne-a adus
nici unul in argumenlarea sa. lar sunetul m, fiind o labials
nazala, e deosebit de sunetul n care-i dentalA nazala.
2. Alta parere e a d-lui prof. C. Diculescu dela Universitatea
din Cluj. Dansul crede (in Dacoromania, IV, 1, p.419), tot
ca si cei cu parerea dintai, ca cuv. a ramas in limba romana chiar
din epoca romana, cand el a venit in Dacia prin coloniile grecesti
ex toto orbe romano"; dar, deosebindu-se de parerea intai,
zice ca a venit aci nu sub forma atica 8e6Rog care apoi in Dacia
a devenit drum, ci sub forma din dialectul ionic at limbii grecesti
de atunci : 8eavog=drumos, din care, apoi, prin romanizarea
terminal, ei facuta in Dacia, s-a nascut aci drum(u).
Acesta parere-i insa numai in parte junta, cum se vede din
cele ce urmeaza.
3. A treia Were o are d. H. Tiktin. Dansul spune (in Runainisch-Deutsches
WOrterbuch, p. 578) ca cuv. drum,care-i de
origine greceasca, derivat din 46110g,vine in romana din sarboslava
bisericeasca ; deci, dupa Tiktin cuvantul a venit la Romani
nu in epoca romana, ci in perioada cand incep relatiile noastre
bisericesti cu Sarbii, ceea ce, in orice caz, nu poate fi de cat dupa
sec. XII cand incepe a se produce Literatura bisericeasca sarba.
Dupa acest invatat, sarbo-slava ni 1-a dat chiar cu terminatia
grec. os slavizata In ti, adica sub forma drunzi1 , dupa ce tot aceasta
limba slava a prefacut, pe terenul ei, pe grec. 6 (46[LN)
in 6 (drunn1), Aceasta parere si-a extras-o Tiktin desigur din al
lui Miklosich Lexicon palaeoslovenico-graeco-latinum p. 177.

ILIE BARBULESCU 121
De cat, Miklosich nu §tia, cand a tiparit al sau Lexicon, ca
cuv. drum e nu numai in vechia sarba ci §i in texte bulgare vechi.
Ast-fel, intr-un document bulgaresc dela tarul bulgar Ion Alexandru
din sec. XIV e : Ao... Apor,IAA ')=-do... druma=panala... drumul...,
deci chiar cu fi. Nu §tia Miklosich nici ca cuv. drum e
chiar a§a §1 in limba velicorusa 2), aci introdus pe cale literarabisericeasca
dela sud-slavi. Iar azi au acest cuvant, tot ast-fel, nu
numai rusa, ci §i sarba §i bulgara §1 limba slava din Macedonia ;
orice dictionar arata aceasta. De aceea, e gre§ita afirmarea lui Diculescu
(Op. cit. p. 420) ca ,serbo-bulgarul drum e din romane§te",
pe cats vreme gasim cuvantul la Bulgari dela in sec. XIV fad a-I
putea dovedi tot a§a de vechi §i in limba romans. Astfel ca, in
stadiul de acum al S tiintel (pe care it prezint eu ad) §i pans ce
se va descoperi vre-un text oarecare Tomanesc mal vechi de cat
acel bulgaresc dela Ion Alexandru, nu se poate sustine §tiin(ifice5te
de cat ca cuvemtul e slay sub forma drum §1 Ca slavii i-au
format §1 terminatia m din grec os.
La Slavi acest cuvant grecesc putea antra sub doua forme :
sau ca drOmos din xlialectul grec care avea SQ6Itog, sau ca drams
din dial, ionic care avea oQuiiltug. Daca infra ca rdromos, el nu
putea, apoi, pe terenul slay, sä devie drum de cat In limba bulgara
a dialectului Rodopilor ; cad numai acest dialect are fenomenul
de trecere a lui ó accentuat in a accentuat (restul Iimbii
bulgare nu -1 are) ; iar in acest dialect fenomenul va fi transmis
desigur prin conlocuirea Bulgarilor din Rodopi cu Grecii din dialectul
ionic. Intr-adevar, in acest dialect Bulgarii vorbesc astazt :
stu1=---masa, gust = oaspe, nut = noapte, gul=gol etc., pe and restul
Bulgarilor de dinafara de Rodopi, cari n'au in limba for fenomenul
6> ti, zic numai : stol, gost, not, gol. 8) Forma drom
o inregistreaza §i Miklosich in al sat' Lexicon ca bulgareasca §1
sarbeasca. A§a ca, in dial. bulg. al Rodopilor va fi existand, potrivit
cu acel fenomen organic §i intins acolo, §i drum, care poate
sa fie format din bulg. drom, ca rodopic stul, gust etc. din bulg.
mai vechi stol, gost.
1) lordan Ivanov : allgarski starini iz Makedonija, p. 152.
2) M. R. Fasmer : Greko-slavjanskie etjudy, in Sbornik al
Academiei din Petersburg, tom 86, p. 5.
3) Cf. Mileti6 : Die Rhodopemundaiten der bulgarischen
Sprache, p. 79.
310

122 COMUNICARI
Fnnomenul 6> 6 poate sa fie vechi in limba Rodopilor ;
cad, in acela§i doc. din sec. XIV mai sus pomenit, dela farul
Bulgarilor Ion Alexandru, gasesc, pe !Ana Apormz=drum, Inca
§I hris6val alaturi de hristivul (a§a pare a fi fost accentuat), §i
alaturi de kaltiger (care, la andu-i, e sau din gr. kalogeras sau
din ionic kaltigeras).
Dram nu se putea na§te din drOm nici pe terenul Iimbii
sarbe, nici pe al velicorusei, pentru ca in nici una din aceste
limbi nu e organic fenomenul 6> a. A§a 0, dacA drum e produs
pe terenul Rodopilor din tin drom, el a trecut, apoi, pe cale
mai mull on mai pulin liferara, poate ca chiar prin literatura paleoslovenicA
a sec. X §1 XI, la Ru§i §i la Sarbi ; de altfel, dupa
conceplia de astazi a Slavisticei, 1) limba paleoslovenica era limba
bulgAreasca care se vorbea intre Salonic §i Constantinopol, unde
este dial. Rodopilor de astazi.
S-ar putea insd §i ca limba bulgareasca a Rodopilor, §i
chiar dialectul bulgar din care e literara de astazi care are drum,
sa fi luat acest cuvant din ionicul dramos §1 din acesta a fAcut
dram. lar apoi, prin Literatura ei, care se §tie cA a trecut §i ;la
Ru§i §i la Sarbi, limba bulgarA sa fi transmis acest cuvant in
limba acestor popoare slave, cari II au §i azi amandouA sub
forma drum.
Astfel ca, pe cats vreme Diculescu nu dovede§te cu nimic,
CA at nostru drum e ionicul dramos §i pentru cA la Bulgari constatam
pe drum deja in sec. XIV, pe cand nu avem data a§a de
veche pentru existenta lui in limba romans, urmeaza ca rom. drum
nu e altceva de cat bulg. drum, pe care ni 1-au transmis sau
Bulgarii sau Sarbii pe cale literals §1 poate cA chiar §i prin contact
direct etnic cu Romanii, in orice caz nu inainte de sec. X
and se incepe Literatura paleoslovenica drilla
IatA de ce spuneam ca, dupa datele de astazi ale Stiintei, nu
se poate admite de cat parerea a treia, pe care eu acum o documentez
cu date necunoscute lui Tiktin, sustinatorul ei.
Ille Barbulescu.
1) Cf. lagie : Zur Entstehungsgeschichte der kirchensl. Sprache
§i Coney: Koi novobalgarski govori stojat najblizu do starobalgarski
v leksikalno otnogenie, in Spisanie a Acadcm., Sofia,
XL7, p. 1.

ILIE BARBULESCU 123
Un document slay cu rotacism romAnesc
in sec. XV
Raposatul I, Bogdan, in cartea sa Documentele lui Stefan
cel Mares, vol. II, la p. 70-72, a liparit un document cu data 5
Febr. 1495 dela Stefan cel Mare, domnitorul Moldovii. L-a tiparit
insa nu dupA original, cum spune acolo, ci 1-a reprodus dupa
rusul Murzakiewicz, care I-a publicat, la a. 1863, in Zapiski ale
SocietAtii istorIce §i arheologices din Odesa. Jar Murzakiewicz
I-a tiparit in aceste Zapiski", atunci, dupa original chiar, care se
afla, la a. 1863, in Muzeul din Odesa al acelei SocietAti istorice
§i arheologice". In 1913, and Bogdan tipAri acest volum al sau
cu documente dela Stefan cel Mare, acel document din 5 Febr.
1495 nu se mai afla la Odesa ; a§a spune chiar Bogdan, care dutase
sA se informeze despre document prin Consulul Romaniei
dela Odesa.
Azi pot sä spun eu unde a fost dus dela Odesa. Am Admit
din Chi§inau ziarul Drumul nou, pale inchinatd mazdlilor $i
rclze§ilor din Moldova lui Stefan cel Mare i Slant, anul III, No.
2 §i 3 din Februarie 1928. Aci d. L. T. Bologa publics, chiar in
facsimil, acest document slay impreuna cu traducerea romaneasca
fAcuta de dansul. In o notA d. Bologa spune ca originalul, scris
pe piele de vitel in limba slava, se aflA la Arhivele Statului din
Chi§inau.
In acest facsimil se vede clar scris numele de om Poymips
de mai multe ori. El nu e desigur altceva, de cat scrierea, dupa
ortografia moldo-slava a sec. XV, a pronuntarii moldovene5ti d-atunci
a cuvantului (§i nume de om) : Rukjirei pentru astAzi Rujina
(cu sunetul compus moldovenesc ?V in loc de muntenesc
k)=--in limba din Muntenia : Rugincl.
Un nou cuvant cu rotacism, deci, In limba din sec. XV in
Moldova, de unde s-a pierdut in urmA devenind obicinuitul Rut-
/incl. Inca o dovada ca se in§a15 aces dintre filologii nqtri (Pu§cariu
etc.), cari cred ca rotacismul era in limba romans veche
de dincoace de Dunare fenomen numai dialectal in tinuturile Transilvaniei
§i Maramureplui. Exemplele adunate, astfel, mereu de
noi, in Arhiva, arata ca rotacismul era fenomen general in limba
romaneasca de dincoace de Dunare prin sec XV §i XVI. A se
vedea *1 cele aratate de dioara prof. Margareta Stefanescu in
Arhiva, XXXIV, 1, p. 67 ; XXXII', 3-4, p. 266 ; XXXI, 3-4, p.

124 COMUNICARI
287; XXVIII, 2, p. 150 ; precum 0 cartea mea Curentele literare
la Romani In perioada Slavonismului Cultural, Bucure0i 1928,
p. 61-62.
Entgegnung. 1)
Hie Barbulescu.
In der ZONF III, 153 ff. beschaftigt sich Gustav Weigand
ausftihrlich mit meinem Buch Rumanische Toponomastik, Bonn u.
Leipzig 1924-1926. Bei der Lektiire dieser Besprechung habe ich
das Gefiihl gehabt, dass W. meist die wirlilichen oder abgeblichen
Mangel und sehr wenig die Verdie.nste meiner Albeit hervorgehoben
hat. Daher konnte ein unvorbereiteter Leser den Eindruck
bekommen, dass es sich urn eine im Grunde schwache Leistung
handle. Dies win-de urn so mehr befremden, als andere Rezensenten
sich darner erfreulich gunstig geaussert haben. So envfiehlt
P. S k o k, Arhiv za arbanasku starinu, jezik i etnologiju
II, Belgrad 1924, S. 414 f. den ersten Teil meines Werkes alien
denjenigen, die sich Mr Geschichte und Sprache der Balkanyolker
interessieren, und M. Fr i e d wagn e r, Deutsche Literaturzeitung
1926, Sp. 802 ff. scheut sich nicht, dieselbe Lieferung fur
grundlegend zu halten und ihre Bedeutung auch aussahalb Rumaniens
anzuerkennen. Denn das hat W. nicht berticksichtigen
wollen, dass ich als erster eine grosse Menge von ON (etwa
2000) des alten Konigreichs Rumanien von alien moglichen Gesichtspunkten
aus zu erklaren versucht habe, wobei es freilich
nicht ohne Versehen und Fehier gehen konnt. Warum aber fast
nur Ietztere betonen und die grossen Schwierigkeiten eines
solchen Unternehmens nicht einmal erwahnen ? Sonst mlisste
ich aber mit W.'s Wiirdigung hochst zufrieden sein, wenn ich
1) Die Schriftleitung der ZONF (=Zeitschrift far Ortsnamenforschung),
an die ich die folgenden Zeilen geschickt hatte,
konnte sie nicht veroffentlichen, well es gegen die schon von Anfang
an festgesetzte und seither immer befolgte Norm, keine
Entgegnung auf eine Besprechung aufzunehmen, gewesen ware
(Brief des Herrn Doktor Joseph Schnetz vom 29. Januar 1928).

I. IORDAN 125
beispielsweise an die Besprechung des bekannten Jahrbuches Dacoromania
(von S. P usc ad u in Cluj heausgegeben) im Balkan-Archiv
II, Leipzig 1926, S. 257 ff. denke, wo W. die verschiedenen
Ansichten, Etymologien u. a. der Mitarbeiter mit WOrtern
wie 4unmoglich), 4 unannehmbar., komisch, ephantastisch,
egrob., elacherlich, t ungeheuerlich., 4Blodsinn usw. bezeichnet.
Ich fuhre diese Ausdrticke nur deshalb an, well ich dadurch zeigen
will, dass W. sich mit den rumanischen Sprachforschern in
einem bitteren Kampf befindet. Auf die Grtinde dieser Haltung von
W. geht S. Puscariu in seiner Antwort, Dacoronzania IV (1926),
S. 1396 ff. tief genug ein. Aber damit muss man das strenge
Gebiet der Wissenschaft verlassen, was ich keineswegs beabsichtige.
Ich mochte bloss ein paar Einwande W.'s gegen meine
Ansichten herausgreifen, um zu beweisen, dass die Sachen nicht
immer so einfach und selbstverstandlich sind, wie er zu verstehen gibt.
S. 154 (vgl. S. 40 meines Buches) macht sich W. daraber lustig,
dass ich den ON .5'arul von altbulg., bulg. Sara 'color, couleur'
ableite. Nun finden wir bei H. Tikti n, Rumanisch-deutsches
WOrlerbuch, S. 1363 das aus einem altrumanischen Texte geschOpfte
Wort ,ar. Tarbe', welches aber heute noch mundartlich
ublich ist, wie aus der Beschreibung im Marele Die fionar Geografic
al Rom-inlet, Bd. V, S. 507 s. v. arul (Suceava) deutlich
hervorgeht : dieses Dorf habe seinen Namen vom rotlichen Bode n
bekommen, der viel Arsenik enthalt und father benutzt wurde, indem
er nach Osterreich versandt war. Dieses Mineral findet sich
in Stticken". Damit ist meine Deutung, wenigstens fur den ON
Sarni in Suceava 9, gesichert. Ausserdem erlaube ich mir zu bemerken,
dass W., tro' z seiner Forderung der rum. Ortsnamenforscher
muss unbedingt des Magyarischen machtig sein", doch
magy. stir `Morast, Sumpf ; Dreck' und szar 'Kot, Dreck' ein
bisschen verwechselt, jedenfalls in bezug auf deren Reflexe in der
Toponomastik des alten Rumanien, wo es, nach den Angaben des
Marele Dict. Geogr., bloss ein Sdrowl oder Sdrow, aber keinen
auf sdr zuruckgehenden ON gibt.
S. 154 (bei mir 114) : den ON A /limit's' fart W. auf den
Brauch, die Hauser wahrend der Pestepidemien zu berauchern,
zurtick. So viel mir bekannt 1st, hat man erst selt dem sogenannten
1) Heute heisst dieser Bezirk Fdlticent.

126
COMUNICARI
Organischen Reglement (1832) atntliche Massregeln gegen die Pest
zu treffen angefangen, und mindestens zwei von den acht Dorfern
dieses Namens bestanden schon im 17. oder sogar 16. Jahrhundert.
Und dann, hat es im Laufe der Zeit nur acht rumanische Ortschaften
gegeben, deren Hauser man unter solchen Umstanden berauchern
musste ? Wurden die anderen von der Pest verschont ?
Wenn nicht, warum bloss acht, die ausschliesslich in der Walachei
(und der Dobrud2a) liegen ? Aber auch sprachliche Grtinde sprechen
gegen W.'s Vermutung. Atumagist die mannliche Mehrzahlform von
afumdt, wozu die weibliche afumate lautet, und cdsei 'Haus' ist
ein Femininum. Offenbar bezieht sich der ON Afumdfr auf die
Einwohner oder venigstens auf den Griinder oder Besitzer des
betreffenden Dorfes. 1m Dictionarul Academia, Bd. 1, 1, S. 63
ist afumdt terauscht' ein einziges Mal aus einem walachischen
Schriftsteller angeftihrt : ist es Zufall oder wird das Wort mit dieser
Bedeutung nur in der Walachei gebraucht ? Vorlaufig ist es mir
nicht moglich, die Frage zu entscheiden, jedoch einen geographischen
Zusammenhang zwischen der Verbreitung des ON Ajumcifi
und der metaphorischen Anwendung von afunuit kann es wohl
geben. Dass derartige Ortsbezeichnungen tatsachlich vorkommen,
beweist das lange Verzeichnis bei mir, S. 114 f.
S. 154 f. (bei mir 115): in Val de el sieht W. eine scherzhaft
volksetymologische Umgestaltung von Vaideni, Einwanderer
aus Siebenbtirgen aus VaYda> Valdei-ieni> Vacideeni (Haleg)".
Unmoglich 1st es freilich nicht, aber warum eine Volksetymologie
anzunehmen, wenn der ON auch unmittelbar entstehen konnte ?
S. 114 f. meines Buches habe ich ON wie Opeiriti, Pirlitt, Zgircift;
FIciminzi, Goldni u. a. besprochen, die reichlich beweisen,
Bass solche Benennungen nicht nur moglich sind, sondern auch
wirklich bestehen. Die Bewohner eines Dorfes werden von ihren
Nachbarn 'die Hungrigen', 'die Nackten', 'die Geizigen', usw. genannt.
Ebenso leicht konnte man fiir sehr arme Leute die Worte
`weh ihnen' gebrauchen, die dann zum ON geworden sind. W.'s
Deutung wtirde, ohne die Annahme elner volksetymologischen Urngestaltung,
besser fiir das Dorf Vaidetent (Vilcea) zutreffen, von
dem der Dig. Geogr., Bd. V, S. 702 sagt, es sei von siebenbtirgischen
Rumanen gegriindet worden, obgleich die Gesetze der
rumanischen Woribildung eher eine Ableitung Vaident

I. IORDAN 127
S. 155 (bei mir 125): dass Melina als die serbische Entsprechung
von bulg. 111/cdna anzusehen ist, babe ich selbst S. 273
nach A. Phil I p p i d e, Originea Romtnilor I, la§1 1925, S. 725
nachtraglich hinzugeffigt.
S. 155 (f. bei mir 133): bei Hulboca

128 COMUNICARI
slavische Namen in altbulgarischer Gestalt erhalten. Daher kann
W.'s Behauptung fiber den mittelbulgarischen Charakter der slavischen
ON in der Walachei hochstens teilweise angenommen werden.
S. 155 (135 ff., 142 ff. bei mir): in der Endung -a von ON
wie Birlociga, Bobotica, Bulz(a, Catrra, Cocirba, Cfica u. a. sieht
W. das balkanische Ortssuffix", was in den meisten Fallen absolut
falsch 1st. Die rumanischen Worterbilcher fuhren aus verschiedenen
Quellen birlociga,Nebenform von btrlOg, catrra, Femin.
nun cater, cocirbei, Femin. zu corb, cacti, Femin. zu cuc asw., und
nun kommt W., der ungefahr so zu uns spricht : glaubt nicht, dass
die angeftihrten ON auf den betreffenden Appellativen beruhen,
sondern Bildungen mit dem lokalen Suffix -a sind. Es ist von
einem Fremden, mag er des Rumanischen noch kundiger sein als
es W. ist, mindestens anspruchsv oll, ein solches Gesprach zu
halten. Woher weiss er denn so genau, dass ON wie die oben
erwahnten unbedingt auf die angegebene Weise zu deuten sind ?
1st es bei der ungeheueren Anzahl von Tiernamen in der Toponomastik
jedes Landes nicht empfehlbar, Boura, Catrra, Coarba u.
a. als weibliche Formen zu boor 'Auerochs', catrr 'Maulesel',
corb 'Rabe' aufzufassen, zumal diese Feminina verschiedentlich
belegt sind ? Diese Haltung W.'s dem Rumanischen gegentiber
steht gar nicht vereinzelt da. In seinen zahlreichcn Studien betont
er Immer die Abhangigkeit des Rumanischen von den Balkansprachen,
wobei er oft den Tatsachen Gewalt antut. ') Das sieht
1) Wie herrisch W. mit unserer Sprache gelegentlich schaltet
und waltet, beweist u. a. folgendes Beispiel. Mundartlich (in
der Moldau) sagt man a lull in hiola namentlich von wfitenden
Rindern, wenn sie alles auf ihrem Wege mit den HOrnern stossen
wollen. Das Wort hiolci, mit der Nebenform hia/a, wurde von
zwei rumanischen Gelehrten gleichzeitig und unabhangig voneinander
aus lat. fibula abgeleitet, was eine glanzende Erklarung
ist. W. erlaubt abet nicht, dass die Zahl der latein'schen Elemente
im Rumanischen irgendwie vermehrt wird, und denkt daher,
indem er diese Elymologie sozusagen bekampft (s. Balkan-Archiv
II, S. 261), an eine Variante von... halci 'Hohn, Schimpf,
Verleumdung', folglich 1st a luci in hiulda luei in hula `verhohnen,
verleumden' I Darum, dass die angebliche Variante Kula=
hula nirgends belegt 1st, dass weder die Lautgesetze des Rumanischen,
noch die Bedeutung der beiden Worter eine derartige
Vermutung rechtfertigen, u. a. m., ktimmert sich W. gar nicht :
er dekretiel t und man muss gehorchen I

L IORDAN 129
man sehr gut S. 156, wo er nicht nur Cireci$ovul, Malovalul u.
a., sondern auch Cilcova, Corbova, Cdcova ftir bulgarisch halt.
Und warum? Weil es bulg. Kukuvitsa, Corbova (=Gorbova),
Kakova gibt I Dass es aber rum. cuc 'Kuckuck', corb 'Rabe', cac
'scheissen', tauter lateinische, also ererbte WOrter, bestehen, tut
nichts zur Sache. Im Gegenteil, W. schreibt ganz ruhig: ,,dass
der Stamm [bei bulg. Kakova] urspriinglich romanisch ist, kommt
hier nicht in Betracht". Von Booveul sagt er, es beruhe auf einem
alteren bouenl, worin ein hiatustilgendes v entstanden sei. Ich
gestatte mir nur soviet zu bemerken, dass mein Sprachgeftihl eine
Ableitung bouenl d unter dem Einfluss eines a in der nachsten
Silbe, absolut nichts zu tun. In ahnlichen Fallen handelt es sich in
unserer Sprache einfach urn eine Assimilation. Es gibt im Rumanischen
uberhaupt keine Erscheinung, die der finnisch-ugrischen
Vokalharmonie irgendwie ahnlich ware.
4

130 COMUNICARI
S. 156 (bei mir 185): W. will Dobrovd/u/ und Dubruva/u/
unbedingt bulgarischer Herkunft wissen und spricht von meinem
schweren Fehler, da Ich diese ON aus abulg. *dvbrs `silva' abgeleitet
habe. Zuerst ist es nicht ganz richtig, was W. sagt : S.
185 schreibe Ich, nachdem ich die betreffenden ON angeffihrt
habe, vgl. altbulg. d9bra 'silva' und die ruth. Ortsn. Dubrova,
Dubrovyea (Miklosich, Ortsn. s. v. d9brava)". Dazu kommt noch
etwas Wichtiges in Betracht. Die ON Dobrovatul und Dubruvalul
liegen in den Bezirken Vasluiti, resp. Iasi, also in einer Gegend,
wo der ruthenische Einfluss sehr gross gewesen 1st. Was die erste
Ortschaft betrifft, findet man sogar direkte Beweise daftir. Sie
zerfallt in zwei Teile: Dobrovatul-Moldovent und Dobrovaiul-Rug,
d. h. letzterer war ursprtinglich von Russen (=Ukrainern oder
Ruthenen) bewohnt, die mit der Zeit entnationalisiert wurden.
Und die Ausftihrungen des Mare le Dictionar Geografic, Bd. III,
S. 158 sagen ausdrficklich, dass dieses Dorf seinen Namen einer
Kolonie von ruthenischen Masuren verdankt, die sich, wie man
erzahlt, schon in der Zeit Stephans des Grossen [15. Jahrhundert]
dort niedergelassen habee. 1st es unter solchen Umstanden nicht
wahrscheinlicher, dass diese ON ruthenischen und nicht bulgarischen
(

I. IORDAN 131
Orisnamenforschung in der ZONF 1 (1925-1926), S. 64ff. aussert.
Er findet es natiirlich , nicht vollslandigu, was Bari auch seinerzeit
in Arhiv za arbanasku starinu, jezik i etnologiju 1, S.
253 festgestellt hatte '). Ich benutze diese Gelegenheit, urn die
Lticken meines bibliographischen Berichtes zu erklaren. Als ich
eingeladen wurde, Fachleute Ober die rumanische Ortsnamenforschung
zu unterrichten, machte mich der Herausgeber der
ZONF darauf aufmerksam, dass mein Artikel nicht mehr als 4-5
Druckseiten enthalten sollte. Infolgedessen musste ich mich nur
aufs Wichtigste beschranken, indem ich vor allem an auslandische,
des Rumanischen wenig oder gar nicht kundige Gelehrte dachte.
Und doch nahm der Bericht 7 Seiten ein ! Aber auch ohne diese
gewollte Einschrankung hatte es Mange' darin sicherlich gegeben,
denn dies ist das Schicksal alter bibliographischen Versuche, insbesondere
wenn man, wie in meinem Fall, ke'ge Vorarbeitcn
besitzt. Daher kann man von jeder solchen Abhandlung, auch von
der besten, schon im voraus sagen, sie sei unvollstandig : es
wird sich immer irgend ein kleiner Beitrag, eine kurze Notiz u.
a. finden, die man zufalligerweise nachtraglich entdeckt hat.
Was ich aber Weigand vorwerfen dad, ist, meine reichhaltigen
bibliographischen Angaben in Rumanische Toponomastik, S. 259
ff. nicht beachtet zu haben ; sonst hatte er sehen kOnnen, dass
dieselben mein Referat in der ZONF in hohem Masse erganze n. Bald
wird in Buletinul Societdfii Regale Romine de Geografle ein
anderer Aufsatz von mir (lncercare de bibliografie toponimicd
romineascd) erscheinen : damit wird sich unsere Ortsnamenforschung
im Besitz eines fast vollstandigen Repertoriums der Tatigkeit
auf diesem Gebiet bis Ende 1925 finden'.
Was den mazedorum. ON Bilicisei betrlfft, habe ich ZONF
I, S. 68 nicht behauptet, es sei aus bale + -tidscl entstanden.
Dass dem dakorum. bale ein mazedorum. bane entsprechen sollte,
weiss doch jedermann, auch ohne rumanische dialektologische
Studien, wie es W. getan hat, getrieben zu haben. lch habe nur
1) C. Tagliavini hat sich beeilt, dieses Urteil in seinen
Stud! Rumeni 1 (Juni 1927), S. 121, wahrscheinlich denjenigen
bekannt zu machen, die... kein Serbisch verstehen I

132 COMUNICARI
soviet geschrieben : vgl. zur Bildung dakorum. Schitul-Bcitasa",
d. h. der mazedorum. ON Bcitasei konnte eine Ab'eitung auf -oasd
sein, deren Stamm ich aber nicht angegeben habe. Nun meint
W., dakorum. Bcitasa ware vom bulg. PN Bai (vgl. bulg. Baiko
oder slay. Baio) mit dem Suffix -idsd gebildet. Es ist sehr wohl
mbglich, aber darum muss meine Erklarung bale + -oasci nicht
von der Hand gewiesen werden. In diesem ON hatten wir mit
bale 'Bergwerk', nicht 'Bad' zu tun : in der Toponomastik, ebenso
wie In der lebenden Sprache, ist erstere Bedeutung von bale
sehr verbreitet. Die Lage des Ortes (im Gebirge des Bezirkes
Vilcea) wurde auch dazu passen, obgleich ich im Dicf. Geogr.
nichts dartiber finde. W. schreibt loc. cit., S. 305: Die Bildung
von bale auf -oasci wurde gewiss nicht eingetreten sein, well das
gar keinen Sinn gabe ftir das qualitative Suffix". Ich verstehe
bloss ungefahr, was er damit meint, trotzdem verweise ich auf
S. 177 ff. meiner Rum. Toponomastik, wo es eine Unmenge von
verschiedensten ON auf -os, -oath gib', darunter Baidasa selbst
(vgl. bcitds `reich an Bergwerken' im Dicf. Acad. 1,1, S. 437), ddnn
Bortodsa, Buddlildsa, CdsOdsa u. a., von denen ein voreingenommener
Forscher ebenfalls behaupten dilate, sie gaben gar keinen
Sinn ftir das qualitative Suffix". Endlich beweist der ON Baboldsa
a d ist nicht unmoglich, wenn man bedenkt, dass a und
o bis auf die Lippenrundung des lelzteren in ihrer Artikulation
identisch sind. Ausserdem hat die Ahnlichkeit der heiden Suffixe
-ocisd und -hisci, namentlich in einem Fall wie der unsrige, wo der
Stamm auf i endet, auch dazu beigetragen.
Damit will ich gar nicht behaupten, dass meine Etymologie
der Weigand'schen vorzuziehen ist. Meine Absicht war nur, wie
schon eingangs bemerkt, zu zeigen, dass die Dinge meist viel
weniger einfach liegen, als es W. vermutet.

MARGARETA TEFANESCU 133
Superstifii la Slovaci, asemanatoare cu ale noastre
In culegerea de superstitii de pe valea Kysucke (din Slovacia),
data Ia iveald de Ignac Hajnai, Povery 9 Z Kysuckej Doliny,
in Sbornik Matice Slovenskej, Praha 1927, 3-4, p, 174-
179, se .gasesc unele superstitii pe care le are §i poporul nostru.
Astfel :
Ked' na Novy' rok Cigdn ncim pride prvym priaf budeme
mat §taglivy' rok. Cigani nosia vten den so sebou ovos. Ked' Cigan
vojde do domu o povie svoje riekadlo, obsype kaid(ho, aby
pozehnanie tak sa sypalo na domdcich, ako tie ovsie zrnkti sa
sypd na eloveka. Cand Ia anul nou ne vine in casa ce intgiul un
ligan, vom avea un an fericit. Tiganii poarta cu sine in aceastg zi
ovas. Cand tiganul intrg in casa §i spune colinda sa, seamang pe
fiecare, pentru ca binecuvan'area sa se reverse asupra celor din
casa, dupg cum boabele de ovas se imprg§tie peste fiecare om).
La noi : Cand se deschide, dintru'ntgia§i data, un nou magazin,
dacg primul ce vine sa cumpere e un tigan, sau macar o
persoana oache§A, comertul va merge bine (din jud. Dorohoi). Si
la noi : semanatul cu orez, grau, porumb, canepg, la Anul Nou,
dar nu numui decal de tigani.
Vraji §1 superstitii ale fetelor de maritat fn noaptea Sf.
Andreiu, ca si Ia noi.
Ked' psi na dvore dieru vyhrabu, v torn alebo v sasednom
dome niekto umrie (Cand canii fac groapa in curte, din casa
aceea sau din casa vecinului va muri cineva).
Si la noi e credinta ca dacg canele sapA o groapa cu ghiarele
§1 labele sale, va muri cineva din acea casa.
Veri sa, ze pochovany' na druhy deli po pohrebe pride sa
lallit do domu (Se crede ca cel Ingropat a doua zi dupa ingropare
revine acasA).
Si Ia noi se crede ca sufletul celul mort rAtAce§te in jurul
casei sale, catva timp.
1) Privitoare la :
anumite zile §1 Patti ale anului (P. zvlar,tne
dni a datstky roku), Saptarnana Mare (vo Velikom tydni), la ziva
§i noaptea Sf. Andreiu (na Ondreja), la boll (na choroba), Ia
moarte (na smrt'), Ia copilarie (na detsky vek), Ia nunta (svadba) ;
despre fericire, nefericire, vraji, vreme, gospodgrie §1 iubire Atastie,
neRiastie, darstvoZarovanie, povetrie, gazdovstvo, Lasky.

134 COMUNICARI
Ked' dievka spi v mu2skej kogeli, skoro sa vydd (Cand
daclo fats doarme imbracatA cu o cama§A b/rbAteasca cur and
se maritA).
Ked' dievka si zo siedmich domov py'ta maka, z toho si
chlebieky sformuje, spravi si najpry cesto, po torn ich zakrati do
m4sky'ch nohavic a pod hlavu polo2i, bude sa jej snivar, kto
bude jej m4om (Cand o fats cere de la §apte case Mina, din
care face o pane, §i o ascunde in ni§te jambiere bArbAte§ti §1 o
pune sub cap, se va visa cu acela, care va fi barbatul ei).
Si poporul nostru cunoa0e vraji, ce se fac cu catnap celui
iubit, sau cu o turtA fAcuta §1 coapta in condijii ca cele de
mai sus.
Ked' nahodau najdeme podkovu, treba ju zdvihntir a
pribit' na prah domu, lebo to dond§a grastie. (Cand pe drum gasim
o potcoavA, trebue s'o radicam §i s'o batem pe pragul casei
cA eceasta ne aduce fericire).
Se gase§te §i., la noi.
Ked' niekam cestujeme a stretneme stara 2 enu, alebo ak
sa pre niello vrdtime a ide ncim niedto v astrety s prcizdnymi nddobami,
cesta na. a nebude §tdstlivci (Cand mergemcalatorim
incotrova intalnim o femeie batranA, sau band ne intoarcem §i ne
ese cineva inainte cu vase goale, drumul nostro nu va fi norocos).
Ktorci dievka zrkadlo zabije, sedem rokov sa nevydd alebo
bude neM'astnd (Fata care sparge o oglindA §epte ani nu se
va marita sau va fi nefericita).
Ked' sa bMi barka, treba zvonir, aby sa oblaky rozAly.
(Cand se apropie furtuna, trebue sa se (raga clopotele, pentru ca
nourii sa se ImprA§tie).
Ked' sa zOpona (zdstera) niektorej dievky sama od seba
otwira, jej mlcidenec za fiou ziali (Cand se deschide de la sine
agrafa unei fete, flacaul iubit o dore§te).
Nici unul dintre exemplele de mai sus n'au nevoe de multA
interpretare, cAci cuprind vr6ji §1 superstijii cunoscute §i la noi.
Margareta Sterattescu

MARGARETA STEFANESCII 135
Valach = cioban, pastor
In Sbornik Matice Slovenskej, 1927, 1-2, Dr. Drahomir
Stranska se ocupa de populatia din Do lna Poruba (magh. Berczes,
anterior Also Poruba), din valea ce se Intinde dela TrenZanske
Tepid Oa sus in munti, adica in partea de Nord Vest a Slovaciei.
Populatia din aceasta comuna duce o viata patriarhala §i
se ocupa cu pastoria.
GAsim urmatorul pasagiu (p. 51) : v let6 pase ovce maly,
pasak, valach (nebo valaska), po rozlehly'ch horsky'ch pastvikich,
kde vedou pirdd (stezky, po nichz ovce hodi), a na poledne a na
noc zahani je do kokaru=vara pare oile un mic pAstor valah pe
p4unele intinse de pe munti, unde duc partiile (carlrile pe care
merg oile) §i la amiaza ,Si pe noapte le mans la co§er).
Autorul nu pomene§te despre Valahi = Romani pe aceste
locuri, dar in nomenclatura domestics a locuitorilor de aici gasim
termeni de ai no§tri : olivance = podlisniky (un fel de clAtite), cf.
rom. alivenci; kalar, cf. rom. corer ; bryndza (sy'r na zimu =-branzA
pentru iarn6), cf. rom. branza; hurda, zincica, cf. rom.
urdel, jintifd ; gelaty, rom. galeata ; lauku, cf, laita, lavija; Ortile
rotii : bulaa, Vice r2elezna os bucp, spife, osul; leuJe
leuca.
Margareta Stefanescu
Amarata turturica" 4n literatura ruseascA.
Ruri au in literatura for motivul despre : turturica cea amaritA
pentruca §f -a
pierdut soul.
Peretc : Akt o Sarpide, dukse Asiirijskom, fragment din istoria
teatrului in epoca lui Petru I, in IzvEstija otdelenija Russkago
jazyka i slovesnosti rosijskoj Akademii nauk, sojuza sovetskih
socialistideskih respublik torn XXVI, Petrograd 1923, p. 116-117,
Intrevede,.in exprimarea plansului Leonorei din piesa Dux Sarpid,
pasagiul din zitia Alekseja deloveka BoVa despre turturica cea

36 COMUNICARI
amArttA, care stA pe lemn uscat §i tAnje§te dupA sotu-i pierdut
(gorlicu grustnoljubivuiju po is6eznuvkm supruge):
Ruc lit otsele jako gorlica pustyni priletaja,
Gu, gu" voskVcaja, gorlica ii.,e ne vidaja.
Vodvorjusja kupno sz neju, mutnu vodu
pijigti,
Iznositi glas moj, vz gorestnyh slezah vopijugti.
Onagu, gu", azx ,2e, uvy", lice okropljaja.
Slezami moimi dtgu i serdce omyvaja.
In traducere liberA: Vol!: fi deacum ca turturica care sboarA
prin pustiu,
Glu, glu, strigand, ne mai viizanduli turturelul,
MA volu insoti cu ea, band apa tulbure,
Voiu da drumul glasului meu, care va striga
la cer cu lacrAmi pline de durere.
Ea : gu, gu" §i eu vat", fata umplandu-mi
De lacrAmi care vor spala §i sufletul §i
inima.
Peretc comparA apoi acest fragment cu altul dint'o poezioarA
ruseasca dela Inceputul secolului al XVIII-lea :
Gorlica ubo skorbitk sugubo
Egda druga si ne vziraetz.
Im6etz ialostk, liAaetk radostk,
A na submit% dreve' sedaet
In traducere libera : CAci turturica se scArbe*te
Cand tovarA§ul nu §i-I vede.
Are durere, pierde bucuria
Si pe lemn uscat ;ede.
Margareta StefAnescti.

T. HOLBAN 137
Document moldo-slav din a. 1610
Alt document din cele patru, pe care P. S. Visarion, episcop
al Hotinului, le-a dat d-lui profesor II le Barbulescu spre a
le publica in Arhiva, e acesta din a. 1610. D. profesor BArbulescu
mi 1-a mncredinlat mie, ca sa -1 public, ceea ce §1 fac dupA indicatille
sale §tiintifice, pe cari le-a expus in Arhiva, XXXV, 1, p. 58,
--ft
HOD KO(C)MA(H)M11(H) MOrlIAA ROFRO(Ad) MAO MA(C)111110 r(c)n(A)ph
3E(M)All nno(nAas)ctwu 63(3c) npifiAotnin np 'h(A) flame. ci
np'k(A) HdWGIAll AAO(A)A(101)CICHAW ROAllpel 11A4H1A A111XdflAt CI
AO(11)KA CMOF1KA G®(T) cruolixani't HEKII(M) Henotiv(at)mun it HH 11111CHAO-
RANA HZ. 3A CROE AOLVA ROAI N AA(A) !MCI 4A(CT) Ell 31 fil(T)HHV
91110
c1MA(A) 63(T) CEAo CM011KAHn H CZ Ai (CT) 3A cma(m) H 311MAF(HV)
V HOMOKA MOMV CEA° C'r0(H)RA(H11) MAA AA(A) CW1I(MV) MOHA(C)-
MH(1111) RA1110HET GO(T) 11113I(r) Id(C)K11(C) pa(AY) AWE 011,H Ell fi pA-
(A1) AWE Ell laK0 AA 68AE(T) IlpdR11 60(T)HKV C11111(MW) AAOHA(C)T11(p)
rk szyk(nn) Aox0A (rupt ms.) vh(m) pa(AY) mq,A,c)s,vm Emm(R)tuf
3n Aospo Ell Rol &MA BSCZ 4AC(1`) EN sirno CI H3REIJE(T) W(T) m0(r)
CEAO CMONKA(H). GO(T) HA(C) MI*0 AAMI 11 110V(T)19ZAII(A) CMH-
(AW) KAKO AA RhAl(T) HPARA 03(T)HHV ll AnAttie HE FlOpVWWX HMO-
A11(30 HA RUN, 11 11(H) AA(C) HEVAAIIWAE(T) npt(A) cu(M) nu(c)mo(ni)
unual(m).
t
rri(A)Hk pe(9. pecetie pe hArtie.
mi(c) v in(w) n(T) X3pf1
,11A(II) El
111%MpA(W)K0 RE(A) noro(49 v(i) 11 11(C)KA(A)
Traducere romdneascd:
)CApHTOH
lo Costantin Moghila Voevod, cu mila lui Dumnezeu gospodar
Tariff Moldovene§ti, iata venira inaintea noastrA §1 inaintea
boerilor no§tri moldoveni, Ileana Mihailea cu fiica Stoica din Stoicani,
nesilitA de nimeni §i nici fortatA, ci din buna sa voe, §1 a
dat toata partea ei din °dna ce avea din satul Stoicani §1 cu
-4"
4*

138 COMUNICARI
locul pentru helesteu si pentru moarA in taul acelui sat Stoicani
; aceasta a dat'o sfintel matastiri Vatopet din targul
pentru sufletul pArintilor ei si pentru sufletul El, ca sa fie dreaptA
ocinA sfintel mAnAstiri cu tot venitul. Pentru aceea Domnia mea,
vAzAnd CA din buna sa voe a dat toatA partea ei, ce se alege din
acel sat Stoicani, din partea noastra incA am dat si am intArit
Sfintei, ca sa fie dreaptA ocinA gt danie nestrAmulata niciodatA
In veci. 5i altcineva sA nu se amestece in fata acestei scrisori
a noastre.
Domnitorul a zis (pecetie pe hArtie).
Scris in Iasi anul 7118, Mal 15.
Patrasco mare logof At a invAtat si iscAlit.
Hariton,
Th. Holban.
Cuvinte romane*ti In limba Germanilor
din Romania.
In apropiere de Dorna se aflA statiunea lacobeni, pe valea
Bistritei, un sat frumos cu o populatie in cea mai mare parte formatA
din nemli. Isi zic aZilasern", dupA regiunea Zips din Ungaria,
de unde au foA adusi, cei mai vechi acum mai bine de un
veac, ca colonizatori at Bucovinei austriace ci ca lucrAtori la minele
de mangan, ce se exploateazA Inca si azi. CA patria de originA
este Germania o spune nu numai traditia, dar si limba
cu accent tAraganat ca at Umbel maghiare, datorita influentei din
Zips ii numele celor mai insemnate familii Starek, Mumm,
Muller, Weisshaupt, Knoblau, Lang etc.
Locuind vase veri printre ei mi-am putut da seama de limba
for obisnuitA, care-i presAratA cu numeroase cuvinte romanesti,
din care voi vita numai cateva, ca un indemn pentru cei pregAtill
la un studiu detailat de filologie.
Cele mai multe sunt cuvinte pentru diferite mancAruri, obisnuite
si la Germani in genere, ca dovada ca au in limba for
cuvinte respective nemtesti. Cel mai interesant ci
raspindit e
brinza" (brindza) corespondent brinzei de oi, germanul Kase"
fiind intrebuintat numai pentru brinza de vaci ; acelas rominism

P. CONSTANTINESCU-IASI 139
se gAse§te §i 'n limba Sa§ilor din Ardeal, ceia ce dovede§te o influentA
generals. Apoi spun borsch" pentru bor§ul sau ciorba
noastrA, ceia ce corespunde cu eingemachtes" ; placinte", dela
placinte, pentru strudel", dulcetzi" dela dulceturi pentru eingesottenes"
§i pilaf" care a fost imprumutat tot dela Romini, luat
de ace*tia dela Orientali. DouA nume de fructe par a veni numai
dela MoldoVeni : harbuz" dela harbuz penttu germanul Wasser-
melonne" §i poate aceiasi origind are cuvantul Kiirbiss" tot dela
harbus pentru bostan (Melone"). Tot aceini originA pare a
avea §i fisolen" dela fasole pentru germanul Bohne".
Interesante sunt incd : prost" dela prost pentru dumm",
mai exact ,ein ganzer dumm" si botaa dela bird" sau botA, cum
zic §i Rominii din Bucovina, pentru Stock` sau Kntittel". Afars
de acestea mai sunt §i altele intrate firesc in limba lor ca mamaliga",
cAruia nu-i putea gAsi notiune corespondents sau altele
privitoare la termeni din administratia romineascA, de. provenientA
mult mai noua (primar, secretar, jandarm etc.).
De unde le-au imprumutat ? Din contactul cu Rominii din
Iacobeni e mai putin probabil, de oareco numarul Zipserinilor
covir§e§te cu multsunt vreo 3000 suflete pe Rominii locali. In
jurul lacobenilor sunt mai multe sate locuite in intregime de Romini
: Ciocanesti, Mestecani3, Argestru §i'n deosebi satele Dornii.
Mai toti Zipserinii sunt pluta§i sau tAetori de lemne in intinsele
pAduri de brad din muntii nordului Moldovii, unde se duc cu sAptaminele
la lucruobicei de cel pun 50-60 ani in practicA. De
acolo au adus, sigur, harbuzul" moldovinesc si brinza", de oarece
numai rominii obl§nuesc a tine turme de oi.
Doua tiri despre Romani
P. Constantinescu-la§l.
istoricul rus Soloviev, in cartea sa de istorie : Istorija Rossii
sic drevnepich vremen", torn VIX, la pag. 1455 dA urmatoarea
informatie : In 1597 . . . pe poseslunile hatmanului Zamoysky
1) a fost prinsA sluga creazului OstrQski, care mergea
!)
Un nobil polon.

140 COMUNICARI
in Valahia sa cumpere cai pentru cneaz si s'au gasit la el ni§te
scrisori. In aceste scrisori erau cuvinte grele la adresa Polonilor".
E o §tire importanta §i din punct de vedere economic, dar
mai ales explica relafunile diplomatice ale lui Mihai Viteazu. Desigur
ca scrisorile erau adresate lui Mihai, care pe la 1597 era
destul de bine cunoscut, §i relatiunile lui de prietenie cu tarul Teodor,
apol cu Boris Godunov, sunt cunoscute. La 1 Octomvrie 1598,
Petru Armeanul, spune lui Maximilian Ca Domnul sat' l'a mai Insarcinat
sa-i spuna ce i-a vorbit Voevodul Kievului, cand a fost
trimis la el, ,inainte de vr'o §apte saptamani" (Dr. I. Sarbu, Istoria
lui Mihai Viteazu, vol. II. p. 1, p. 65).
De altfel poate ea un rezultat al straduintelor iscusitului
diplomat, Mihai Viteazu a primit §i bani de la Boris Godunov.
tirea aceasta se gase§te tot la Solovievinformat din ,Di la Krymskja"si
anume la pag. 712: Ca §i mai inainte, In timpul Domniei
lui Teodor, Boris ajuta pe voevodul moldovenesc Mihailde
aceini credit* ;In afara de bani pentru sustinerea luptei contra
Turcilor In Moldova s'au trimis diferite podoabe biserice§ti §i icoane".
Deoarece Soloviev vorbe§te numai de Moldova §i de Mihail
voevodul ei, credem ca banii au fost primiti de Mihai dupa
ocuparea Moldovei. La A. D. Xenopol, Istoria lui Mihai Viteazu,
p. 130-131, se gaseste informatia, Insa ca intamplata inainte de
a cuprinde Mihai Moldova.
Th. Holban
$tiri despre anul 1821 In Principatele Romane
D. Prof. Ille Barbulescu mi-a dat o carte, scrisa in frantuze§te
cu titlul : Histoire des dvdnements de la Grece ", de M. C.
D. Rafenell, Paris 1822, ca sa extrag din ea, In traducere romaneasca,
cateva §tiri ce se rapoarta la Istoria Romanilor.
Cartea fiind scrisa In jurul anului 1821, cand Tudor Vladimirescu
a dat primul semnal de scuturare a jugului strain, §i
mai ales scrisadupa cum autorul insu§i declara in prefaja,
dui:4 propriile sale observatii, ne intereseaza §tulle pe care be cla-
Dupa ce 1ncepe expunerea revolutiei, la pag. 16 (nota 1),
ne da urmatoarea informatle : Alegerea acestor provincii [roma.

TH. HOLBAN 141
ne§ti] pentru a servi ca teatra primelor scene ale revolujiei, nu se
fAcuse fAra jintA ; motivul nu se poate explica, decat prin nadejdea
ce o aveau pill [Tudor §i Ipsilantii, de a primi ajutoare
din strainAtate sau de a fi mai u§or de a merge spre Constantinopol.
Fara una din aceste jintet situajia topograficA a Moldovei
§1 Munteniei, nu folosea aproape nimic, acestui prim Inceput. Ircatu§ate
in statele vecine, . . aproape in intregime sunt locuite de
Musulmani. In acest fel era greu de stabilit coMunicalii Imediate
cu celelalte puncte rasculate".
Mai IntAi observam spiritul de ostilitate cu care trateaza
Principatele Romane. Pe Romani ii considers cu totul intunecaji
§i nici nu se gande§te ca s'ar fi putut porni revolujia din iniliativa
lor. DupA el: era greu de presupus ca din aceste provincii
nenorocite, abrutizate de cel mai crud sclavaj, s'ar fi putut porni
prima scanteie de libertate", (pag. 14). Pe Tudor Vladimirescu if
considers ca pe un subaltern al Jul Ipsilanti, spunand ca Tudor
credea ca are acelea§i drepturl de a comanda o§tirea ; de aceia
11 privea pe Ipsilanti, ca pe un rival odios §1 -i cauta peireal.
(p. 228).
Astfel caracterizeazA acest Francez pe Romanii din acea vreme.
Se vede ca el judeca cu patimA §i ar voi sa faca raspunzator pe
Tudor Vladimirescu despre nereu§ita revolujiel grece§ti. Fiindca
mai departe spune : A§i vrea sa trag perdeaua asupra tuturor
faptelor ce se leagA de aceste provincii ; dar adevArul istoric ma
face sA vorbesc ; aici nu se va vedea nimic generos, decat cateva
acjiuni izolate : tradarea, la§itatea, perfidia, se vor prezenta
sub culorile cele mai odioase".
A§a prive§te autorul pe Romani §1 acjiunile for din acea
vreme. E bine sA cunontem aceste cateva pAreri, nu atat prin adevArul
lor, cat mai ales ca sA ne dam sama, despre informajiile
gre§ite ce le avea opinia publics europeana despre Romani, in acele
timpuri.
Mai departe, la pagina 213, ne da pAtima§a dorinja a lui
Tudor Vladimirescu de a ocupa tronul Munteniei : Ambijiosul
Tudor din simpla dorinja de a ocupa tronul Munteniei, prin cea
mai ticaloasa tradare, se vandu Turcilor, cArora le descoperi toate
planurile lui 1pslanti : Inca din luna Mai, le-a dat Turcilor planul
nefericitului §ef al Helenilor. Nu se multumi cu calcarea juramantului
§1 al onoarei, ci el i§i propuse ca la Bucure§ti sa se uneasca

142 COMUNICARI
cu Otomanii ca sa extermine pe fratii sdi". Aga era Rafenel informat
de prin gazetele timpului ; la aceasta se mai adaoge §i dragostea
lui mare pentru greci.
Ca o rdzbunare pentru e§acul revolutfei grece§ti la pag. 215'
ne da moartea lui Tudor Vladimirescu ; mustrandu-1 cu cuvinte
grele, zice: Ipslanti vAzandu-se fmpedecat ,pe toate locurile de
cdtre Tudor, trimite pe cdpitanul sdu lorgaki cu 300 arnauti, pentru
a'l prinde inainte de all pune planurile sale in aplicare. lorgaki
antra in cortul generalului vinovat . . 1.-.1 prince. Condus
Inaintea lui Ipslante, el avu Indrazneala sa nege crimele sale ; Insd
era prea tarziu, prea multe avea pe capul sau. El fu judecat de
catre un consiliu de razboiu §1 condamnat la moarte. Sentinta fu
executatA pe camp".
Astfel autornl dupa ce pedepse§te pe Vladimirescu, ii face
o deosebita plAcere sa pedepseasca §i pe supu§ii lui. Moldova
qi Valachia dupd o crizA de cateva luni, cdzurd din nou sub jugul
turcesc, devenit mai nesuferit.
Toll locuitorli acestor provincli,- meritau o asemeaea soarta,
atat de grozava. Sperjuri fatd de jurAmantul lor, tradAtori §1 la§i,
ei singuri procurara Turcilor, mijlocul de a-i supune a doua oard.
Ace§ti nenorocli mai mutt de plans eecat de blamat, nu erau suspectibili
elanulul patriotic de pe vremea marelui Stefan ".
Aceasta este ultima Ore despre Romani In contra lui M. C.
Rafenel. Era firesc ca autorulcare trateazd §i simpatizeazd cu
Greciisa votbeasca rau despre Tudor §i romanii sdi, deoarece
§tim ca Tudor singur a spus, Ca nu s'a rdsculat contra Turcilor,
ci in contra Grecilor. De aceea §1 e§ecul revolutiei grece§ti, Rafenel
11 pune tot pe sama Romanilor.
Ori cum aceste §tiri au importanta pentru noi, fiinca mAresc
caMpul de cercetare istoricd a anului 1821.
Th. Holban
Bersabeni = Besermeni ?
Discutiunea asupra numelui Basarab I) continua spre edi-
1) Arhiva 1926, p. 60 sq. i 131 Eq. ; 1927 lanuarie p. 68
sq. Aprilie ; p. 69 sq.

DR. ILIE GHERGHEL 143
ficarea cetitorilor Arhivel, cari pot urmari maniera, cum se scrie
uneori la not istoria.
Dupa ce raposatul Bogrea a inlAturat lectura d-lui Hotnog
De Zeren ban", ') iar subs. pe cea a lui Bogrea Zerenban, 9
dl. Hotnog a incercat sa-§i mai apere parerea De oarece dl.
Gherghel cunonte parerea mea numai din recenzia subiectiva §1
malitioasa a d-lui V. Bogrea, 3) accentuaud mai ales asupra
faptului, cA litera incepatoare in textul lui Rapid -ad -din la D'Ohsson
ar fl mai degraba un d decat un b; iar cat prive§te pe Berzabenses"
din Analele Cracoviene, ca ar oscunde un popor letic". 9
In urma intampingrit subs. 6) dl. Hotnog a lasat sa cadg
aceate argumente. Totu§1 D-sa nu se dA batutlucru ce-i face
cinste§i pune in discutune mai amanuntita textul din Analele
cracoviene zicand: ,,AltAdatg, inainte de a fi studiat cu deamanuntul
chestia, afirmasem cA Bersabenii din cronica pe scurt a Cracoviei
trebue sa fi fost numele vreunui popor letic. Acum insA
dupa ce am cercetat isvoarele mai importante, cred ca Bersabenii
(cu toate variantele din manuscrise) reproduc cu mici modificari
fonetice numele vechiu §i popular la Polonezi al popoarelor mahometane,
de forma besermen".
Nu putem trece cu vederea noua pgrere a d-lui Hotnog,
mai ales din consideratia, cA multi cetitori ne§coliti" metodice§te,
lau afirmatia drept arvona sau un inceput de dovada, ca in
justitie, in dauna celui me tacedupa maxima : qui tacet, consentire
videtur" I
Si o consideratie patriotica ne opre§te a !Asa pentru bunul
plac al .cuiva pe Basarab-ban" Si pe Besarabeni rasluitl, dui:4
ce ei, in urma cercetarilor §1 intampinarilor noastre, au fost legitimati
prin consimtgmantul tacit al istoricilor §1 filologilor no§tri
de seams.
Cum sustine acum dl. Hotnog noua sa pgrere ? D-sa zice
textual: Daca evenimentul narat de cele cloud cronici anonime
polone ar fi fost unul lipsit de importanta §l dad, mai ales, nu
ni s'ar fi pastrat §1 alte informatinni ref eritoare la el, atunci nu-
1) Anuarul Insti de 1st. nat. Cluj 1922 p. 382.
2) Arhiva, 1926. p. 61.
3) Arhiva, 1926, p. 131.
4) Ibidem, p. 134.
5) Ibidem, Aprilie, p. 73.

144 COMUNICARI
mete Bersabenis, Bersabeis s'ar putea, la urma urmei, identifica si
cu Basarab (=Roman din Muntenia). Dar expedijia TAtarilor
contra Sandomirului... la 1259 este un eveniment foarte Important
in istoria Poloniei, cad este a doua navalire mare a Tatarilor
in aceasta tars, dupa cea dela 1241. Despre ea I) vorbesc toll
cronicaril si istoricii poloni". CiteazA apoi isvoarele cele mai
importantem.
1. Annales Mansionartorum Cracoviensium. Pentru ce a
citat dl. Hotnog aceasta lantana ? Mai intai aceste anale stint
panA la a. 1399 o compilatie din Analele Sfintei Cruci poloneze,
cum o spune 0 editorul. 2) Apoi la locul citat (Mon. Pol.
V. p. 812) nu se vorbeste de cuvantul controversat, ci numai de
Thartari Lythwanos, Ruthenos expugnantes, Sandomyriam excideruntN.
2. Rocznik Krasinski. La locul indicat (Mon. Pol. 11 153)
nici urma de asa ceva; citatul se gaseste abia in vol. III; si nu
la p. 153, ci la p. 133. AceastA cronica insa e scrisA abia in sec.
al 16-lea, 3) si e ci mai macra : ,Anno domini 1260 Tarthari
depredantur Sandomiriam".
3. Cronica lui Godyslaw Paszka (sic). In fine un cronicar
din sec. 13-lea, 4) Paska §i nu Poszka cum it scrie dl. Hotnog.
Acest cronicar insa nu vorbecte despre popoarele pe care le-au
subjugat Tatarii, cum se aratA in pasagiul cu priclna, ci despre
cele cu care Tatari impreunA au atacat. Apoi aci e vorba de
devastarea linutului- terrain, 5) nu de cetatea-castrum-Sandomirului,
ca in prima relajiune. A aldtura aceste ,stirs, a le egala si
apoi a inlocui. 6) Bersabenses, cei subjugaji de Marl mai inaintesubjugatisdin
pasagiul controversat, cu ,,Comanis" ataeatorinu
merge.Asemenea greseli nu pot fi ingaduite. Cat
priveste istoricii poloni Dlugosz (sec. 15-lea), Bielski §i Stryjkowski.
(sec. 16-lea), am dori sA stim, pentru ce i-a mai rascollt si pe
acestia. Acestia toll nebinevoind a fi in ajutorul d-lui Hotnog,
1) Arhiva 1927 Aprilie p. 69-70.
2) Mon. Pol. op. cit. I. c. p. 890 ; Kompilacya Swiptokrzyska.
3) byia doprowadzona dor. 1399.
4) Mon. Pol. III. p. 127: pisany w XVI wieku, obok rocznika
swietokrzyskiego".
5) Ibidem, 11, p. 585.
6) Hotnog 1. c. p. 72.

DR. ILIE GHERGHEL 145
pentru a lAmurl, cum spera D-sa, textul primordial, am fi In drept,
dupA propria-i liberalitate a identifica numele Bersabeis (Bersabenses)
# cu Basarab ". I)
Dar dl. Hotnog mai face apel si Ia izvoarele contimporane
maghiare deli nu le cunoaste pe acestea decat prin mijlocirea
istoricilor de mult Invechiti Gebhardi din 1802 (1) si Fessler din
1848, ed. 1 (I).
CA asemenea chestiuni nu se trateaza de cat pe temeiul
fantanelor originare, se stie.
Ca acest lucru sA-I inteleaga si allii, sa ne fie ertat a accentua,
Ca in editia II-a Fessler, se exprima cu totul contrar, de
ce vrea di. Hotnog sa ne faca sA credem.
EacA ce relateaz5 D-sa: Pe cand regele ungur punea Ia
cale 1mpacarea cu Otokar al Boemiei,... o hoards tatareasc3...
navali in Ungaria. Bela IV soseste la timp... si ii nimiceste (la
1261)" 2). Fessler insa in a doua editie zice: Despre marea
victorie, pe care Bela ar fi repurtat-o de asta data la poalele
Carpatilor asupra lor (Tatari), nu gasim nicAeri nici o urma, nici
la cronisti, nici in numeroasele urice contimporane. Legenda s'a
iscat mult mai tarziu" 3).
Atat renuntarea d-lui Hotnog, de a mai susjine lectura sa,
de Zeren ban", cat §i constatarea noastra recenta, privitoare Ia
nepotrivirea textului controversat din Analele Cracoviene cu celelalte
fantani istorice polone sau ungare, ne desobligA, chiar
dupa pArerea 4) preopinentului nostru, a mai intinde discutiunea
pe tema aceasta.
D-sa insa mai cauta a clAtina chiar textul Analelor Cracoviene,
cel mai venerabil monument al analisticei polone", 6) stamind
6) ca ar fi fost din partea Tatarilor o gresalA grosolanA de
1) Hotnog, p. 69.
2) Hotnog I. c.
3) Fessler, Die Geschichte der Ungarn, Leipzig 1867, ed.
II. p. 407, Von dem grossen Siege, den Bela diesmal am Fusse
der Karpaten uber sie errungen haben soli, findet sich nirgends
eine Spur weder bei den Chronisten, noch in den zahlreichen
Urkunden dieser Zeit; die Sage von demselben ist erst spater
entstanden'.
4) Vezi mai sus.
5) Zeissberg, Die poinische Geschichtsschreibung Leipzig
1873 p. 43.
6) Arhiva 1926, p. 134; 1927 Aprilie p. 71. n. 2.
5

146 COMUNICARI
strategie, ca din Muntenia sã piece tocmai la Sandomir, trecand
peste protestul nostru, ca a§a ceva nu reiesa nici din text, nici
din afirmarile noastre ').
Nu este deci cleat o insinuare, o grmla de strategie gramaticald
din partea d-lui Hotnog, nu din parka TAtarilor, daca
ei yin la Sandomir, trecand mai intai prin Muntenia" : dela nAvAlirea
for in Muntenia (1241) 'Ana la cucerirca cetAtii Sandomir
trecuserA doarA 18 ani §i nu era nevoie, cum recunoa§te §1 dl.
Hotnog, ca ace'a§i TAtari sA fi fgcut ambele isprAvi.
In fine dupA ce D-sa crede a fi preparat indeajuns terenul,
ne serve§te noua D-sale hipotezA, ca : Bersabenii"... reproduce...
numele vechiu §i popular la Polonezi al popoarelor mahometane,
de forma besermen".
IntrucAt dl. Hotnog iarA§i nu ne indica, unee a gAsit acest
nume vechiu (?) polon, nu ne simtim indemnati a discuta cu D-sa
aceasta chestiune.
LAsAm InsA la aprecierea distinsilor filologi, can abundA pe
la universitAttle noastre, de a cumpeni dupA justa valoare strAduintele
d-lui Hotnog privitoare la identificarea numelui Bersabeni
alAturAnd §i cele invederate din discu(iunile urmatecu besermenii"
D-sale, de nu vor avea poate IngAduinta de a-1 lAsa in
credintl, 0 a sustinut §i D-sa o pArereoricumortinalA, traducand
pasagiul cu pricina astfel : Dupa ce TAtarii 2) au subjugat
pe Bersabeni (recte : Mahometani") Litfani, §1 alte popoare,
au luat cu asalt cetatea Sandomir... (I) In acest caz am putea inchide
discutiunea cu vorba straveche : Sapienti sat I
Dr. Hie Gherghel.
1) Arhiva 1927, ianuarie p. 70.
2) (Ei insa§1 mahometani

RECENZII
1. Lupal. : Doi umani$ti Romani In secolul al XVI-a, Bucure§ti
(Cultura Nationale 1928.
In aceaata bro§ura autorul trateazA despre Nicolae Olahul
§1 Mihail Valahul (Csaki), doi umani§t1 Romani din Seco lul al XVI-a.
Nicolae Olahul, roman de ortina, nAscut la Sibiu in 1493,
s'a distins ca scriftor in directie umanista. Are lucrAri istorice fil
religioase ; printre lucrarile istorice numaram Hungaria, Attila si
o cronica. A avut insemnatate in viata bisericeasca, politica §i
culturala a Ungariei. La 1522 ajunge Canonic la Strigoniu, iar mai
t'rziu Ia 7 Mai 1553 este numit mitropolit §i primat al TArii- Ungure§ti.
Ca §ef al bisericii catolice din Ungaria, 'i -a dat sama ca
reforma e prlmejdioasa catolicismului §1 de aceea a inceput sa
prigoneasca pe reformt§ti, A ajuns de timpuriu in serviciul regilor
Ungariei, pe care i-a servit cu multa pricepere. DupA o munca
cinstitA §i plina de onoruri, a murit in Bratislava la 1568, Ianuarie
14.
Mihail Valahul a jucat mare rol politic in Transilvania. Nascut
Ia 1490 dintr'o familie romaneasca din Bihor, studiaza Ia
Cracovia §1 ajunge curand in serviciul reginei Izabela. Fiind pedagog
al lui loan Sigismund, l'a influentat inteatata, incat acesta
cand va ajunge rege, nu se va putea lipsi nici dintr'o ocazie de
sfatul lui. De aceea Mihail Valahul in tot timpul domniei lui Sigismund,
a fost mult stimat §1 a avut mare trecere la curtea acestuia.
Dupa moartea lui Sigismund influenta sa scade §1 cu toate
Ca a avut multe bogatii pe mane, a murit sarac. Mihail a fost un

148 T. HOLBAN
om de acjiune religioasA §i politica. El a avut un suflet bland §i
a sprijinit reforma.
D-I I. Lupa§ are §i alte lucrari in domeniul istoriei noastre.
Tratand aparte pe ace§ti doi scriitor romani, intr'o bro§urA specials,
umple un gol care se simjia in Istoria CulturulA la noi. Dar
nu este singurul care s'a ocupat cu aceastA chestiune. D-I prof.
the Barbulescu Inca la 1902, in lucrarea sa, Studii privitoare la
limba ;I istoria Romanilor, a vorbit despre Nicolae Olahul analizandui
activitatea in raport cu ideile de atunci despre tatinitatea
Romanilor. D-I prof Lie Barbulescu, discutand biografia acestui
scriitor, spune urmatoarele : Romanul Nicolae Olah fost primat at
Ungarlei §i locotenent regal, nepot de soil at lui Ion Corvin de
Huniade, nascut la Sibiu in 1493, scrie in latine§te o lucrare
istorica asupra Ungariei. In aceastA carte, §i el, un Corvindespre
care am vAzut ca Bonfiniu insists a-i arAta originari din
jara romaneasca,de§i mare preot catolic, nu se sfie§te a spune
ca Valabia (=Tara Romaneasca) se zice cA a fost numita dela
Flaccus, carele a adus acolo colonie de Romani" (tHungaria, la
Cipariu). I)
Daca familia lui Nicolae Olahul, n'a mo§tenit suici sangele
vitijesc 2) §i e n i ci patlma farA asfampars 3), a famillei DrAcuie§tilor,
din care se trAgea, a fost inzestratA de naturA cu darul,
de a-§i bib' neamul. Astfel en toate ca nobllii Unguri rideau de
neamul lor, cum spune Bonfiniu, Olah se declarA totu§i Roman,
cu toate ca era primat al Bisericii Catolice, iar noi pravoslavnici
lb ') El s'a ocupat de problema latinitatii noastre. Simjindu-se
Roman, se mandrea cu acest name §i a cautat sa dovedeascA cA
neamul sAu se trage din Romani.
Cu aceasta problema s'au ocupat mai multi scriitoricatolici,
atat tnainte de Olah, in secolul at XV-a ; eat §i dupA el. 0 §tia
chiar Ferdinand, impAratul german. e La 1548, dAnd lui Olah, primatul
catolic, dreptul de noblelA in imperiul §i regatul sAu, ii
spune intre altele : Valahii, neamul tau se constatA cA se trag din
Roma, cetatea stApanitoare a lumii §1 cA au fost nezati in partea
1) Studii priv toare la limba §1 Istoria Romanilor. p. 123.
2) Doi umanisti Romani. p. 2.
3) Acela5. p. 2.
4) Studii p. 123,

RECENZII 149
cea mai bogata a Daciei, at carei nume e acum Cara romaneascA,
spre a stanjeni navalirile du§manilor vecini in provinciile romane.
De aci, chiar azi, se numesc ci in limba _tor Romani". I)
Problema latininitAtii poporului romanesc, a fost cercetatA
indeajuus de D-1 prof. I. BArbulescu in diferitele sale studii. D-1
I. Lupa§, nu scoate in evidenta aceastA notA de mare InsemnAtate
pentru noi, din scrierite lui Nicolae Olah. Dar D-I prof. I.
Barbulescu dupA cum am vazut, a cercetat rolul cultural al lui
Olah *i l'a oferit Xercetatorilor istoriei noastre literare $i cuiturale",
nu numai tin timpul din urmAt, 2) ci mai demull, IncA la
1902 3). In studiul, Curentele literare la Romani, D-1 prof. I. Barbulescu
spuue Intre altele pag. 103 : .Dar §i In afara lucra
catolicismul astfel, proclamand staruitor origina noastrA latinA dela
Roma, chiar dela Generalul roman Flaccus dela care aveam pe
atunci numele de Vlah (pe langa cel de "Roman) ; cAci a§a scriau
lumii, spre a se §ti despre Romani, diferiti scriitori calolici, ca
papa Eneas Silvius Piccolomini, Bonfinius, Petaucius, cAlugarul
benedictin Cerva Tubero etc. din secolul at XV-a §1 altiidin
secolul at XVI-a, ca Nicolae Olah primatul catolic al Ungariei,
Ferdinand ImpAratul german §i rege al Ungariei, Conrad Gessner,
Tranquillus Andronicus, lacob Bongarsio, Gorecki etc..
Deci din cele ce am spus se poate constata ca D-1 I. Lupa§,
nu a cetit studiile D-lui prof. I. BArbulescu, in care am vazut
ca a scris chiar mai mult despre rolul cultural at Jut Nicolae
Olah.
Ceea ce Ina Inteadevar constitue o noutate pentru noi, din
bro§ura D-lui I. Lupas, este al doilea scriitor Mihail Valahul (Csaki),
care nu se gase§te tratat de D-I I. BArbulescu §i nici de altii.
T. Holban
CercetArl Istorice. Buletinul Seminariului de Istoria Romanilor,
al Universitatei din 1a0. Director 1. Mlnea.An. I. 1925.
Anul IIIII. 1926-1927. DouA volume.
Profesorul Universitar I. Minea, care astazi e titularul ca-
1) Studit. p, 123.
2) Prin studiul, Curentele literare la Romani... Buc. 1928.
3) Prin, Studii cu privire la limba §i istoria Romanilor.

150 N. A. BOGDAN
tedrei marelui istoric al lard noastre A. D. Xenopol, pe Tanga
multe alte scrieri meritoase, tipArite in diferite publicatii periodice
din tail, §1 maicusama a monografiei fostului Domn at Moldovei
Printul Dumitru Cantemir, lucrare de o bogata erud:tie,
flee sA apard acum, in mod periodic, un buletin, cu titlul de mai
sus, in care, pe linga un numar de lucrAri proprii, in domeniul
istoriei patriei, a intrunit §1 anumite studii in acela§ domeniu, ale
unei serif de not scriitori, in mare parte students ai cursului sdu.
Acest buletin, cu cuprins voluminos, aduce not lumini in
diferite vremuri ale istoriei, §1 contribuie prin continutul sAu la
sporirea cuno§tintelor ce avem pins azi, mai ales in ceea ce prive§te
trecutul politic §i social al Principatulul Moldovei.
Primul numAr, un volum de peste 400 de pagini, ne dA IAmurk'
mai intai asupra Cronicei ltzi Stoica Ludescu ; apoi asupra
lui Mihail Cantacuzino, Gaspar Gra/taut, Alexandra Lapupeanu,
Cronicarul polon Bielski, a Movilegilor, despre Curtea Domnilor
Moldoveni in preajma epocei fanariote, despre sterna Moldovei,
Miron Costin, Creche etc.
In volumul se dau pretioase lamuriri §i discutii asupra
Dreptului canonic In literatura romand, Influen(a elenismului
asupra lumei traco- dacice, Re forma lui Constantin- Vodd Mavrocordat,
Manuscrise vechi, Dumitru Cantemir §i alte multe §tiri
de interes general. $I acest volum, de aproape 300 pagini, cu-
prinde studii, note §i cercetarf de valoare, cum rari publicatii de
specialitate din Cara noastrA pot sa ne deie din cind in cind. Stilul
limpede §i argumentatia sanAtoasd din cuprinsul acestor buletine,
ne dovede§te ca D-1 Minea lucreazA cu deplina autoritate
§1 competenta in opera de eruditie ce a intreprins, §I care va
fi negre§it de mare folos, mai ales pentru tinerimea studioasa, ce
se tidied §1 instrue§te astazi sub directia §i conducerea sa.
Surete gl
Izvoade. Vol. XVII. Dracenii, Edson, &Melia,
Leu$eni $i Ghermcinestl, (Falciu), de Gh. Ghibdnescu. Publicatiune
facuta sub auspiciile D-lui Pawn Michiu.Un vol. in 8°, de
LXXVIII+299 paginl.Hu§i, 1927.
Cu acest titlu, a aparut de curdnd, unul din cele mai noul
volume, date la lumina de neobpsitul cercetator at trecutului istoric
romftnesc, DI. Oh. Obibdnescu, care pand in present a in-

PECENZLI 151
bogAtit arhiva noastrA nat'onalA cu reste 50 volume, continand
documente §1 inscrisuri, culese cu multa rAvna 5i atentie din toate
isvoarele de unde se putea estrage ceva de interes public, pentru
alcAtuirea intregului trecut romanesc. In cea mai mare parte a ei,
Moldova a furnizat D lui GhibAnescu materialul bogat, scos din
intunericul unor rafturi mucegaite, din pAlAmizi de lazi, sau d'n
stre5;ni putrezite. Si din tot ceeace majoritatea detinAtorilor vechilor
noastre ispisoace nu-5i dAdea samA ce comori pot cuprinde
ni5te terfaloage soioase, plouate $i 5terse de lungimea veacurilor,
acest harnic cercetator scormonitor, a pus in vederea acelor
ce se devoteaza pentru evidentiarea faptelor meritelor ba5tina-
511or vechei Moldove, lucruri de interes ci invdtAmint, pentru care
generatiile ce vor urma ii vor fi recunoscatoare. lar dacA pans
acum, contimporanii notri eruditi, n'au acordat incA deplina atentie
unor asemenea lucrari,fie din lipsa de timp, sau de...
buns sincera vointa,lucrul nu Este de mirat, cAci ci alti a-
semenea cercetatori, on muncitcri intelectuali pe ogorul patriei
romanE5ti, au ramas tot a5a de neevidentiati,fatA mai ales cu
unii ce au acaparat monopolul laurilor, ce II s'au acordat in anumite
timpuri $i imprejurAri, din motive cu totul strAine adeva-
ratelor merite $1 competenti.
DI. GhibAnescu, dupa cum Vim, mai posedA strins, dar
nepublicate luck dupa o munca Mania, un material de zeci de
volume, cu caracter istorlc,care daca nu este dat pans azi la
lumina, e din pricina numai a greutatilor $1
scumpetei tiparului
in vremea de fats; cad, pe cand autoritatile noastre oficiale, in
frunte cu Academia Romans, cheltuesc anualmente, cu tiparituri,
rand 5i in limba spaniola, ale caror rost 5i merit numai ingaduitoarea
pronie o §tie, pentru adevArat necesara documentare a
trecutului neamului nostru nu se gasesc cleat prea parciminios
ci
$i
prea calicosca sA zicem a5a,cateva sume mArginite, cu cars
no se poate da la luming nic macar doua-trei litere pe an...
din Dictionarul, inceput acum o jumatate de veac, at Limbei Romatze#1.
De aceea, gestul unui proprietar de pAtnant, descendent at
unor din cele mai vechi familii moldovene5ti cunoscute, Dl. PavAl
nchiu, care a finantat ci facut posibila aparitia volumului sus-citat,
ne umple inima de bucurie, §i ne sile5te a'i aduce cuvenitele laude,
cA n'a Mat sA mai charma incA ca:eva decenii, on sA se

152 N. A. BOGDAN
plata, nu se §tie prin ce prilejite intamplari, o sums de documente
In care se scrie, citeodata cu sudori de singe, miKarea §i perpetuarea
vrednicA a neamului nostru.
DacA in loc de tiparituri de natura a evidentia numai cumatrizmul
§1 cooperatiea interesata a acelor ce dispun de copioase
fonduri, testate de unii fo§ti merituqi donatori din trecut,s'ar
acorda mijloacele necesare de a se pune in lumina opera acelor
cercetAtori ce s'au devotat viata intreaga numai ddservirii
interesului public §1 a meritelor inainta§ilor noOri,literatura noastrA
istoricA §i anumite fapte eroice, ar putea. capata infAti§area
deplina a unei opere desavir§ite.
Dar ca D 1 Paval Michiu se gasesc putini, in epoca noastrA
de... premii i misiuni de propaganda eulturala, ex-officio, pe cari
inaltele autoritati le acorda actualmente acelor ce au §tiut mai
bine a se pune In evidenta indrumAtorilor culturei patriotice de
astAzi, prin mijloace numai for cunoscute.
Anuarul Scoalei Norma le Vasi le Lupu° din Iasi, pe anul
§colar 1926-1927. Un vol. in 8, de peste 200 pag. 14, 1927.
*
Harnicii profesori ai coalei Norma le de Invatatori din Ia§i,
§coala care pare a fi o continuare a primelor incercari de luminare
a poporului romAnesc, dupa bezna seculars din veacurile precedente,
au facut sa apara de curand un frumos volum, cu mai
multe articole §i ilustratii, de ordin cultural §i istoric, retrospectiv,
prin care se lamure§te sfortarea facta de un numar de carturani
din prima jumatate a veacului al XIX-lea, in la§i, cind abia
se putea pune baza unei educatiuni §colare primitive, a multimei
ce zAcuse pinA atunci in orbia unel complecte necuno§tinti de
drepturile §1 datorille cetatene§ti.
Noul Director al acestei §coale, D-1 St. Barzanescu, ajutat
de profesoril V. Petrovanu, I. Simionescu, D. M. Cadere, I. Tufescu,
Gh. GhibAnescu, Radu Manoliu, M. Costachescu, M. Barbu
§i altii, contribuirA la reeditarea unei prime incercari, de a se da
la luminA munca, priceperea §1 metoda atitor carturari, cari au
putut pro fita de cele dintai opintiri intelectuale ale marelul dascal
ce a fost T. L. Maiorescu, and, in 1864, el scrise cele dintdi pagini
ale unei monografii §colare, in cuprinsul intreg al tarii noastre.
Restabilirea primelor date §1 amintiri relative be formarea §i

RECENZII 153
propasirea unei Scoale de invAtatori in Moldova, se face in acest
opuscul, cu multi; precizie si competinta. Apo! ate-va articole
de ordin superior, istoric §i educativ, contribuie asemenea
la interesul aceslei lucrAri, pe care dorim sl o vedem continuind §i
in anii ce urmeazA, intru-cat ea aduce reale serviciii invatamantului
public, si mai cu seams dA un impuls serios tinerimei ce
studiazA in asemenea scoalA,care are menirea de a raspandi,
la rindul ei, pentru uzul unor not generatii, elementele cele mai
trebuincioase pentru o conducere demna §i folositoare intregului
nostru neam.
N. A. Bogdan.
Aurel A. MureVanu : Chidirea goalei romanuti din Brapv
de ccitre popa Mihai in anal 1597 (din Anuarul Institutului de
Istorie Na(ionalA", IV), Bucuresti 1927, 32 p., 80.
Autorul a descoperit, ne spune, in Arhiva orasului Brasov,
mai multe documente de mare insemnAtate pentru Istoria Romanilor
brasoveni si a RomSnilor in genere". Intre aceste doc. este
si
o dare de seama sau socoteala cu data de 6 Fevr. 1598, fa-
cutA in limba saseasca de acolo, pentru administratorul prlmarlei
acestui oral de catre popa Mihai", cunoscutul protopop de atunci
al bisericei Sf. Nicolae din Brasov-Scheiu". In aceasta dare
de seama popa Mihai arata cheltuielile ce a fAcut in anii 1595,
1596 si 1597 cu ridicarea noului turn al bisericei, cu acoperirea
ei cu tigla, cheltueli §1 pentru ingradirea cimitirului celui nou,
pentru ci mpararea unui teren spre a se marl curtea bisericei,
pentru construirea unei mici capele de Iemn, precum §i pentru
cladirea langA bisericA a scoaiel romanestitoate d'n dania milostivA
facutA bisericei, in a. 1595, de cAtre Aron, voevodul Moldovii.
Se vede cA Aron vodA depusese banii sAi de ajutor la
primAria Brasovului, ca aceasta sA-i dea popii Mihai spre a plati
cu ei cele ce avea de facut pentru bisericA §i scoala. De aceea
aceastA dare de seama a popii cAtre Primarie. Observand cheltuiala
ce s-a fAcut pentru scoala, care era de 150 florini, §i comparand-o
cu cheltuiala ce se facuse de cAtre Sasi, in a. 1547,
pentru clAdirea renumitei biblioteci publice a Brasovului" care-i
costase (nu numai pentru cladire, ci §i pentru aranjamentul ei
intern) 465 florini si 34 1/2 aspri, autorul conchide, cu oarecare
5*

154 ILIE BARBULESCIJ
dreptate, cA noua scoala romaneasca a fost o cladire destul de
mare, de demna §1 frumoasA".
Cu prilejul acestei socoteli insA autorul nu se mArgineste
numai la ea, deli chiar titlul acestei scrieri arata a trebu'a sa
se margineasca numai la darea de seams a popii Mihai, ci face
si alte deivoltAri, citand din cronici si insemnAri locale brasovene
sasesti §i romane spre a arata ce se mal poate spune si ce se
tie despre biserica Sf. Nicolae $i despre aceasta scoala, cari se
poate ca, amandoua, existau deja de mai demult in Bra§ov. Cusurul
acestui excurs e insa, ca metoda, ca ne dA spusele unor
cronici din sec. XVIII spre a confirma datari din al XV secol.
Asa, ne citeaza insemnarea invAtatului dascal at bisericei Sf.
Nicolae, Radu Dume din a 1754, spre a documenta ca aceasta
biserica a fost inceputA in a. 1495 de catre Neagoe Basarab,
domnitorul Tariff Rom. care a clAdit biserica noastra dela Curtea
de Arges.
Autorul ne mai citeazA pArerea istoricilor moderni Sa§i §i
Rbmani, cari sustin ca Romanii din cheiul Brasovului fusesera
la originea for Bulgari, dar s-au romanizat cu vremea ; dansul
insA crede a fi descoperit anumite date, car! ar fi arAtand ca
cel din chef a fost in totdeauna Romani, veniti ad in sec. XIV
nu chemati de Sa§i (cum zic ace§tia azi) din peninsula BalcanIca,
spre a be fi inteajutor la cladirea mares biserici catedrale Sf.
Maria (astAzi Biserica NeagrA) inceputa in a. 1385, ci veniti, din
propria for vointa, ca negustori, in acest Brasov care pe atunci era
un insemnat centru comercial. Fireste ca acest excurs nu prea
are aface cu titlul studiului ,,ClAdirea §coalei rom. din Brasov
etc..' ; dar daca, totusi, se pune in discutie aceasta chestie, trebuia
ca barem sA se caute a fi puss in lumina cu ajutorul ultimelor
cercetari, Ar fi trebuit, anume, sa se mentioneze si sa se
arata ce trebue sA se sustina on nu din lucrarca, scrisa in bulgAreste,
a prof. MiletiZ' dela Universitatea din Sofia : Sedmogradskite
Balgari i tlichnijat jezik, aparutA in Spisanie a Academiei Bulgare,
XXXIII, 18, Sofia 1927, p. 1-183, Aceasta scriere a invatatului
bulgar se refers nu numai la Bulgarii disparuti azi din regiunile
Blajului si Sibiului, ci si la cei din cheiul Bra§ovului, in care
chiar numele de $chei nu e altceva de cat Sclavus--Slavus albanizat
si apoi venit fntre Romani in Transilvania. Miletie aduce in
aceasta lucrare o serie de documente vechi, cu ajutorul cArora

RECENZII 155
susjine ca Bulgarii acestia din Transilvania au fost adusi aci ca
robi (prada) de razboi de cAtre regele Ungarief Stefan V, fiul lui
Bela IV, la a. 1266 cand a bAtut in rAzboi Bulgaria. AceastA
prada de bulgari a asezat-o pe mosiile diferitilor nobill, credinciosi
si viteji ai lui, carora le-a dat pe acei Bulgari ca robi pamantului
(iobagi). Asa cA, dupA Mileta, Romanii din Scheiul de
astAzi sunt vechii-Schei-,---Slavi,-Bulgari romanizaji.
Dar despre aceastA noun si destul de documentatA Were
autorul nu pomeneste nimic, probabil fiindca nu stie bulgareste,
ca sA poatA citi studiul lui Mileti6. Avem aface dar din nou cu
ceeace de mull susjin, si in alte scrieri ale mele si in aceastA
Arhiva, cA fall de cunoasterea Slavisticei, deci a limbilor slave
ale vecinilor, nu se poate scrie, in chip stiinjific, 1storia veche a
RomAnilor, precum nu se poate injelege stiinjific nici constitujla
limbii romane.
CAnd cineva trateaza, oricAt de pe scurt, despre originea
RomAnilor celor din Schei, metoda Stiinjei istorice moderne ii
impune sA discute parerile si susjinerile dm studiul acesta al lui
Miletid.
In acest excurs al sail, autorul mai mentioneazA diferiji
fruntasi ai culturii romAne a Brasovului din veacurile trecute, cari
au lost urmasi ai culturii intemeiate de popa Mihai prin scoala
dela 1597. lntre altii pomeneste si de brasoveanul Todor Corbea
din sec. XVII, despre care se pare ca nu she cA la a. 1700 a
scris, pentru episcopul Buzaului Mitrofan, un Dictionar latinescronidnesc.
11 rog sA citeascA insa cele ce am scris eu despre aceasta
in Arhiva, XXXII (a. 1925), 2, p. 145.
In general insA aceastA lucrare a d-lui Muresianu e inheresantA.
Pentru el mi se pare cA autorul e un incepAtor intr-ale
Istoriei RomAnilor si pentrucA din acest stud!ti al sau mi se desprinde
impresia cA are stofA de cercetAtor, imi permit numai sA-i
dau sfatul amical : sA caute a cunoaste limbile slave vecine ;
cad numai asa va putea scrie, cu adevArat stiintificeste, lstoria
Romanllor, nu numai pe cea veche din perioada Slavonismului,
ci chiar si pe cea nouA din sec. XVIII si XIX.
Hie Barbulescu.

156 TH. HOLBAN
N. Iorga. Imperiul Cumanilor pi
Domnia lui Basarabd. Bucure§ti
(Cultura NationalA) 1928.
In aceasta comunicare, fAcuta la Academia Romans, D-1 N.
lorga trateazA o vreme din Istoria poporului romanesc, despre
care avem putine stir!.
Stramo§ii no§tri, spune D-1 lorga, au trait din nostalgia stapanirii
romane §1 multa vreme au a§teptat revenirea Imparatului.
Comandantii for se numiau duciun cuvant latin, care sub influenta
statului moray dela Dunarea de mijloc, s'a transformat in
Voevod, dupa cum Judele s'a schimbat in sbor sau Adunarea
poporului. Nu §tim de unde is aceasta §tire dl. N. lorga, relativ
la cuvantul duce, intru cat stim cA duces d7n cronica anonima a
regelui Bela este o influenta francea La fel nu intAlegem prin
ce deductie a scos D-sa pe sbor din Jude, deoarece se §tie ca
Judex, insamna Judecator §i sbor sau szbor, insamnA adunare.
Ce legaturA exists intre aceste cuvinte nu putem §ti dela D-1 lorga.
DupA aceasta explicA staptlnirea bulgareascA la Cetatea Alba
prin cedarea lui Nogai sau Toctai, Hani latAre§ti de pe malurile
dunarene, catre vasalul for din Tarnova, a unor venituri de vama
dela Cetatea-AlbA. DI. lorga sustine cA n'a existat o stApanire
bulgAreascA la Cetatea-AlbA, dupA cum n'o admite nici D-1 Ille
Minea cu toate cA D-1 G. BrAtianu starue cu anumite argumente
ale sale in sprijinul ideii contrare. 2) De altfel, o stApanire
bulgAreascA la nord de Dunare nu este admisA in §tiinta noastra
istoricA mai nod.
Dupa accea intra in discutia subiectului care-1 preocupa in
aceastA comunicare : iufluenta cumana asupra Rotranilor. D-1 N.
lorga, cetind o carte scrisa in englezeste de D-1 A. Bruce Boswell,
prof. la Universitatea din Liverpool, a dedus lucruri interesante
privitor la un nume despre care s'a vorbit mult in filologia
$i istoriografia noastra. E vorba de mult discutatul Basarab.
Cu edificarea acestui cuvant s'au ocupat multi istorici §i filologi
Romani $i fiecare i-a dat noun interpretare, rAmanand totu§i adevarul
la marginea indoelii.
latA in sfar§it D-1 N. lorga vine cu o noun parere, de altfel
foarte probabill. Preocupat de influenta cumana asupra Ro-
1) I. Minea.Cercetari istorice anul 11-111, 1926-1927, p. 283.
2) S. 1. BrAteanu : Contributions a l'histoire de Cetatea Alba
(Akkerman) aux XIII it XIV siedes, Buc. 1927,

RECENZII 157
manlier, crede ca numele Basaraba desigur" este o rAmAsita cuman/
Ajunge la aceasta concluzie, prin aceleasi procedee ca mai
inainte, adica prin presupuneri. Scriitorul englezdupa care s'a inspirat
D-1 lorga vorbind de Cumani sau Chipciacis, cum le
mai zice, spune ca au exercitat 0 influenta mare asupra Rusilor,
dar si el au fost influentati de acestia. Astfel la Cumani se intalnesc
aceleasi nume, pe care le au pentru Polovti analele rusesti.
Intre aceste nume citeaza pe Tacsaba, care are corespondent
in letopisetele rusesti pe Tacsobici. D-1 N. lorga gaseste CA
Tocsaba e un boer muntean din veacul at XV. Un sat Tacsobeni
exists in Moldova. Si un Sir de nume romanesti au aceeasi finals,
panel acum neexplicata : Talaba (in Ora Ngarasului)un Talabescul
se intalneste in Moldova secolul XV1I-a ; satul Talabesti,
Talabaesti, TabalList!, vine dela alt Talaba decat baronul fharaseanTancaba
(de unde satul Tancabestilor) §i in sfarsit Basaraba".
Aceasta constatare o deduce din prea marea influenta pe
care au exercitat'o Cumanii asupra noastra. In sprijinul pareril
sale D-1 N. lorga invoaca puterea ce-au avut'o Cumanii asupra
Ungurilor : peutru ca... Cumanii sa joace rolul pe care I'au avut
in regatul Ungariei... pentru ca sa poata da o regina unui
stat de o atat de inaintata cultura ca a Ungurilor la sfarsitul
secolului at X111-lea, pentru ca sa creasca pe un rege ca Ladislas...
pentru ca sa ajunga la punerea in scris a limbii lor, in acel
Codex Cumanicus.. a trebuit ca semintia turceasca oprita la Dunlrea
aproape doua veacuri sa se fi impartasit larg de civilizatia
occidentals a timpului... De ce n'ar fi exercitat o influenta covarsitoare
asupra alor nostri intr'o fasa de desvoltare mutt mai modesta
?. D-1 lorga merge atat de departe in credinta aceasta, incat
airma ca precum Rusia moscovita continua hanatul Tatarilor,
Hanatul Cumanilor se continua in domnia a toata Tara Romaoeasca..
E adevarat ca o influenta Cumana se va fi exercitat asupra
noastra, dar imi permit a crede ca e o profunda eroare sa
gandim ca statele romanesti au reprezentat o continuare a statului
Cuman si ca not de la Cumani am invatat sa ne organizam. Amintim
faptul ca in secolul at 1X-a la venirea Ungurilor, a existat
un stat romanesc, cand Cumanii nu erau pe aceste locuri, decl
nu datorim acestora organizarea noastra in forma de stat Gel

158 TH. HOLBAN
mutt putem admite o influenta a Hanulul tataresc, care si-a intins
puterea si la nord de Dunarea.
Cat priveste originea cuvantului Basarab, pe care D-1Iorga
am vazut-11 pune in legatura cu ruso-tatarul Tacsaba, ramane
de discutat daca se poate face o asa presupunere, pe cati vreme
nu vedem nici macar o asemanare fonetica in aceste doua cuvinte
diferite.
Th. Holban
Prof. Dr. Petrov: Sbornik Fr. Pestyho Heliseg nevtara
sezman osad v Uhrach z r. 1864-65 jako pramen historiko-demografikych
udaju o slavenskych a karpatoruskych osadcich,
Praha 1927, 158 pg. (Nakladem 6eske Akademie lad a umeni).
In aceasta disertatie despre demografia istorica a asezarilor
(osady) slovene at subcarpato-ruse, ce au apartinut Ungarlei In
veacul at XVIII-lea §i XIX-lea 1), autorul se sprijina, in mare
parte, pe o lucrare a sa anterioara : Ncirodopisnci mapa Uher
podle ai=edniho Lexiconu osad z roku 1773, Praha 1924.
Lexiconul indica, in total, 8946 colonii, dintre care 802 romanesti
(Nar. mapa, p. 33; lista for p. 121-129), 3507 maghiare,
2563 slovace, 699 rusesti, 637 nemtesti, 275 croate, 144 slovene,
99 sarbesti, 24 polone, 1 bulgareasca si 1 ce14. Romanii sunt
designati In districtele: Arad, Beke§, Bihar, Canad, Maramures,
Sabolea, Satmar, Temes, Ugoea.
In Sbornik, Prof. Petrov cerceteaza provenienta fiecarei comune
si da, ici colea, and are date, mentiuni despre populatia
la origine at astazi. Pe Romani ii gaseste in uncle asezari din
Arad, Canad, Bihar 5i Marmara, mai ales. Populajia romaneasca,
dupa parerea-i, ar fi venitei din Zarand, Bihor, Transilvania
Moldova (dupa cum se poate recunoaste dupa frecventul nume
de familie Mo/dciveuk). Autorul nu e b:ne informat asupra numarului
locuitorilor romani din comunele pe care le cerceteaza si-1
trece uneori sub tacere. El (la ca rusesti urmatoarele nume : Polonicki,
Poloniski, Sup Hurki, la BdIci, Kobili, Hudina, DubiAtile,
Iriku, Virvu Ple:4ki, Maliski, Berestje, Brano, Storonko, Cerna,
Fodorovica, Dubruka, Voronid, Faca Osojuluj, Dosu Osojului,
1) Priv. doc. Dr. Frinta (Praha) imi atrage atentia si asupra
orIginei s,traine a nobilimii unguresti, dupa cum se vede din Slovenska
Citankti 1910, p. 192 (sunt §i Romani intre nobilii Unguri).
at

RECENZII 159
Hilboca, Humena, Sesu Monasteri, D'alu Kalugei ulnj, Vara humeni,
Luhurilje, Silci, Vasaki, Van6ikov, VaI'a Mle6i.
Oricine cunoaste, chiar mai putIn, limba romaneasca f§i da
seams de neadevarul cuprins in aceasta, cad romane§ti sunt :
Sup (prep.) Hurki, la Belci, cf. nil, Dubi§ti/e, (ile art. rom,)
Virvu Plegki (Varful Ple§cai, cf. n. propriu Plega, in Basarabia),
Faca Osoiului (=Fata Osoiului, cf. Osoi, comuna jud. 14),
Dosu Osoiului, Sesu Monasteri (esul Manastirei), D'alu Kalugeruluj
(Dealul Calugarului), Vala humeni (cf. rom. valea), Luhurilje
(sigur romaneasca e terminatia -Ile= -le), Val'a Mlea
§1 nici de cum ruse§ti.
Margareta Stet anescu.
Ernest Muka : Serbke lezownostne mjena a jIch woznam.
Slavia occidentalis torn. VI, Poznaii 1927, p. 225 §1 urm.
Autorul analizeaza structura morfologica §i semantics a numelor
de localitati din Lusacia superioara §i inferioara (Serbske
Hornje i Dolnej Lu:>",icy). Ele au la baza acela§ sens pe care-I au
cele mai multe dintre toponimicele de origir e slava de la not ;
asifel : bahno=Sumpf (rom. Bahna), bor=Kiefer (rom. Borauti),
brezy=Birken (rom. Berezeni), brjoh=Abhang, Ufer (rom. Berejn
ta), buk=Buche (rom. Bucovina), jert.--Teufel (ram. Ceortolom),
Oorny=schwarz (rom. Cernauti etc.), dolhi=lang (rom. Dolhasca,
Dolhe§ti, etc.), droha=Strasse (rom. Dorohoi), dub=--Eiche (rom.
Dubauti, Dubina), dubrava=Eichwald (rom Dubruvatul), gat -
hat =Teich (rom. Hatna, etc ), glina-hlina=Lehm (rom. Hlina,
etc.), gora -hora =Berg (rom. Horincea, etc.), gead

160 MARGARETA *TEFANESCU
de toponimice nord-slave ca corespondente ale topon. slave ruse§ti-rutene
de la noi, deoarece in teza eu am aratat numai corespondentele
sud-slave, care ma interesau imediat pentru a proba
§1 adevarul Istoric prin realitatea filologica.
Margareta StefAnescu.
Dr. Karl Kurt Klein : Beziehungen Martin Opitzens zum
-Rumlinentum, Hermannstadt 1927.
Autorul vrea sa demonstreze ca poetul german Opitz (1597-
1639), cat a stat in Ardeal (1621-1622), cheinat de printul Gabriel
Bethlen, §1 dupa aceea, pana la moartea-i, s'a interesat de Romani
§i i-a cunoscut.
Afars de unele pasagii din poezia Zlatna, in care s'ar intrevedea
ca 0. avea con§tihita despre latinitatea limbii romane :
,,...sind verwandt Walachisch und, Latein ", despre un edles Blut",
de obiceiurile §i moravurile stramo§ilor nu de tot parasites §i
despre Menscher, die noch jfzt fast ROmisch muster tragen" din
Ardeal, celelalte sustineri ramati supozitiuni ale cercetatorului,
(d. ex. ca iubita-i grata Vandala" era o romanca §1 ca
poetul ar fi §tiut romane§te). Opera lui 0. Dada Antigua s'a
pierdut, a§a ca nu putem §ti in ce mod s'a exprimat el asupra
Romanilor (§i dad s'a exprimat despre ei) in ea. Doar preocuparea
acestuia asupra Daciei antice §i de mai tarziu se constata
numai, prin deductie, din corespondenta-i §i dintr'o colectie de
inscriptii.
Un lucru merits sa fie notat : 0. a descris hora in Zlatna"
vers. 105-114 (Klein, op. cit. 13), a§a dupa cum, in vremea
noastra, aproape in acelea§1 cuvinte, a descris-o G. Co§buc, in
Nunta Zamfirei".
Margareta StefAnescu.

BIBLIOGRAFIE
S-a primit la Directid Arhivei" (Strada Speranta No, 14) :
Matteo Bartoli : La monogenesi di f)aig e deus.
lzvestija otdelenija russkago jazyka i slovesnosti Akadefnii
Nauk, vol. XIX (a. 1914)XXXII (a 1927), Leningrad.
S. S. Bob6ev : Balgarsko obie,ajno nakazatelno pravo,
Sofia 1927.
Ce fastu ? bolletino ufficiale della Societa biologic° friu-
!ana G. I. Ascoli, Udine 1928.
S. S. B)bCev : Rusko-turskata, osvoboditelna v o j n a
(1877-1878 g.), Sofia 1927.
Dr. Gjurovi6 : 0 poreklu slovenskog pisma, Beograd 1927,
M. G. Popruenko : Sinodik carja Borila, Sofia 1928.
Sever Pop : Buts et methodes des enquetes dialectales,
Paris 1927.
Nikolaj Durnovo : Vvedenie v Istoriju russkogo jazyka,
1, Isto6niki (din Opera Facultatis phlosophicae Universitatis Masarykianae
Brunensis), Brno 1927.
Sergij G. Vilinskij : 0 literarni 6innosti M. Jev. Saltykova-
Seedrina (din Opera Fak. phil, Univers. Masar, Brun.), Brno 1928.
I. Minea : Reforma lui Constantin Voda Mavrocordat, la§i
1927.
1. Minea : Cercetari isto rice, revista de Istorie romaneasca,
Iasi 1927.
Emil Diaconescu : Regele Carol §i razboiul mondial, lad
1928.
Scrisoarea enciclica a sfantului parinte papa Plu XI despre
adevarata unire religloasa, Iasi 1928.
Aurel A. Mure§ianu : Cladirea §coalei romane0 din Bra-
sov de catre popa Mihai in anul 1597, Bucuresti 1927.
B. Liber Copilul Si Caminul parintesc, despre cre§terea
rational a Copiilor (din englez. de V. G. loan ; traducere revazuta
de P. Musoiu). Biblioteca Revistei Ideei", Bucure§ti 1927.
Carol Drimer : Studii §i Critice, III, Iasi 1928.
Stefan Ciobanu : Cetatea Tighina, Chisinau 1928.
.

Oscar Wilde : Poeme in proza, traduse de Al. T. Stamatiad,
ed. II, Bucuresti 1928.
Nicolae Draganu : Toponimie §1 Istorie, Cluj 1928.
Pr. Ion M. Garleanu, franciscan : Boabe de tamale, versuri,
Iasi 1928.
I. Siadbei : Prepunerea lui de, di in poezia populara remand
si italiana de nord, Cernauti 1927.
.
I. Siadbei : Fragmentul Leviticului romanesc dela Belgrad,
-
Cernauti 1927.
Mihail Dragomirescu : Problema culturala, Bucuresti 1928.
Reviste: Studi Rumeni, publicati a cura della sezione rumena
dell Istituto per ]'Europa Orientale. Direttore : prof. Carlo
Tagliavini, I, Roma 1927.Balkan Archie, herausg. v. prof. Dr. G.
Weigand, 111, Leipzig.Revista dela Societa Filologica Friulana G.
I. Ascoli, Udine.Revue beige de Philologie et d'Histoire, Bruxelles.Ciasopis
pro moderni filologii a literaturu, Praha.Cesky Zasopis
historicky, Praha.Juridi6eski pregled, Sofia.Slavjanski
glas, Sofia.Archiv filr landeskunde der Bukovina, Radautz 1927.
Makedonski Pregled, Sofia.Slavia, din Praga.Forschungen
and Forschrite, din Berlin.Glasnik zemaljskog Muzeja, din Sarajevo
(Bosnia).Ungarische Jahrbiicher, din Berlin.Slovansky
prehled, din Praga.Tara noastra, director Octavian Goga, din
Cluj.Przeglad historyczny, din Warszawa.Archivio glottologico
italiano, diretta da Matteo Bartoli, Torino 1927.Arhivele Olte
niei, din Craiova.Biserica ortodoxa romina, din Bucuresti.Sezatoarea
din Falticeni.Viata Romineasca, din Iasi Lumina Crestinului,
din Iasi.Comoara Satelor, din Blaj.Tudor Pamfil, din
Dorohoi.Junimea Literara, din Cernauti.Peninsula Balcanica
din Bucuresti. Orpheus, revista pentru cultura clasica, din Bucuresti.Flamura,
din Craiova.Fat Frumos, redactor Leca Morariu,
din Suceava.Gandul nostru, din Iasi.Ritmul vremii. din
Bucuresti.Familia, din Oradea.Floarea Soarelui, din Bucuresti.loan
Neculce din Iasi. Graiul Romanesc, din Bucuresti.
Analele Dobrogei, din Constanta.Arhiva Somesana, din NAsaud.Gandul
Neamului, din Chisinau.
Ziare :
Adevarul literar si artistic, din Bucuresti.Neamul
evreesc, din Bucuresti. Falanga, organ de lupta al generatiei noir
din Bucuresti. Vjesnik Osjedke oblasti, din Osjek (Jugoslavia).Novi
Covjek, din Sarajevo (Bosnia).Ceskoslovenska republika,
din Praga.Centralnaja Evropa, din Praga.Complex, din
lasi.Gandul nostru, din 14.Somesul, din Dej.