ClujManifest 2017 - Editie Tiparita - An 3 - Nr.54 - 18 Ianuarie - 25 Ianuarie 2017
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
ANUL III • NR. 54 • <strong>18</strong>-24 <strong>Ianuarie</strong> 2016<br />
Preț: 1 Leu • Apare miercuri<br />
www.clujmanifest.ro<br />
Clujul, cel mai scump oraș din România<br />
“Capitala” Transilvaniei<br />
a depășit în acest an<br />
capitala țării la prețul<br />
apartamentelor.<br />
Teoretic, cine cumpăra<br />
iarna trecută la Cluj un<br />
apartament cu 90.000<br />
de euro îl putea vinde<br />
acum cu 100.000. Dacă<br />
dinamica de creștere<br />
s-ar menține ca în 2016,<br />
în curând și Timișoara<br />
va ajunge înaintea<br />
Bucureștiului în privința<br />
prețurilor.<br />
pag. 4-5<br />
CMID, funcțional la<br />
începutul anului 20<strong>18</strong><br />
pag. 6-7<br />
Omul care aştepta valiza lui Becali<br />
hărţuieşte judecătorii şi juriştii lui Boc<br />
Un personaj bântuie de câteva luni prin instanţele de<br />
judecată clujene. Rareori lipseşte din primul rând.<br />
Încheie şedinţele zilnic cu cel puţin 10 dosare. E o<br />
mai veche cunoştinţă a judecătorilor. Radu Marino<br />
îşi parchează autoturismul în faţa intrării Palatului de<br />
justiţie când mijeşte de ziuă. Apoi se aşază pe banca din<br />
faţa sălii de contencios, unde aşteaptă să se deschidă.<br />
pag. 3
Editorial 2<br />
CLUJ MANIFEST<br />
Cultură şi identitate. Un vis?<br />
Încercarea de definire a ceea ce înseamnă<br />
cultura pare mai degrabă un demers<br />
sortit eşecului, din cauza dificultăţii de<br />
a cuprinde numeroasele nuanţe pe care<br />
actul cultural le-a îmbrăcat de-a lungul<br />
veacurilor, încă de la exercitarea sa neintenţionată.<br />
Şi totuşi, nimeni şi nimic<br />
nu-i va împiedica pe oameni să încerce<br />
a cuprinde în cuvinte necuprinsul. Aşa<br />
se face că în 1952, când UNESCO le-a<br />
cerut antropologilor americani Alfred<br />
Louis Kroeber si Clyde Kluckhohn să<br />
inventarieze semnificaţiile diverse pe<br />
care termenul de cultura le ia, aceştia<br />
au avut surpriza de a descoperi 146 de<br />
astfel de nuanţe. Văzut adesea dispensabil,<br />
invidiat, adulat, neînţeles, detestat,<br />
marginalizat, neapreciat, omul de<br />
cultură este un apostol al egalităţii, căci<br />
ceea ce face el nu serveşte unor ambiţii<br />
individuale. În alcătuirea sa unitară între<br />
biologic şi cultural, pe de o parte, dar<br />
şi natural şi cultural, pe de alta, omul<br />
se poate regăsi într-un produs cultural<br />
şi fiecare element asimilat constituie<br />
o treaptă care îl ridică pe scara calitativă<br />
umană, de la existenţa naturală spre<br />
cea bazată pe valori. Noua titulatură a<br />
Ministerului Culturii, ce a adăugat şi<br />
Identitatea naţională a stârnit discuţii.<br />
În era globalizării, care îşi face loc în<br />
detrimentul calităţii, să vorbeşti despre<br />
identitate naţională pare, pentru unii,<br />
perimat, altora le aminteşte de instituţii<br />
şi mentalităţi ale radicalismului de<br />
dreapta. Cert este că Uniunea Europeană<br />
încurajează afirmarea identităţii naţionale<br />
în limitele unităţii în diversitate.<br />
Culmea este că englezilor nu li s-a părut<br />
suspect să aibe un Secretariat de Stat al<br />
Moştenirii Naţionale între 1992 şi 1997,<br />
denumit azi Secretariat de Stat pentru<br />
Cultură, Media şi Sport. Dar ei au inaugurat<br />
tocmai în 15 ianuarie 1759 primul<br />
muzeu naţional din lume, British Museum.<br />
Unde era cultura noastră atunci?<br />
Şi totuşi, de ce am avea mai puţine motive<br />
să ne cultivăm mândria naţională,<br />
în termeni raţionali, practicând o cultură<br />
a valorilor? Desigur, asistăm poate la o<br />
efemeralizare a actului cultural, la răsturnări<br />
ale scării de valori, vrem recunoaşterea<br />
meritelor hic et nunc. Şi avem<br />
dreptate, căci vremea artistului muritor<br />
de foame, pe care îl apreciază doar posteritatea<br />
nu mai poate fi un model contemporan.<br />
În discursul de la Academia<br />
Română prilejuit de Ziua Culturii Naţionale,<br />
Ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu<br />
vorbea de experimentarea sinucigașă a<br />
abandonării culturii, de fenomenul deculturatizării<br />
durabile, termeni duri, dar<br />
care oglindesc o realitate tristă. Dincolo<br />
de festivismul unor manifestări, lipsa de<br />
coerenţă în prezervarea bunurilor culturale<br />
existente şi de promovare a valorilor<br />
reale îndreptăţesc utilizarea lor. “În<br />
opinia mea, am intrat într-o epocă a derizoriului,<br />
care este la fel de periculoasă<br />
pentru cultură ca și epoca anticulturală,<br />
reprezentată de defunctul regim comunist.<br />
Acum nimeni nu mai amenință fățiș<br />
cultura și pe creatorii ei, nici nu-i mai<br />
cenzurează politic manifestările, însă<br />
un văl apăsător de tensiune și dispreț,<br />
de indiferență instituțională și iresponsabilitate<br />
acoperă zi de zi tot ce se face<br />
în materie de cultură” afirma Ministrul<br />
Culturii. O poziţionare socială adecvată<br />
a creatorului, a cercetătorului ştiinţific,<br />
consolidarea instituţiilor culturale şi de<br />
cercetare, conservarea și valorificarea<br />
superioară a patrimoniului sunt direcţiile<br />
pe care domnia sa le doreşte. Proiecțiile<br />
bugetare multianuale pentru cultură<br />
completează lista, dar dacă România<br />
ar adăuga cultura ca motor esenţial de<br />
atragere a fondurilor europene, poate<br />
că toate acestea ar avea sorţi de izbândă.<br />
E adevărat, nu am reuşit să utilizăm<br />
în proiecte de dezvoltare economică şi<br />
infrastructură sumele puse la dispoziţie<br />
de Uniunea Europeană, dar cu siguranţă<br />
că numeroasele monumente istorice<br />
care au nevoie de conservare şi reabilitate<br />
ne-ar putea bucura de frumuseţea şi<br />
strălucirea celor pe care le admirăm în<br />
întreaga Europă. Fiecare creator, fiecare<br />
monument istoric sau de arhitectură,<br />
fiecare produs cultural care trece proba<br />
valorii de-a lungul timpului sunt cecuri<br />
în alb pentru viitorul umanităţii. Pentru<br />
noi, ele au fost durate în cuvinte de Mihai<br />
Eminescu, de Blaga, de Rebreanu,<br />
de Preda, de Nichita Stănescu, de mulţi,<br />
mulţi alţii care au dăruit literatura română<br />
acestei naţii şi lumii întregi. Le-a durat<br />
în piatră Constantin Brâncuşi, le-au<br />
durat în lemn anonimii constructori ai<br />
bisericilor din Transilvania. Au înveşmântat<br />
în poezia culorilor aşternute pe<br />
zidurile mănăstirilor din Moldova. Au<br />
făcut-o în cetăţile din întreaga ţară, în tiparniţa<br />
de la Braşov, în borangicul Muscelului,<br />
în duioşia baladelor, în patimaşe<br />
Rapsodii. Fiecare şi-a zidit o <strong>An</strong>ă în arta<br />
sa. Lor, creatorilor de cultură şi civilizaţie<br />
din România li se cuvine ca Ministerul<br />
Culturii şi Identităţii Naţionale<br />
să fie unul al Valorilor şi Decenţei. Lor<br />
li se cuvine ca nu doar 15 ianuarie, ci<br />
întregul an să fie unul al culturii. Poate<br />
că atunci vom învăţa din lecţiile istoriei<br />
şi ne ne vom ruşina să construim un vis<br />
românesc.<br />
Alice Valeria Micu<br />
Director: Ionuţ GEANĂ<br />
Redacția:<br />
Alice Valeria MICU<br />
Călin POENARU<br />
Dana ȚÎRLEA<br />
Mihai BACALU<br />
Publicație săptămânală<br />
Cluj-Napoca, Strada Ploiești,<br />
nr. 1, et. 2<br />
Redacţie: 0746‐810.548,<br />
Publicitate: 0799‐788.009<br />
redactie@clujmanifest.ro,<br />
www. clujmanifest.ro<br />
Tipărit la SC Garamond SRL<br />
ISSN: 2458-0244<br />
Se distribuie în județul Cluj<br />
Preț: 1 Leu<br />
Apare miercuri
CLUJ MANIFEST<br />
Justiție 3<br />
Omul care aştepta valiza lui Becali<br />
hărţuieşte judecătorii şi juriştii lui Boc<br />
Un personaj bântuie de câteva luni prin instanţele<br />
de judecată clujene. Rareori lipseşte<br />
din primul rând. Încheie şedinţele zilnic cu cel<br />
puţin 10 dosare. E o mai veche cunoştinţă a<br />
judecătorilor. Radu Marino îşi parchează autoturismul<br />
în faţa intrării Palatului de justiţie<br />
când mijeşte de ziuă. Apoi se aşază pe banca<br />
din faţa sălii de contencios, unde aşteaptă să<br />
se deschidă. Îl ştiu bine toţi jandarmii, grefierii,<br />
judecătorii şi juriştii instituţiilor statului.<br />
Chiar şi în acest început de an nou, pensionarul<br />
clujean are zilnic câteva doare de susţinut.<br />
Se reprezintă singur. În sală a rămas doar cu<br />
„gândacul” de la juridic din Primărie în faţa<br />
judelui. Îi face confidenţe şi complimente juristei,<br />
pe hol. În faţa judecătorului însă se concentrează<br />
doar pe conţinutul dosarului. O ia<br />
de la capăt cu fiecare nouă strigare, ca şi cum<br />
ar intra de fiecare dată pentru prima oară în<br />
palat. Bliţul de la ieşire parcă îl trezeşte dintr-un<br />
coşmar. „Te aşteptam de mult, măi copile”.<br />
Începe povestea sa, chiar pe banca din<br />
faţa sălii. Nu a dormit toată noaptea. „Trebuie<br />
să scriu note de şedinţă pentru fiecare dosar”.<br />
Nu este dus cu capul, cum îl cred toţi cei care<br />
îl văd zilnic, ca un concurent de seamă al procesomanilor<br />
celebri. Omul doar îşi cere dreptatea<br />
pe care o aşteaptă de peste două decenii.<br />
Povestea legii neterminate <strong>18</strong><br />
Totul a pornit de la revoluţie, sau mă rog,<br />
evenimentele percepute în epocă drept o<br />
schimbare de regim politic. Marino a cerut<br />
reconstituirea dreptului de proprietate, pe locul<br />
pe care a deţinut bunicul său un teren de<br />
2 hectare, pe Calea Turzii, pe care se găseşte<br />
în prezent reprezentanţa Mercedes. Iniţial<br />
democraţia părea că se află pe drumul normal<br />
spre vest, a obţinut câştig de cauză în instanţă<br />
şi terenul moştenit. Problemele s-au precipitat<br />
când a cerut punerea în posesie. Primăria<br />
s-a opus şi în mod surprinzător, alte persoane<br />
aveau să-şi împartă terenul moştenit de el.<br />
Apoi să-l valorifice pe bani grei, în beneficiul<br />
reprezentanţei Mercedes şi a unei firme de<br />
medicamente. De peste două decenii îşi caută<br />
dreptatea în zadar. Justiţia pentru el a rămas<br />
la fel ca pentru poet, „o frază de dânşii inventată”.<br />
Speranţa lui Adrian Marino a venit<br />
odată cu Legea accesului la informaţii de interes<br />
public Legea nr 544 din 2001. O ştie mai<br />
bine şi a folosit-o mai mult ca jurnaliştii Nu<br />
mai are nimic de pierdut, vrea să demonstreze<br />
că cei care s-au ocupat de reconstituirea dreptului<br />
de proprietate au comis abuzuri. A cerut<br />
Primăriei şi Prefecturii acces la documentele<br />
prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate<br />
pentru toate persoanele de care are ştiinţă că<br />
s-au împroprietărit pe terenul pe care el avea<br />
dreptul. Mult mai răbdptor decât orice detectiv<br />
sau ziarist de investigaţie. Când a fost<br />
respins a cerut din nou acelaşi lucru, uzând<br />
de aceeaşi lege. Când a primit cele solicitate<br />
a renunţat la unele dosare, cum a fost cazul<br />
pentru o solicitare de la Prefectură.<br />
Dus cu capul după dreptate<br />
Pentru gardienii clădirii în care se împarte<br />
dreptate, Radu Marino este un bătrân dus cu<br />
capul. Jandarmii îl văd zilnic în geaca roşie,<br />
târând pe scări o geantă imensă cu dosare<br />
şi insistând în faţa judecătorilor cu acelaşi<br />
obiect. Pentru grefieri este un caz patologic,<br />
cu unul care repetă obsesiv acelaşi poem<br />
neînţeles. Pentru judecători, un procesoman<br />
nebun, dar cu studii superioare tehnice, care<br />
i-au permis cu uşurinţă să deprindă limbajul<br />
juridic şi care ştie unde să înţepe ca să doară.<br />
Pentru Primărie este un tip cu probleme<br />
la etaj, dar pentru că trebuie să păstreze aparenţele,<br />
au delegat o juristă să susţină fiecare<br />
dosar în parte.<br />
Vedetă în dosarul Valiza<br />
Pentru Gigi Becali, Radu Marino este un om<br />
de onoare, care nu a retractat nicio secundă<br />
susţinerea potrivit căreia valiza cu bani confiscată<br />
de procurorii DNA în iunie 2008, cu<br />
ocazia meciului de fotbal dintre U şi CFR<br />
Cluj, ar fi fost de fapt destinată achiziţiei unui<br />
teren al său. De altfel condamnarea lui Radu<br />
Marino în dosarul „valiza”, pentru favorizarea<br />
infractorului şi fals în înscrisuri a expirat chiar<br />
la sfârşitul anului trecut. Mai precis termenul<br />
de supraveghere. Becali a prezentat procurorilor<br />
în apărarea sa, un antecontract de vânzare-<br />
cumpărare a terenului lui Marino, ca pretext<br />
pentru deplasarea la Cluj a valizei cu 1,7<br />
milioane euro, contrasemnat de avocata Ciul,<br />
antrenorul victor Piţurcă şi deţinutul politic<br />
Raul Volcinschi.<br />
Doar mort va renunţa să caute dreptate<br />
În ciuda vârstei înaintate şi a amenzilor pe<br />
care unii judecători plictisiţi de insistenţa<br />
clujeanului pentru a obţine dreptate, Radu<br />
Marino ameninţă că merge mai departe. „Nu<br />
mă las până nu demonstrez că cei care trebuiau<br />
să-mi reconstituie dreptul de proprietate<br />
se împroprietăreau pe ei”, încheie clujeanul<br />
povestea sa, care în continuare este aşteptat<br />
zilnic de alţi magistraţi, care aşteaptă nervoşi<br />
cu sutele de dosare de soluţionat sub braţ.<br />
Marino dezvăluie câteva nume pe care le suspectează<br />
de aranjamente, precum Usate sau<br />
Jakab. „Timpul îmi va demonstra că eu am<br />
avut dreptate”, mai spune petentul. Cât despre<br />
amenzile pe care le recepţionează cu generozitate<br />
de la magsitraţi, de la 100 la 500 de lei<br />
pe bucată dosar, Marino susţine că nu poate fi<br />
acuzat de abuz de justiţie şi că spre desebire<br />
de cazurile generale, legea accesului la informaţii<br />
de interes public nu are nicio restricţie<br />
în acest sens. Radu Marino a lucrat ca inginer<br />
la Hidroelectrica, având la activ realizări precum<br />
hidrocentrala de la Mărişel. Este rudă cu<br />
regretatul critic literar Adrian Marino.<br />
Mihai Bacalu
CLUJ MANIFEST<br />
4 Economic<br />
Clujul, cel mai scump oraș din România<br />
“Capitala” Transilvaniei a depășit în acest an capitala țării la prețul apartamentelor.<br />
Teoretic, cine cumpăra iarna trecută la Cluj un apartament cu 90.000 de euro îl<br />
putea vinde acum cu 100.000. Dacă dinamica de creștere s-ar menține ca în 2016, în<br />
curând și Timișoara va ajunge înaintea Bucureștiului în privința prețurilor.<br />
<strong>An</strong>alizele realizate de portalul Imobiliare.<br />
ro arată că în anul ce s-a încheiat pretențiile<br />
vânzătorilor de locuințe din România au<br />
revenit pe un curs ascendent. Potrivit indicelui<br />
portalului, prețul mediu solicitat pentru<br />
apartamentele disponibile spre vânzare<br />
în țara noastră (noi și vechi) s-a majorat cu<br />
10,7% în ultimele 12 luni, de la 951 euro/<br />
mp util la finele lui 2015 până la 1.053 de<br />
euro în decembrie 2016. Radiografia distribuției<br />
cererii în funcție de preț indică și o<br />
majorare a puterii de cumpărare a populației.<br />
La Cluj-Napoca, indicele Imobiliare.ro a<br />
consemnat o creștere de 11,4% pe parcursul<br />
anului trecut, de la 1.117 euro/mp la finele<br />
lui 2015, până la 1.244 euro/mp în decembrie<br />
2016. Cel mai mare avans, de 11%, a<br />
fost consemnat de apartamentele vechi, care<br />
au ajuns la 1.276 euro/mp, de la 1.150 de<br />
euro. Locuințele noi s-au apreciat cu 8,1%,<br />
de la 1.093 la 1.<strong>18</strong>1 euro/mp. Pe piața clujeană<br />
se poate observa orientarea spre locuințe<br />
mai scumpe. “Ponderea căutărilor de apartamente<br />
mai ieftine de 40.000 de euro a scăzut<br />
substanțial la Cluj, de la 28% la finele lui<br />
2015, până la 12% spre sfârșitul lui 2016. În<br />
schimb, cererea pentru segmentele 40.000-<br />
60.000 de euro s-a majorat de la 27 la 34%<br />
, iar cea pentru cele de 60.000-80.000, de la<br />
<strong>25</strong> la 29%. Palierul 80.000-100.000 de euro<br />
a consemnat un avans important, de la 9 la<br />
14%, în vreme ce interesul pentru proprietăți<br />
mai scumpe de 100.000 de euro a rămas<br />
constant, la 11%”, potrivit Adrianei Lefter,<br />
analist la Imobiliare.ro.<br />
Piață ieftină pentru europeni<br />
<strong>An</strong>ul trecut, sectorul rezidențial a crescut în<br />
toată țara, mai accelerat decât în 2015, a remarcat<br />
Răzvan Cuc, președintele rețelei Re/<br />
Max România Cluj. Tendința a fost resimțită<br />
ca livrări de locuințe noi (10% peste nivelul<br />
din 2015) și din perspectiva volumului de<br />
tranzacții. Programul Prima Casă este motor<br />
principal de creștere. „Chiar dacă legea<br />
dării în plată a creat un val de îngrijorare<br />
înainte de lansare, piața a găsit rapid soluții<br />
de finanțare prin adaptarea de către bănci a<br />
produselor pentru finanțări, totul pe fondul<br />
unei cereri în creștere. Prima Casă a avut o<br />
perioadă scurtă de sincopă, dar aceasta nu a<br />
afectat tendința de creștere a pieței. În condiții<br />
de stabilitate economică la nivel european,<br />
rezidențialul autohton va continua să<br />
crească în <strong>2017</strong> într-un ritm cel puțin egal<br />
cu cel consemnat anul trecut. România este<br />
o piață foarte ieftină în Uniunea Europeană<br />
pe segmentul rezidențial. Pe fondul deficitului<br />
de spațiu locativ, românul va continua<br />
să aibă ca prioritate achiziția unei locuințe.<br />
E de așteptat ca noile ansambluri de locuințe<br />
să aibă livrări cu cel puțin 10% mai<br />
mari decât în 2016. Este posibil să vedem<br />
o curbă de creștere mai accentuată pe zona<br />
apartamentelor noi, ca urmare a garanțiilor<br />
diferențiate acordate acum prin Prima Casă<br />
– locuințe noi față de cele vechi. Aceste<br />
creșteri, cu o medie relativ temperată la nivel<br />
național, sunt în afara unui risc de bulă<br />
imobiliară, precum cea prin care România a<br />
trecut după 2008”, afirmă Cuc.<br />
Reîncepe cumpărarea de terenuri<br />
Vânzările s-au reluat în a doua parte a anului<br />
trecut la nivel național, odată cu relaxarea<br />
condițiilor de creditare. În ultimii doi<br />
ani, rezidențialul autohton s-a înscris pe o<br />
traiectorie ascendentă, reușind să depășească<br />
pragul de jos atins în perioada de recesiune.<br />
Această tendință se va menține în anul ce<br />
tocmai a început, însă nu fără constrângeri,<br />
conform jucătorilor din piață. Alexandru<br />
Petrescu, asociat în companiei Esop Consulting,<br />
consideră că piața locuințelor se află<br />
în dezvoltare. <strong>An</strong>ul trecut, mai mulți investitori<br />
au fost atrași de rezultatele pozitive din<br />
ultima perioadă și au trecut la cumpărarea<br />
de terenuri și anunțarea unor dezvoltări viitoare,<br />
fenomen ce nu se limitează la București.<br />
Dezvoltatorii nou intrați primesc sem-<br />
Alexandru Petrescu, managing partner Esop: „Prețurile rămân corelate cu puterea de<br />
cumpărare a românilor și de posibilitățile de creditare. Când băncile au revenit la condiții<br />
mai flexibile de creditare, la avansuri de 15-20%, tranzacțiile s-au reluat”
CLUJ MANIFEST<br />
ne încurajatoare după anunțarea proiectelor.<br />
Economic 5<br />
Prețuri în funcție de venituri și de bănci<br />
„Un lucru bun pentru dezvoltarea pieței este<br />
faptul că majoritatea cumpărătorilor sunt<br />
clienți finali, iar investitorii care cumpără<br />
- mai puțini decât în anii de boom - au<br />
în vedere închirierea și nu revânzarea, ca<br />
să forțeze creșterea prețurilor. În ultimele<br />
luni din 2016, condițiile de creditare s-au și<br />
relaxat, lucru care a început să se vadă în<br />
vânzări, iar diferențierea condițiilor de creditare<br />
la Prima Casă în favoarea locuințelor<br />
noi va avea impact pozitiv în perioada următoare.<br />
Prețurile rămân corelate cu puterea<br />
de cumpărare a românilor și de posibilitățile<br />
de creditare. Au fost câteva luni de blocare<br />
a creditării, de către legea dării în plată,<br />
atunci când avansurile au depășit economiile<br />
potențialilor cumpărători. Când băncile<br />
au revenit la condiții mai flexibile de creditare,<br />
la avansuri de 15-20%, tranzacțiile s-au<br />
reluat, în a doua parte a anului”, a declarat<br />
Petrescu. Evoluția Prima Casă indică sensibilitate<br />
la condițiile de creditare impuse de<br />
către bănci, programul având o funcționare<br />
accelerată în prima parte a anului, pe fondul<br />
discuțiilor privind majorarea avansurilor la<br />
celelalte tipuri de credite ipotecare și chiar<br />
stoparea programului guvernamental, conform<br />
experților imobiliari.<br />
Statul schimbă foaia: apartamentele noi,<br />
avantajate<br />
Din acest an, regulile jocului pentru Prima<br />
Casă se schimbă, iar aceasta face posibil<br />
ca la Cluj să se cumpere mai multe apartamente<br />
noi. Începând cu 1 ianuarie, statul<br />
acordă garanții diferențiate în funcție de tipul<br />
locuințelor achiziționate. Pentru cei care<br />
locuiesc în chirie, dar au în vedere achiziția<br />
unei locuințe, Prima Casă va rămâne una<br />
dintre cele mai atractive soluții. Specialiştii<br />
agenţiei clujene Edil Imobiliare au semnalat<br />
faptul că, potrivit unei ordonanțe de urgență<br />
aprobate la finalul anului trecut, din 1 ianuarie<br />
<strong>2017</strong> garanția statului pentru achiziția de<br />
apartamente vechi prin intermediul Prima<br />
Casă se reduce. Locuințele noi și cele consolidate<br />
vor beneficia de o cotă de garantare<br />
de 50%, în vreme ce proprietățile ce nu se<br />
încadrează în aceste categorii vor fi garantate<br />
în proporție de maximum 40%. În categoria<br />
locuințelor noi se încadrează imobilele<br />
recepționate cu cel mult cinci ani înainte<br />
de data solicitării creditului garantat. De o<br />
garanție de 50% vor beneficia și unitățile<br />
locative care au fost supuse unor lucrări de<br />
intervenție în vederea consolidării sau a reducerii<br />
riscului seismic cu cel mult cinci ani<br />
înainte de data solicitării creditului garantat.<br />
Românii de străinătate, neinteresați de<br />
Prima Casă<br />
În perioada ianuarie-octombrie 2016 s-au<br />
acordat 30.044 de garanții Prima Casă, de<br />
2,8 miliarde de lei. De la lansarea programului,<br />
în 2009, au fost acordate 201.080<br />
de garanții, de 17,2 miliarde de lei, pentru<br />
finanțări de 34,4 miliarde. Rata creditelor<br />
neperformante în rândul beneficiarilor Prima<br />
Casă este de 0,3 %, iar până în prezent<br />
au fost executate 508 garanții. Programul a<br />
avut pentru 2016 un plafon de garantare de<br />
1,69 miliarde de lei. Acesta a beneficiat prin<br />
hotărâre de guvern un plafon de garanţii de<br />
1,5 miliarde. S-a adăugat un plafon reutilizat<br />
de 17,7 milioane de aferent noilor finanțatori<br />
reintrați în program și care începând<br />
Unde apar noile locuințe<br />
cu anul trecut aplică principiul împărțirii<br />
proporţionale a riscurilor și pierderilor între<br />
stat și finanțator. În 2016 s-au putut acorda<br />
garanţii şi în limitadiferenţei alocate şi neutilizate<br />
din plafonul din anul precedent, de<br />
172 de milioane de lei, din care valoarea<br />
neutilizată aferentă diasporei reportată pe<br />
2016 era de 9,8 milioane de lei. Plafonul de<br />
garantare pe anul trecut a permis finanţatorilor<br />
acordarea de credite de 3,38 miliarde<br />
de lei.<br />
Călin Poenaru<br />
Prețuri medii de vânzare la apartamente (decembrie 2015/2016)<br />
Cluj-Napoca 1.117 euro/mp 1.244 euro/mp +10,7%<br />
București 1.069 euro/mp 1.138 euro/mp +6,5%<br />
Timișoara 940 euro/mp 1.027 euro/mp +9,3%<br />
Brașov 877 euro/mp 910 euro/mp +2,6%<br />
Constanța 917 euro/mp 968 euro/mp +5,6%<br />
Iași 847 euro/mp 858 euro/mp +1,3%<br />
Sursa: Imobiliare.ro<br />
Răzvan Cuc, președinte Re/Max România: „Prima Casă a avut o perioadă scurtă de<br />
sincopă, dar aceasta nu a afectat tendința de creștere a pieței. Pe fondul deficitului de<br />
spațiu locativ, românul va continua să aibă ca prioritate achiziția unei locuințe”<br />
Cele mai multe dintre noile proiecte rezidenţiale de la Cluj sunt încadrate pe segmentele<br />
medii, în ansambluri rezidențiale ca Bonjour, Contemporano, Platinia, Sophia, iar segmentul<br />
de lux a cunoscut la o dezvoltare semnificativă, Riviera Residence finalizându-se<br />
în 2015, potrivit agenției Coldwell Banker Transilvania. Gheorgheni şi Bună Ziua sunt<br />
cele mai dinamice zone pentru construcţii noi, proiecte precum Grand Hill Residence<br />
urmând a fi finalizate în <strong>2017</strong>. Cartierul Iris beneficiază de o atenţie sporită din partea<br />
dezvoltatorilor, un număr mare de locuinţe urmând a fi livrate în acest an. Printre cele mai<br />
recent anunţate proiecte se află un complex de 100 de apartamente dezvoltat de Coratim<br />
Grup. Pe termen mediu vor apărea noi poli de dezvoltare rezidențială, inclusiv Colonia<br />
Sopor, care beneficiază de suprafețe mari de teren disponibile.
CLUJ MANIFEST<br />
6 Local<br />
Centrul pentru deșeuri,<br />
funcțional la începutul anului 20<strong>18</strong><br />
Lucrările la Centrul de Management al<br />
Deșeurilor, reluate după doi ani<br />
Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, domnul<br />
Alin Tişe, a semnat astăzi, 24.11.2016,<br />
contractul de lucrări rămas de executat la<br />
CMID, celula nr. 1, cu asocierea “KRANZ<br />
EUROCENTER SRL - INSTITUTUL DE<br />
STUDII ŞI PROIECTĂRI ENERGETI-<br />
CE (ISPE)”. Termenul de realizare este de<br />
14 luni (cu termen de proiectare de 4 luni),<br />
pentru lucrările de remediere a deficienţelor<br />
constatate, cât şi pentru realizarea staţiei<br />
de tratare şi a staţiei de sortare. Tișe a ținut<br />
să menționeze că o atenție deosebită i va fi<br />
acordată acestui proiect, în permanență cineva<br />
se va afla pe șantier și va monitoriza<br />
lucrările. “Vom avea permanent oameni pe<br />
şantier, vom încerca zi de zi să monitorizăm,<br />
astfel încât noi să ne facem datoria, să facem<br />
plăți la timp şi să susţinem constructorul în<br />
tot ce are nevoie, iar ei se încadreze în termene,<br />
poate chiar să scurtăm aceste termene,<br />
fiind o urgenţă maximă problema gunoaielor<br />
pentru judeţul nostru şi pentru oameni.<br />
Deja oamenii noştri au fost pe teren, ştim<br />
exact ce avem de făcut acolo. E atât de<br />
vechi proiectul acesta încât toţi clujenii cunosc<br />
problema cu CMID şi cu celulele, însă<br />
asta a fost situaţia, am găsit în această fază<br />
proiectul şi suntem datori să îl ducem mai<br />
departe cât și mai repede să îl finalizăm”, a<br />
mai spus Tişe. Valoarea contractului este de<br />
111.103.998,44 lei plus TVA (aproximativ<br />
24 milioane de euro), bani europeni. “Mă<br />
bucur că am reuşit să deblocăm acest proiect<br />
şi să putem semna contractul de lucrări. Criza<br />
gunoaielor în judeţul Cluj este o chestiune<br />
extrem de serioasă, tocmai de aceea vom<br />
încerca să urgentăm finalizarea acestui proiect<br />
cu succes. Vom acorda toată asistenţa şi<br />
vom face toate diligenţele pentru a sprijini<br />
constructorul pentru a executa contractul<br />
în termenul stabilit” a declarat Preşedintele<br />
Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe.<br />
Se închid gropile de gunoi neconforme<br />
Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin<br />
Tişe, a semnat miercuri, 11 <strong>Ianuarie</strong> <strong>2017</strong>,<br />
cererile pentru emiterea autorizaţiilor de<br />
construire în vederea executării lucrărilor de<br />
închidere a depozitelor neconforme de deşeuri<br />
Cluj-Napoca (Pata Rât), Gherla, Turda<br />
şi Huedin. Valoarea totală aferentă lucrărilor<br />
de închidere a acestor patru depozite neconforme<br />
este de 29.801.835,65 lei fără TVA,<br />
sumă din care aproape 80% - 23.394.709,82<br />
lei este destinată închiderii depozitului de<br />
la Pata Rât. „Primăriile din Cluj-Napoca,<br />
Gherla, Turda şi Huedin vor elibera în cel<br />
mai scurt timp posibil autorizaţiile de construire.<br />
După emiterea acestora, Consiliul<br />
Judeţean Cluj, în calitate de beneficiar, va<br />
emite ordinul de începere a lucrărilor de<br />
execuţie pentru închiderea gropilor de gunoi<br />
neconforme, lucrări ce vor trebui finalizate<br />
în maxim 12 luni”, a declarat Preşedintele<br />
Consiliului Judeţean Cluj, domnul Alin<br />
Tişe.<br />
Groapa de la Pata Rât, închisă cu bani<br />
din bugetul CJ Cluj<br />
Consiliul județean Cluj a aprobat plata cheltuielilor<br />
pentru închiderea rampei de gunoi<br />
cu toate deșeurile suplimentare depozitate<br />
ilegal. Potrivit adresei primite de Ministe-<br />
Alin Tișe, președinte CJ Cluj:<br />
„Mă bucur că am reuşit să deblocăm acest proiect şi să putem semna contractul de lucrări.<br />
Criza gunoaielor în judeţul Cluj este o chestiune extrem de serioasă, tocmai de<br />
aceea vom încerca să urgentăm finalizarea acestui proiect cu succes”
CLUJ MANIFEST<br />
rul Mediului, nu se poate realiza inchiderea<br />
parțială a rampei, este necesar să se asigure<br />
preluarea în corpul depozitului care va<br />
fi acoperit a tuturor deșeurilor existente în<br />
zona de depozitare. ”Ministerul Mediului<br />
ne-a comunicat că trebuie închisă toată rampa<br />
pentru ca nu poti se desparti blocul de<br />
deseuri, iar cheltuielile cauzate de deșeurile<br />
suplimentare trebuie să le suportam din<br />
bugetul judetului. Exista o plângere penală<br />
ce urmează să stabilească cine a dus acele<br />
deșeuri. Noi ne-am constituit parte civilă<br />
în acel dosar cu această valoare. Nu se pot<br />
separa gunoaiele. Avem un contract licitat<br />
si semnat pentru închiderea rampei, dar au<br />
stat pe loc pentru că nu se știa ce se face<br />
cu cantitatea suplimentară”, a declarat Alin<br />
Tișe. În cadrul Proiectului Sistem de Management<br />
Integrat la Deșeurilor în Județul<br />
Cluj, unul dintre obiective este Închiderea<br />
celor șase depozite urbane neconforme din<br />
Județul Cluj. Pentru îndeplinirea acestui<br />
obiectiv, a fost încheiat Acordul contractual<br />
nr. 6810/26 din 02.04.2015 privind Proiectarea<br />
şi execuţia pentru obiectivul de<br />
investiţii ”Închiderea depozitelor urbane<br />
neconforme din judeţul Cluj – LOT 1 – Pata<br />
Rât, Turda, Huedin, Gherla”. Acordul contractual<br />
a fost încheiat cu Asocierea S.C.<br />
NORDCONFOREST S.A. – S.C. FINARA<br />
CONSULT S.R.L. – S.C. INTERDEVELO-<br />
PMENT S.R.L., având ca lider de asociere<br />
S.C. NORDCONFOREST S.R.L. Ordinul<br />
de începere a lucrărilor pentru obiectivul de<br />
investiţii – Proiectarea şi execuţia obiectivului<br />
de investiţii Închiderea depozitelor neconforme<br />
de deşeuri din judeţul Cluj – LOT<br />
nr. 1 – Pata Rât, Gherla, Huedin, Turda, în<br />
cadrul proiectului Sistem de Management<br />
Integrat al Deşeurilor în judeţul Cluj, a fost<br />
emis începând cu data de 28.05.2015, dată<br />
după care s-a făcut predarea amplasamentelor<br />
în luna iunie 2015, respectiv:<br />
04.06.2015 – Pata Rât;<br />
05.06.2015 - Gherla;<br />
08.06.2015 – Turda şi Huedin.<br />
Prin adresa <strong>An</strong>treprenorului nr.<br />
4652/27.07.2015, înregistrată la Consiliul<br />
Județean Cluj cu nr. 14594/27.07.2015 s-a<br />
transmis Substanțierea Revendicării nr. 1,<br />
conform căreia, evenimentul care a condus<br />
la Revendicarea nr. 1, constă în existența<br />
în zona amplasamentului Depozitului de<br />
deseuri Pata Rât, a unui volum de deșeuri<br />
suplimentar față de volumul de deseuri cuprins<br />
în documentația de atribuire, diferență<br />
constatată și cuantificată în urma întocmirii<br />
de către <strong>An</strong>treprenor a studiului topografic,<br />
efectuat după predarea amplasamentului.<br />
Diferența dintre cantitatea de deseuri luată<br />
în considerate la întocmirea Ofertei tehnice<br />
(raportat la cantitatea de deșeuri din Documentația<br />
de atribuire – noiembrie 2013) și<br />
cea constatată cu ocazia culegerii datelor<br />
pentru proiectare și întocmirea studiilor de<br />
specialitate, respectiv iunie 2015, este de<br />
541.835 mc la Depozitul de deseuri Pata<br />
Rât. Consiliul județean Cluj va suporta din<br />
bugetul propriu suma de 6.032.846,39 lei<br />
(fără TVA), pentru proiectul ”Sistem de Management<br />
Integrat al Deșeurilor în Județul<br />
Cluj”, din bugetul Județului Cluj. În această<br />
fază, cheltuielile aferente acestor lucrări<br />
suplimentare vor fi decontate din Bugetul<br />
aferent Proiectului Sistem de Management<br />
Integrat la Deșeurilor din Județul Cluj –<br />
Capitolul Cheltuieli neeligibile, urmând să<br />
fie recuperate de la persoanele fizice și/sau<br />
juridice vinovate de activitățile ilicite care<br />
au determinat cantitățile suplimentare de<br />
deșeuri care au condus la aceste cheltuieli<br />
neeligibile. Deoarece deșeurile au fost depozitate<br />
după termenul prevăzut de calendarul<br />
de sistare a activității din cadrul H.G.<br />
nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor<br />
precum și datorită faptului că activitatea de<br />
Local 7<br />
depozitare a încălcat prevederile O.U.G. nr.<br />
195/22.12.2005 – privind protecția mediului,<br />
precizăm că, prin adresa Consiliului Județean<br />
Cluj nr. 14626/28.07.2015, s-a depus<br />
la Direcția Națională <strong>An</strong>ticorupție, Plângerea<br />
penală referitoare la Depozitul de deșeuri<br />
Pata Rât, urmând ca, după cuantificarea<br />
prejudiciului prin plata către <strong>An</strong>treprenor a<br />
sumei aferente lucrărilor suplimentare, beneficiarul<br />
să uzeze de toate pârghiile legale<br />
în vigoare pentru recuperarea acestuia.<br />
Incinerator în locul actualului proiect?<br />
Banii primiți de la UE pentru realizarea primei<br />
celule se ridică la suma de 24 de milioane<br />
de euro. De asemenea, în același timp<br />
se caută soluții ca în locul celei de-a doua<br />
celule să fie realizat un incinerator. ”Dacă<br />
noi nu continuăm această primă celulă şi nu<br />
o facem, practic ar trebui să dăm înapoi şi ce<br />
am atras până acum care înseamnă vreo 54<br />
de milioane de lei, aproximativ 12-13 milioane<br />
de euro. Am convenit şi am discutat cu<br />
Primăria ca în paralel cu realizarea primei<br />
celule, noi deja să gândim soluţia definitivă,<br />
ceea ce se va întâmpla după finalizarea<br />
şi umplerea primei celule. Aici, cu Primăria,<br />
ne gândim la soluţia incineratorului, ca<br />
soluție definitivă. Având în vedere că toate<br />
comunele au stații temporare sau folosesc<br />
rampe de transfer, o dată ce le vom aduce<br />
toate în prima celulă, în scurt timp se va umple.<br />
Prima celulă se va umple foarte repede.<br />
Incineratorul ar urma să fie gestionat de ADI<br />
Eco-Metropolitan. În proiectul de CMID<br />
sunt două celule, două gropi ecologice cu<br />
membrană specială care nu permite poluarea.<br />
A doua celulă urmează să fie făcută abia<br />
după ce se umple prima. Dorinţa noastră<br />
pentru a doua celulă este să nu mai atragem<br />
bani europeni ca să nu trebuiască să-i dăm<br />
înapoi şi în locul celei de-a doua celule să<br />
gândim soluţia alternativă, definitivă a unui<br />
incinerator. Practic, nu oprim proiectul să<br />
dăm banii înapoi, dar îl dimensionăm ca a<br />
doua parte din el să ducă la o soluţie definitivă”,<br />
potrivit lui Alin Tișe.<br />
Dana Țîrlea
CLUJ MANIFEST<br />
8 Publicitate
CLUJ MANIFEST<br />
Medical 9<br />
Abordarea scaderii imunitatii in sezonul rece<br />
prin suplimentarea cu Zinc si Vitamina C<br />
Societatea actuală aduce numeroase avantaje,<br />
dar şi destule dezavantaje. Stressul cotidian,<br />
oboseala, frecventele neajunsuri date de<br />
realitatea economică, influenţează negativ, în<br />
general, starea de sănătate a fiecarui om în<br />
parte.<br />
Exista însă efecte negative mult mai<br />
evidente şi mai rapid instalate asupra principalei<br />
bariere de apărare a organismului, sistemul<br />
imunitar. Este posibil ca imunitatea populaţiei<br />
să fie tot mai scăzută. De aceea trebuie să ne<br />
preocupe pe fiecare dintre noi, cum putem să<br />
prevenim scăderea imunităţii. O alta problemă<br />
care, în mod cert are impact asupra imunităţii,<br />
este deficitul de oligoelemente. S-a observat<br />
că legumele şi fructele conţin cu <strong>25</strong>-50% mai<br />
puţine minerale comparativ cu situaţia de acum<br />
30 de ani. Se estimează că 30% din populaţia<br />
globului este deficitară în ceea ce priveşte zincul,<br />
acest deficit afectând în special copiii sub 5<br />
ani din ţările în curs de dezvoltare. Deficitul de<br />
zinc afectează în mod negativ imunitatea, ceea<br />
ce duce la creşterea incidenţei infecţiilor. De<br />
asemenea, scăderea imunităţii la vârstnici este<br />
pusă în legătură cu deficitul de zinc. Nu exista<br />
date care să ateste o creştere a incidenţei infecţiilor<br />
respiratorii în general, dar în mod cert sunt<br />
mai frecvente infecţiile cu bacterii rezistente la<br />
antibiotice, chiar cu rezistenţă la mai multe antibiotice.<br />
Cauza principală este folosirea nejustificată<br />
a antibioticelor în infecţiile virale. Dacă<br />
prin anumite metode (de exemplu, suplimentare<br />
dietetică cu zinc) am scădea incidenţa infecţiilor<br />
(respiratorii, digestive sau cu altă localizare),<br />
am reduce şi consumul de antibiotice şi consecutiv<br />
rezistenţa bacteriană la antibiotice. Cercetători<br />
de la Universitatea din Florida au propus<br />
folosirea zincului în terapia infecţilor cu bacterii<br />
rezistente la antibiotice, zincul acţionând prin<br />
stimularea limfocitelor T.<br />
Studii realizate asupra pacienţilor cu<br />
viroze respiratorii cărora li s-au administrat<br />
suplimente de zinc au demonstrat că aceștia<br />
au avut o durată de boală înjumătăţită şi simptome<br />
mai puţin severe. Într-un articol publicat<br />
recent s-a dovedit rolul suplimentării cu zinc<br />
în reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin infecţii<br />
respiratorii şi digestive. Sulfatul de zinc<br />
pare a fi usor de administrat, sigur si bine tolerat<br />
pentru prevenirea și tratamentul infectiilor comune<br />
la copii (1) Zincul are o mare importanţă<br />
în buna funcţionare a organismului uman, fiind<br />
un mineral cu multe valenţe terapeutice. El s-a<br />
dovedit eficient nu numai în creşterea imunităţii<br />
şi combaterea răcelii, ci şi în degenerescenţa<br />
maculară, problemele dermatologice, vindecarea<br />
leziunilor sau ADHD.<br />
Cercetătorii au demonstrat că zincul este de<br />
două ori mai necesar decât fierul pentru organismul<br />
uman şi că doza zilnică recomandată<br />
este de 10-20 mg.<br />
Cea mai de seamă, printre multele<br />
funcţii ale vitaminei C este, probabil, rolul major<br />
pe care îl joacă in sistemul imunitar. Potrivit<br />
numărului tot mai mare de dovezi, ea ajută la<br />
creşterea rezistenţei organismului faţă de o serie<br />
întreagă de boli. Studii făcute atât pe animale,<br />
cât şi pe oameni au arătat ca excesul de vitamina<br />
C stimulează producţia de limfocite, o componentă<br />
importantă a sistemului nostru imunitar.<br />
Acidul ascorbic pare să fie de asemenea necesar<br />
glandei timus (una dintre glandele majore<br />
implicate în imunitate) şi măreşte mobilitatea<br />
fagocitelor. Deoarece nivelurile vitaminei C în<br />
sânge şi în ţesuturi descresc o dată cu vârstă, nu<br />
este deloc surprinzător că anumiţi subiecţi mai<br />
în vârstă, care primesc suplimente de vitamina<br />
C, dovedesc o îmbunătăţire a imunităţii.<br />
Multe studii de laborator au indicat că<br />
vitamina C dezactivează o varietate de viruşi şi<br />
bacterii în condiţii de laborator. Puterea vitaminei<br />
C de relansare a capacităţii sistemului nostru<br />
imunitar de a combate viruşii si bacteriile are<br />
implicaţii şi în bolile cardiovasculare şi în cancerul<br />
gastric, riscul pentru amândouă părând a<br />
creşte prin infecţiile bacteriene. Suplimentarea<br />
cu vitamina C poate scurta durata bolii, poate<br />
micşora intensitatea simptomelor pentru infecţiile<br />
căilor respiratorii şi acest lucru are ca rezultat<br />
mai puţine zile de boală în toate tipurile de<br />
boli acute. Administrarea de vitamina C le poate<br />
da o formă mai puţin gravă. Vitamina C a fost<br />
de asemenea folosită pentru a reduce simptomele<br />
de astm şi alergii, în special în cazul rinitelor<br />
alergice de sezon.(2) Institutul Linus Pauling<br />
recomandă persoanelor sănătoase, barbaţi şi<br />
femei, un consum de vitamina C de cel putin<br />
400 mg pe zi – cantitate care satureaza la maxim<br />
plasma şi celulele circulatorii la nefumatorii tineri<br />
si sănătoşi. Consumarea zilnică a cel putin<br />
cinci porţii de fructe şi legume asigura 200 mg<br />
de vitamina C.<br />
Dr. Simion Baltes<br />
1. Zafer Kurugöl, The prophylactic and therapeutic effectiveness of zinc<br />
sulphate on common cold in children, Acta Pædiatrica, 2006; 95: 1175-<br />
1<strong>18</strong>1. 2. S. Maggini, Essential Role of Vitamin C and Zinc in Child Immunity<br />
and Health, The Journal of International Medical Research, 2010;<br />
38: 386 – 414
CLUJ MANIFEST<br />
10 Economic<br />
Transilvania de Nord, doar pe<br />
locul trei la parcuri industriale<br />
Suprafața celor 76 de parcuri industriale<br />
din România se ridică la 3.085<br />
ha. Sunt 1.056 de operatori economici<br />
în aceste parcuri de pe teritoriul național,<br />
cu 56.000 de salariați, menționează<br />
raportul anual al Ministerului<br />
Dezvoltării Regionale și Administrației<br />
Publice (MDRAP). La jumătatea<br />
anului trecut erau funcționale în Regiunea<br />
Nord-Vest parcurile industriale<br />
Tetarom I-IV, Turda I-II, Câmpia Turzii,<br />
Dej și Stonextract (județul Cluj), Oradea<br />
Eurobusiness I-III (Bihor), Jibou<br />
(Sălaj), Bistrița Sud (Bistrița-Năsăud),<br />
Schwaben Petrești (Satu Mare).<br />
Transilvania Echipamente și Tehnologii<br />
Avansate produse în România (Tetarom)<br />
I a fost primul parc industrial<br />
creat de Consiliul Județean Cluj, în municipiul<br />
Cluj-Napoca. Cele trei obiective<br />
create până acum de CJ sunt Tetarom<br />
I (32 ha, 1.440 de angajați, investiții<br />
de 46 de milioane de euro), Tetarom<br />
II (12 ha, 2.120 angajați, 83 de milioane<br />
de euro), Tetarom III - la Jucu (154<br />
ha, 2.100 angajați, 176 de milioane de<br />
euro). <strong>An</strong>ul trecut nouă asemenea obiective<br />
din România au primit acest titlu.<br />
Au fost înființate parcuri industriale la<br />
Oradea, Tileagd (județul Bihor), Călan<br />
(Hunedoara), Săcele (Brașov), Sfântu<br />
Gheorghe (Covasna), Giarmata, Sânandrei<br />
(Timiș), Siret (Suceava). Cele mai<br />
multe asemenea parcuri sunt comasate<br />
în Regiunile Sud (22), Centru (17) și<br />
Nord-Vest (16). Mai slab stau la acest<br />
capitol Regiunile București și Sud (câte<br />
2), Nord-Est (5), Sud-Vest și Vest (câte<br />
6). Parcurile industriale sunt instrumente<br />
de dezvoltare locală cu rolul de<br />
a atrage investiții și de a crea locuri de<br />
muncă, iar îmbunătățirea calității vieții<br />
comunităților locale și scăderea sărăciei<br />
au fost obiective urmărite la nivelul<br />
MDRAP inclusiv prin procesul de emitere<br />
a titlului de parc industrial.<br />
Titlul de parc industrial reprezintă ajutor<br />
de stat și conferă administratorului<br />
şi rezidenţilor scutire de la plata taxelor<br />
percepute pentru modificarea destinației<br />
sau pentru scoaterea din circuitul agricol<br />
a terenului, scutire de la plata impozitului<br />
pe terenuri, clădiri, taxe locale<br />
pentru certificate de urbanism, autorizații<br />
de construire sau de desființare de<br />
construcții.<br />
Aeroportul Internaţional ,,Avram Iancu”<br />
Cluj, noi destinaţii pentru anul <strong>2017</strong><br />
Aeroportul Internaţional ,,Avram<br />
Iancu” Cluj, regie autonomă aflată<br />
în subordinea Consiliului Judeţean<br />
Cluj, a înregistrat în anul 2016 cel<br />
mai mare număr de pasageri din istorie.<br />
Astfel, pe parcursul anului precedent<br />
traficul pe Aeroportul clujean a cunoscut<br />
o creştere de 26,56 procente faţă<br />
de anul 2015, numărul pasagerilor ridicând-se<br />
la 1.880.319, cu 394.667 mai<br />
mulţi. Creşterea traficului de pasageri<br />
a determinat, totodată, şi o majorare a<br />
numărului de mişcări aeronave, în anul<br />
2016 fiind consemnate 19.152 de aterizări<br />
şi decolări pe şi de pe Aeroportul<br />
Internaţional Cluj, în creştere cu 23,81<br />
%. Trendul crescător se menţine şi în<br />
ceea ce priveşte traficul de marfă (îmbarcată/<br />
debarcată), în anul 2016 acesta<br />
însumând nu mai puţin de 2.100,895de<br />
tone, cu <strong>25</strong>,02 % mai mult faţă de anul<br />
2015. Consiliul Judeţean Cluj şi Aeroportul<br />
Internaţional ,,Avram Iancu”<br />
îşi propun consolidarea acestei poziţii<br />
de prim aeroport regional şi al doilea<br />
aeroport din ţară, după Aeroportul Internaţional<br />
,,Henri Coandă” Bucureşti,<br />
astfel că pentru anul <strong>2017</strong> se estimează<br />
un trafic cuprins între 2,7 milioane şi 3<br />
milioane de pasageri. Strategia de dezvoltare<br />
a Aeroportului clujean continuă<br />
atât în ceea ce priveşte infrastructura,<br />
cât şi reţelele de rute, astfel că pentru<br />
anul <strong>2017</strong> sunt anunţate noi destinaţii<br />
precum Stockholm (Suedia), Bratislava<br />
(Slovacia), Karlsruhe – Baden<br />
– Baden, Frankfurt Hahn, Hamburg<br />
(Germania), Larnaca (Cipru), Nisa<br />
(Franţa), Budapesta (Ungaria), Malta<br />
şi Constanţa (România).
CLUJ MANIFEST<br />
Colegiul Tehnic din Turda va fi<br />
reabilitat și modernizat<br />
Județean 11<br />
Colegiul Tehnic din Turda va fi reabilitat și modernizat, cu bani de la Guvern.<br />
Aproape 1 milion de lei de la Ministerul Dezvoltării vor ajunge la Turda.<br />
În cadrul Programului Național de Dezvoltare<br />
Locală - Subprogramul Regenerare urbană<br />
a municipiilor și orașelor- Domeniul<br />
reabilitare/modernizare a unităților de invățământ<br />
preuniversitar, derulat prin Ministerul<br />
Dezvoltării Regionale și Administrației<br />
Publice, Municipiul Turda prin Primarul<br />
Cristian Octavian Matei, a întreprins demersuri<br />
susținute pentru alocarea de fonduri<br />
de la bugetul de stat pentru “Lucrări de reabilitare<br />
și modernizare la Colegiul Tehnic<br />
Turda, județul Cluj, în vederea obținerii autorizației<br />
sanitare de funcționare”, începând<br />
cu luna iulie 2016. Eforturile executivului<br />
au fost încununate de succes la sfârșitul<br />
anului 2016, respectiv în 30.12.2016, dată<br />
la care a fost semnat la nivelul M.D.R.A.P.<br />
contractul de finanțare nr. 1372/29.12.2016<br />
- 27845/30.12.2016 de către vicepremierul<br />
Vasile Dîncu.<br />
Valoarea contractului de finanțare este de<br />
991.913,41 lei, bani alocați integral de la<br />
bugetul de stat. Concret, lucrările de reabilitare<br />
și modernizare se referă la corpul<br />
C3- săli de curs, situat în incinta Colegiului<br />
Tehnic Turda și constau în lucrări de reabilitare<br />
termică a clădirii, refacerea învelitorii<br />
acesteia, schimbarea tâmplăriei interioare și<br />
exterioare, refacerea instalațiilor interioare<br />
(electrice, apă-canal), adică aducerea la<br />
standarde optime de desfășurare a procesului<br />
de învățământ. ”În cursul acestui an vom<br />
depune la Ministerul Dezvoltării Regionale<br />
și Administrației Publice mai multe proiecte<br />
de finanțare în cadrul Programului Național<br />
de Dezvoltare Locală pe diferite axe<br />
de investiții și considerăm că vom reuși să<br />
atragem fonduri substanțiale, necesare dezvoltării<br />
durabile a municipiului nostru”, a<br />
declarat primarul Cristian Matei. Una dintre<br />
cele mai mari şcoli de profil tehnic din Turda,<br />
Colegiul Tehnic situat în partea nouă a<br />
oraşului Turda în Piaţa Basarabiei îşi desfăşoară<br />
activitatea într-un complex de clădiri<br />
dispuse sub formă de careu despărţite de o<br />
curte-parc generoasă. Cunoscută încă din<br />
1990 ca şi Grupul Şcolar pentru Industria<br />
Sticlei, în anul 1994, fuzionează cu Grupul<br />
Şcolar Industrial Construcţii de Maşini, şi<br />
ia fiinţă Grupul Şcolar Industria Sticlei şi<br />
Construcţii de Maşini, iar din anul 2000 se<br />
numește Colegiul Tehnic Turda.<br />
La acest liceu învaţă în prezent 800 de elevi,<br />
iar aria curriculară tehnologii are în componenţă<br />
un număr de 32 de cadre didactice,<br />
dintre care: 16 ingineri, 5 economişti, 3<br />
informaticieni, 8 maiştri instructori. Alături<br />
de aceştia, profesorii ariilor aparţinând culturii<br />
generale promovează activităţi educaţionale,<br />
didactice apreciate de copii şi părinţi.<br />
Colegiul Tehnic Turda funcţionează cu două<br />
profiluri, şase domenii şi a fost implicată în:<br />
3 proiecte Phare, 2 proiecte Comenius, un<br />
proiect Grundtvig şi diferite alte proiecte<br />
europene. Liceul beneficiază de o dotare<br />
tehnico-materială excelente, fiind în prezent<br />
singurul liceu din oraş care beneficiază de 1<br />
Amfiteatru, 10 laboratoare, 27 de cabinete,<br />
6 de ateliere dotate, cu mobilier adecvat şi<br />
modern, echipamente specializate şi calculatoare,<br />
3 săli de informatică, o sală de sport,<br />
capelă, bibliotecă prevăzută cu sală de lectură,<br />
cantină unde elevii pot servi masa şi<br />
internat cu o capacitate de 150 de locuri.<br />
Laboratoarele de creaţie de mecatronică şi<br />
laboratorul auto oferă elevilor posibilitatea<br />
să urmărească cu atenţie softurile create de<br />
ei înşişi, pe diferite piese aflate în mişcare<br />
şi de a completa cunoştinţele teoretice cu<br />
cele de pregătire practică efectivă. Iar în laboratoarele<br />
de electronică şi automatizări,<br />
dotate cu echipamante electronice specializate<br />
pentru efectuarea măsurătorilor şi verificărilor<br />
elevii realizează aplicaţii specifice<br />
domeniului electronicii. Avantajul cel mai<br />
important constă în faptul că elevii din cele<br />
patru clase de profil auto, la absolvire, au<br />
şi carnet auto pentru categoria dorită prin<br />
parteneriatul de care dispunem cu Centrul<br />
de pregătire şi perfecţionare a personalului<br />
din domeniul transporturilor rutiere de la<br />
SC “Cabriolet” Turda.Oferta educaţională<br />
a liceului este diversă şi cuprinde sistem de<br />
învăţământ de zi, seral, şcoală postliceală şi<br />
şcoală de maiştri.<br />
Dana Țîrlea
CLUJ MANIFEST<br />
12 Cultural<br />
Din cele trecute vremi – o radiografie<br />
a Clujului anilor 30 - partea a II-a<br />
Corneliu Coposu a scris rânduri frumoase<br />
despre scriitorii contemporani cu el și cărțile<br />
care au văzut lumina tiparului în acea<br />
perioadă. El prezintă cititorilor ziarului<br />
„România Nouă” volumul de povestiri<br />
pentru copii al renumitei scriitoare Margareta<br />
Barcianu, „Minuk pisoiul”. Subliniază<br />
că autoarea nu mai avea nevoie de<br />
nici o prezentare și că s-a bucurat de un<br />
real succes încă de la debutul său cu volumul<br />
de literatură „Povestea numelui”.<br />
Doar cu un an înainte de apariția cărții<br />
prezentate de Corneliu Coposu, autoarea<br />
publicase altă carte de succes, intitulată<br />
„Țara Jucaminilor”. Cartea prezentată de<br />
Corneliu Coposu avea ca temă jurnalul<br />
unui pisoi. În cadrul ei, „autoarea filmează,<br />
până în cele mai mici amănunte, aspectele<br />
vesele și triste, ale vieții, bucuriile<br />
și necazurile celor apropiați, și înregistrează<br />
cuminte și fidel, impresii, gânduri,<br />
imagini, voluptăți, cari se rostogolesc în<br />
dezordine armonioasă într-o lume de fantezie<br />
și de basm”. Altă carte prezentată de<br />
Corneliu Coposu este cea semnată de<br />
Septimiu Popa și intitulată „Temnițele<br />
Clujului”. O cataloghează ca un volum de<br />
„evocări duioase și portrete țesute din<br />
amintiri”. Sunt amintiri triste ale preotului<br />
Septimiu Popa din închisorile ungurești<br />
de dinainte de 19<strong>18</strong>, în care a avut de îndurat<br />
datorită crezului său intransigent în<br />
nația din care provenea. Cea de a treia carte<br />
prezentată este o monografie semnată<br />
de renumita scriitoare, sălăjeană prin căsătorie,<br />
Elena dr. Aciu, născută Fabian. În<br />
anul 1937, în perioada 6-21 mai, la Paris<br />
are loc cel de al doilea Congres Internaţional<br />
„La mere au foyer ovriere de progres<br />
humain” (Mama în cămin, făuritoare a<br />
progresului uman). Lucrările congresui au<br />
tratat o problemă de mare importanţă şi<br />
anume Maternitatea, în sensul cel mai nobil<br />
al cuvântului, cu toate greutăţile şi mai<br />
ales bucuriile pe care le comportă misiunea<br />
divină. Comitetul organizator a trimis<br />
un apel tuturor ţărilor europene şi chiar<br />
Statelor Unite ale Americii să colaboreze<br />
la această nobilă acţiune şi să trimită materiale<br />
de documentare istorică, cele mai<br />
reuşite lucrări urmând a fi premiate. Şi la<br />
noi în ţară s-au constituit Secţii Naţionale<br />
ale Comitetului Internaţional al Congresului.<br />
Iată cum arăta invitaţia la concurs;<br />
„Căutaţi în ţara Dvoastră cel mai frumos<br />
exemplu de femeie, de Mamă, realizatoare<br />
prin activitate şi prestigiu uman şi social,<br />
fie, printre persoanele cunoscute, fie<br />
printre acele, ce au trecut în Istorie”. Elena<br />
dr. Aciu răspunde acestui apel şi trimite<br />
o lucrare cu caracter monografic, referitoare<br />
la viaţa şi activitatea „matroanei din<br />
dealul Ţarinii”, Clara Maniu, mama marelui<br />
om politic, Iuliu Maniu. Comitetul organizator<br />
a acordat trei premii, dintre care<br />
unul a fost decernat scriitoarei Elena dr.<br />
Aciu, premiu constând dintr-o plachetă de<br />
bronz cu o frumoasă incripţie. (Elena Dr.<br />
Aciu n. Fabian, Clara Maniu, Tipografia<br />
„Cartea Românească”, Cluj, 1938, p. 3-5).<br />
Mai reţinem faptul că venitul încasat din<br />
vânzarea broşurii era destinat Orfelinatului<br />
de fete din Şimleu. Credem că Elena<br />
Aciu s-a dovedit inspirată atunci când a<br />
ales să prezinte aspecte din viața și activitatea<br />
exemplară a Matroanei din Dealul<br />
Țarinii, Clara Maniu. Elena Aciu „are meritul<br />
mare de a fi prezentat lumii o icoană<br />
plină de virtuți, în fața căreia se descoperă<br />
cucernic, tot Ardealul românesc, țara întreagă”,<br />
spune Corneliu Coposu. O prezintă<br />
pe renumita scriitoare, care se găsea<br />
la cel de al cinsprezecelea volum publicat,<br />
în special piese de teatru pentru copii și<br />
mai avea altele în manuscris. O serie de<br />
articole semnate de Corneliu Coposu au<br />
ca temă problemele universitare. Este de<br />
la sine înțeles că nu putea să nu fie interesat<br />
de locul în care absolvise studiile juridice<br />
în anul 1934. El aduce la cunoştinţă<br />
opiniei publice nemulțumirile studenților<br />
de la Academia Comercială din Cluj. Descrie<br />
geneza conflictului și redă declarațiile<br />
rectorului Constantin Lacea despre repartizarea<br />
burselor, insuficiența sălilor de<br />
cursuri, lipsa manualelor, anul pregătitor<br />
și probleme privind frecvența studenților<br />
la cursuri. Datorită incidentelor generate<br />
de concursul pentru ocuparea catedrei de<br />
sociologie a Universității din Cluj. Deși îl<br />
apreciau pe renumitul sociolog Traian<br />
Herseni, studenții susțin, pe bază de argumente<br />
concrete, că el a pierdut, la mică<br />
distanță, concursul în fața profesorului<br />
Constantin Sudețeanu. În schimb, comisia<br />
de examinare l-a dat câștigător pe profesorul<br />
Traian Herseni, fiindcă era un apropiat<br />
colaborator al renumitului sociolog<br />
Dimitire Gusti. Corneliu Coposu consideră<br />
că era nevoie de „vreo două duzini de<br />
lămuriri” în haosul care s-a creat. Universitatea<br />
din Cluj trecea printr-un impas financiar<br />
foarte greu. Începând cu anul<br />
1929, criza financiară care a afectat țara<br />
noastră și întregul mapamond a avut efecte<br />
negative și asupra bugetului Universității<br />
din Cluj. Subvenția de la stat s-a redus<br />
treptat, an de an, existând pericolul ca în<br />
anul 1936 să fie închisă, dacă Ministerul<br />
Instrucțiunii Publice nu intervenea de urgență.<br />
Alarmat de această știre, fostul student<br />
Corneliu Coposu se adresează rectorului<br />
Florian Ștefănescu Goangă, pentru a<br />
afla mai multe detalii și a le oferi opiniei
CLUJ MANIFEST<br />
publice, în calitatea sa de jurnalist. Interviul<br />
realizat este publicat în coloanele ziarului<br />
„România Nouă”. Din informațiile<br />
primite de la rector, reies gravele probleme<br />
financiare ale Universității. Cu toate<br />
problemele întâmpinate, prodigioasa activitate<br />
a Universității continuă. Astfel, la<br />
începutul lunii aprilie 1936, în sala de<br />
conferințe a Bibliotecii Universității din<br />
Cluj a fost vernisată o expoziție de stampe<br />
„frumoase și unice dăruite de generosul<br />
mecenate al Clujului” G. Sion, precum și<br />
a lucrărilor sale științifice elaborate pe<br />
parcursul a 15 ani de carieră didactică la<br />
Universitatea din Cluj. Autorul afirmă că,<br />
din păcate, publicul din Cluj „a subliniat<br />
printr-o absență ... strălucită, desinteresul<br />
obișnuit pentru manifestările științifice și<br />
activitatea prodigioasă a celui mai înalt<br />
institut de cultură din Ardeal. Și pe nedreptul.<br />
Căci Clujul românesc are să mulțumească<br />
Universității noastre și institutelor<br />
dependente (de) desvoltarea<br />
municipală, prosperitatea economică și<br />
prestigiul orășenesc”. La Unversitatea din<br />
Cluj continuă conflictul de la Catedra de<br />
Sociologie. După un an și jumătate de la<br />
concurs, profesorul Constantin Sudețeanu,<br />
suplinitorul catedrei, declarat în<br />
primă fază câștigător al postului de titular,<br />
a intentat acțiune în contencios pentru refuzul<br />
autorităților de a-l pune în drepturi.<br />
Autorul afirmă că era un caz fără precedent<br />
în analele Universității din Cluj. Fiind<br />
unul dintre cei care „poartă în inimă<br />
interesele” Universității din Cluj, deoarece<br />
era locul unde și-a definitivat studiile,<br />
își exprimă nedumerirea asupra motivelor<br />
care au întârziat punerea în drepturi a profesorului<br />
Sudețeanu. Curtea de Apel din<br />
Cluj dă câștig de cauză profesorului Sudețeanu,<br />
oligând Ministerul Instrucțiunii Publice<br />
să-l confirme pe reclamant la catedra<br />
de sociologie, în termen de 15 zile. Corneliu<br />
Coposu califică atitudinea ministerului<br />
față de reclamant ca incalificabilă. Se întreabă<br />
cine se găsea în spatele acestei<br />
„afaceri”. Îl acuză pe fostul ministru național-țărănist<br />
al Instrucțiunii, Dimitrie<br />
Gusti, apropiat al regelui Carol al II-lea,<br />
că în calitatea sa de membru al comisiei<br />
de examinare a „încercat, prin tot felul de<br />
mijloace, care de care mai academice, să<br />
scoată reușit pe aghiotantul domniei sale”,<br />
adică pe profesorul Traian Herseni, ceea<br />
ce a dat naștere manifestațiilor de stradă,<br />
pe deplin justificate, ale studenților revoltați<br />
de asemenea maniere condamnabile”.<br />
Consideră că acest caz rămânea „o sângeroasă<br />
pălmuire a ordinei publice și un<br />
simptom grav, unul dintre atâtea care<br />
oglindește stările păcătoase de la noi”. Într-un<br />
articol dedicat liceului de fete „Principesa<br />
Ileana”, consideră că acesta era un<br />
institut de cultură model, cu un rol educativ<br />
deosebit, care trebuia sprijinit. Localul<br />
școlar era insuficient, edificiul trebuind<br />
lărgit. În acest sens, Corneliu Coposu face<br />
un apel, prin intermediul ziarului, la Ministerul<br />
Instrucțiunii Publice. Într-un alt<br />
articol, el scrie despre o producție de muzică<br />
și gimnastică „foarte frumoasă și binereușită”,<br />
pe care elevele liceului de fete<br />
„Principesa Ileana” au prezentat-o pe scena<br />
Teatrului Național din Cluj. Elevii Școlii<br />
Normale de Învățători din Cluj organizează<br />
și vernisează o expoziție de desen,<br />
care cuprindea 650 de planșe „cu motive<br />
românești” din industria casnică românească.<br />
Expoziția este descrisă cu mare<br />
măestrie de jurnalist. Școala Superioară<br />
de Menaj „Sfânta Tereza” din Cluj, de sub<br />
conducerea surorilor din Congregația greco-catolică,<br />
a vernisat, la sfârșit de an școlar,<br />
o expoziție bazar cu produse culinare,<br />
care putea rivaliza, după părerea jurnalistului,<br />
„cu galantarul oricărei cofetării apusene”.<br />
Un alt eveniment cultural deosebit<br />
l-a constituit adunarea generală anuală a<br />
Reuniunii „Sfânta Maria” din Cluj, condusă<br />
de Livia Boilă. Corneliu Coposu se<br />
referă la această ședință festivă și la realizările<br />
deosebite ale reuniunii, pe baza raportului<br />
prezentat de conducerea asociației.<br />
În cuvântul rostit cu această ocazie,<br />
Livia Boilă subliniază, printre altele, că<br />
reuniunea închina „întreaga ei activitate și<br />
muncă desinteresată a membrelor ei, preamăririi<br />
lui Dumnezeu și bisericii lui de pe<br />
Cultural 13<br />
pământ”. Reuniunea împlinea 34 de ani<br />
de existență, iar preocupările sale de căpetenie<br />
erau, conform opiniei autorului articolului,<br />
„încercările insistente de a sădi în<br />
sufletele, dragostea creștinească pentru<br />
dezmoșteniții sorții”. De asemenea, milita<br />
„pentru încurajarea și ridicarea morală și<br />
materială a celor săraci și sufletește și trupește”.<br />
Autorul redă în „cifre grăitoare” și<br />
exemple bogata activitate a reuniunii în<br />
ultimul an de activitate. În final, prezintă<br />
numeroasa și selecta participare la acest<br />
important eveniment cultural, care a avut<br />
loc la Cluj. La scurt timp după instaurarea<br />
regimului autoritar personal, regele Carol<br />
al II-lea va desființa partidele politice,<br />
precum și o serie de ziare, printre care și<br />
„România Nouă” din Cluj. Ultimul articol<br />
semnat de Corneliu Coposu în ziarul „România<br />
Nouă” este datat 19 aprilie 1938 și<br />
se intitulează „Sub teroarea denunțului”.<br />
Marin Pop, Cercetător la Muzeul<br />
Județean de Istorie și Artă Sălaj
Economic 14<br />
CLUJ MANIFEST<br />
Cei mai mari antreprenori ai Clujului.<br />
Firmele cu cei mai mulți angajați<br />
Societățile MOL, Electrica Distribuție și<br />
Emerson România conduc în topul cifrelor<br />
de afaceri anuale din Cluj, dar sunt<br />
prezente și în clasamentul după numărul<br />
de angajați, conform portalului de antreprenoriat<br />
Smarters.ro. MOL România<br />
Petroleum Products conduce în topul afacerilor<br />
anuale pe 2015, cu 4,4 miliarde de lei,<br />
urmată de Electrica Distribuție Transilvania<br />
Nord, cu 633 de milioane de lei și Emerson<br />
SRL, cu 543 de milioane de lei, toate din<br />
Cluj-Napoca. Ca număr de angajați, Emerson<br />
SRL este pe prima poziție, cu 2.160 de<br />
persoane salariate, apoi Electrica Distribuție<br />
(2.011) și Compania de Apă Someș (1.900).<br />
Județul Cluj are 31.520 de firme active, iar<br />
cele mai populare domenii de activitate sunt<br />
comerț cu ridicata și cu amănuntul - 8.422,<br />
activități profesionale, științifice și tehnice<br />
- 4.070, construcții - 3.570. Pe primele trei<br />
poziții nu figurează Banca Transilvania. La<br />
București conduc la afaceri OMV Petrom<br />
(14,2 miliarde de lei), Rompetrol Downstream<br />
(9,5 miliarde) și Kaufland România<br />
(8 miliarde), iar la angajați Compania<br />
Națională Poșta Română (<strong>25</strong>.240), CFR<br />
SA (20.040), Regia Națională a Pădurilor<br />
Romsilva (16.706). Capitala are 115.843<br />
de firme, dintre care 35.326 angrenate în<br />
comerț, 22.046 în activități profesionale, științifice<br />
și tehnice și 10.795 în construcții. În<br />
Timiș figurează pe primele poziții la angajați<br />
Delphi Packard (7.598), Profi Rom Food<br />
(5.672), Continental Automotive (4.489), la<br />
afaceri Continental Products (2,7 miliarde<br />
de lei), Continental România (2 miliarde),<br />
Profi (1,8 miliarde), iar la Iași Delphi Diesel<br />
(1.778), Xerox România (1.510), Regia de<br />
Transport Public (1.265), respectiv Delphi<br />
(1,5 miliarde de lei), Arcelor Mittal (277<br />
milioane), Fidelis Energy (192 de milioane).<br />
În Transilvania conduceau la afaceri<br />
E.ON Energie în Mureș (4,7 miliarde de<br />
lei), Selgros în Brașov (2,8 miliarde), Continental<br />
Automotive în Sibiu (2,4 miliarde),<br />
Holzindustrie Schweighofer în Alba (2 miliarde),<br />
Silcotub în Sălaj (2 miliarde), Celestica<br />
în Bihor (924 de milioane de lei), Eaton<br />
Electro Producție (988 milioane), Leoni<br />
Wiring în Bistrița-Năsăud (916 milioane),<br />
Autonet în Satu Mare (806 milioane), Societatea<br />
Complexului Energetic în Hunedoara<br />
(670 milioane), Romaqua Grup în Harghita<br />
(561 milioane), Fabrica de Lapte Brașov<br />
în Covasna (304 milioane). Portalul a creat<br />
o hartă interactivă a antreprenoriatului din<br />
România pentru a avea un mod rapid de<br />
comparare a județelor în funcție de numărul<br />
total de firme, cele mai populare domenii de<br />
activitate și pentru a vedea care sunt cei mai<br />
mari angajatori și firmele cu cea mai mare<br />
cifră de afaceri. Informațiile au fost preluate<br />
de pe site-urile topfirme.com și listafirme.ro<br />
și sunt valabile pentru anul 2015.
CLUJ MANIFEST<br />
Sport 15<br />
Banii clujenilor, folosiți pentru<br />
sprijinirea micilor fotbaliști<br />
În toamna anului trecut, Federația Română<br />
de Fotbal i-a invitat pe suporteri să voteze<br />
proiectele de dezvoltare a fotbalului românesc<br />
la nivel de copii și juniori din planul de<br />
acțiuni al FRF. Campania a început înainte<br />
de meciul cu Muntenegru, disputat pe Cluj<br />
Arena, la începutul lunii septembrie, și face<br />
parte din planul de măsuri propus de Administrația<br />
FRF, care va fi repetată la fiecare<br />
joc de pe teren propriu din preliminariile<br />
Campionatului Mondial 20<strong>18</strong>. În urma votului<br />
de pe pagina de Facebook a echipei<br />
naționale, fanii au ales ca două proiecte să<br />
devină prioritare: Crearea unui sistem de<br />
burse pentru formarea unui grup de elită<br />
compus din antrenori pentru juniori. Una<br />
dintre cele mai importante perioade din cariera<br />
unui fotbalist trebuie gestionată de un<br />
staff cu experiență și cu o pregătire specială.<br />
Odată cu noua viziune privind formarea<br />
copiilor și juniorilor, Federația Română de<br />
Fotbal propune un curs intens de specializare<br />
în antrenarea celor mici, considerată o<br />
știință aparte, care va fi finalizat cu un stagiu<br />
la academii de copii și juniori celebre din<br />
Europa. Tabere de iarnă/vară pentru cei mai<br />
talentați copii cu vârsta între 12 și 14 ani.<br />
Investiția în cele mai tinere generații este<br />
esențială, iar coborârea nivelului de selecție<br />
până la vârsta de 12 ani reprezintă un<br />
obiectiv al Federației Române de Fotbal. În<br />
timpul pauzelor competiționale, propunem<br />
o pregătire centralizată pentru tinerii jucători<br />
într-o locație care oferă toate facilitățile<br />
necesare performanței. Acestea vor primi<br />
ca finanțare profitul obținut de FRF cu ocazia<br />
partidelor România - Muntenegru și<br />
România - Polonia. Astfel, 30.000 de euro<br />
se vor aloca proiectului demarat deja de<br />
Federația Română de Fotbal pentru reșcolarizarea<br />
antrenorilor de copii și juniori pentru<br />
ca 20 dintre aceștia să primească burse<br />
de perfecționare la academii de fotbal de<br />
succes din străinătate. De asemenea, 80.000<br />
de euro se vor folosi pentru un proiect de<br />
scouting la nivel național pentru copii<br />
născuți în 2003, ce va începe în luna aprilie<br />
a acestui an. Apoi, în iunie, cei mai talentați<br />
120 de copii descoperiți vor merge într-o<br />
tabără de pregătire de 10 zile la Tărlungeni.<br />
După alte 4 zile de selecție, vor rămâne în<br />
tabără 66 de copii, care vor reprezenta baza<br />
de selecție pentru cea mai tânără reprezentativă,<br />
Under 15.<br />
Următorul meci al tricolorilor se va<br />
disputa pe Cluj Arena<br />
Următorul proiect va fi finanțat tot cu ajutorul<br />
clujenilor deoarece partida România-Danemarca<br />
din preliminariile Campionatul Mondial<br />
din 20<strong>18</strong> se va disputa pe stadionul Cluj<br />
Arena. Federația Română de Fotbal a comunicat<br />
FIFA că meciul din 26 martie <strong>2017</strong>, în<br />
cadrul preliminariile Campionatului Mondial<br />
20<strong>18</strong>, se va disputa pe Cluj Arena. Partida<br />
România - Danemarca, a cincea a tricolorilor<br />
în campania de calificare la Mondialul<br />
din Rusia, va începe la ora 21:45. Va fi al<br />
doilea joc al echipei naționale pe stadionul<br />
din Cluj-Napoca în actualele preliminarii<br />
după confruntarea cu Muntenegru, 1-1,<br />
din septembrie. Tot în acest an, în martie,<br />
reprezentativa României a disputat pe Cluj<br />
Arena și amicalul cu selecționata Spaniei,<br />
încheiat cu un rezultat de egalitate, 0-0.<br />
Grupa E: România, Danemarca, Polonia,<br />
Muntenegru, Armenia, Kazahstan<br />
4 septembrie 2016: Danemarca - Armenia<br />
1-0 (Eriksen 17), Kazahstan - Polonia 2-2<br />
(Khizhnichenko 51, 58 / Kapustka 9, Lewandowski<br />
35-pen.), România - Muntenegru<br />
1-1 (Popa 85 / Jovetić 87)<br />
8 octombrie 2016: Armenia - România 0-5<br />
(Stancu 4-pen., Popa 10, Marin 12, Stanciu<br />
29, Chipciu 60), Muntenegru - Kazahstan<br />
5-0 (Tomašević 24, N. Vukčević 59, Jovetić<br />
64, Bećiraj 73, Savić 78), Polonia - Danemarca<br />
3-2 (Lewandowski 20, 36-pen., 48 /<br />
Glik 49-autogol, Y. Poulsen 69)<br />
11 octombrie 2016: Kazahstan - România<br />
0-0, Danemarca - Muntenegru 0-1 (Bećiraj<br />
32), Polonia - Armenia 2-1 (Mkoyan 48-autogol,<br />
Lewandowski 90+5 / Pizzelli 50)<br />
11 noiembrie 2016: Armenia - Muntenegru<br />
3-2 (A. Grigoryan 50, Haroyan 74, Ghazaryan<br />
90+3 / Kojašević 36, Jovetić 38),<br />
Danemarca - Kazahstan 4-1 (Cornelius 15,<br />
Eriksen 36, 90+2, <strong>An</strong>kersen 78/ Suyumbayev<br />
17), România - Polonia 0-3 (Grosicki<br />
11, Lewandowski 83, 90+1-pen.)<br />
26 martie <strong>2017</strong>: Armenia - Kazahstan (ora<br />
19:00), Muntenegru - Polonia, România -<br />
Danemarca (ora 21:45)<br />
10 iunie <strong>2017</strong>: Kazahstan - Danemarca (ora<br />
19:00), Muntenegru - Armenia, Polonia -<br />
România (ora 21:45)<br />
1 septembrie <strong>2017</strong>: Kazahstan - Danemarca<br />
(ora 19:00), Danemarca - Polonia,<br />
România - Armenia (ora 21:45)<br />
4 septembrie <strong>2017</strong>: Armenia - Danemarca<br />
(ora 19:00), Muntenegru - România, Polonia<br />
- Kazahstan (ora 21:45)<br />
5 octombrie <strong>2017</strong>: Armenia - Polonia (ora<br />
19:00), Muntenegru - Danemarca, România<br />
- Kazahstan (ora 21:45)<br />
8 octombrie <strong>2017</strong>: Danemarca - România,<br />
Kazahstan - Armenia, Polonia - Muntenegru<br />
(ora 19:00)<br />
Dana Țîrlea
CLUJ MANIFEST<br />
16 Politic