ClujManifest 2017 - Editie Tiparita - An 3 - Nr.53 - 11 Ianuarie - 17 Ianuarie 2017

ANUL III • NR. 53 • 11-17 Ianuarie 2016
Preț: 1 Leu • Apare miercuri
www.clujmanifest.ro
Operatorii low-cost fac
legea pe Aeroportul Cluj
Călătoriile ieftine cu
avionul promovate de
operatorii specializați în
această direcție domeniu
împing spre faliment
compania națională
Tarom. Wizz Air și Blue
Air au ajuns să își dispute
supremația pe Aeroportul
Internațional Avram Iancu
Cluj (AIAIC), în detrimentul
operatorilor de linie.
pag. 4-5
Guvernul lui Dragnea
pag. 3
Realizările
administrației Boc în 2016
La început de 2017, primarul Emil Boc a
prezentat printr-un scurt filmuleț principalele
investiții realizate de municipalitatea clujeană
în 2016. Astfel, au fost menționate lucrările din
domeniul infrastructurii, a sănătății, a educației,
sport sau cultură.
pag. 4-5

CLUJ MANIFEST
2 Economic
Banca Transilvania: era digitalizării
va transforma sectorul bancar
Era digitalizării va determina modificarea
graduală a sectorului bancar spre un nou
model de business, axat pe inovare pe segmentul
comercial și pe componenta servicii
bancare de investiții, relevă o analiză
financiară a Băncii Transilvania (BT) Cluj.
Provocările sectorului bancar intern pe termen
scurt și mediu vor fi inițiativele legislative
(darea în plată, conversia creditelor),
dar și implementarea unei strategii de dezvoltare
echilibrate și sustenabile. “Sectorul
bancar va continua să prezinte un rol
important în finanțarea economiei interne
în anii următori, dat fiind faptul că băncile
oferă un grad mai ridicat de protecție față de
alte componente ale pieței financiare. Aceste
instituții sunt reglementate și pot acomoda
riscurile de lichiditate, creditare și piață.
Factorii de risc vor fi climatul macro-financiar
global, cu impact pentru nivelul costurilor
de finanțare și pentru fluxurile de capital
adresate economiilor emergente; dinamica
economiei Zonei Euro - principalul partener
economic al României, deciziile de politică
fiscal-bugetară și de venituri, ritmul lent al
reformelor structurale în România, dar și
tensiunile geopolitice”, consideră Andrei
Rădulescu, senior economist al BT.
Strategia băncilor: transparență și relații
optime cu clienții
“Ne așteptăm ca sectorul bancar să se dezvolte
pe termen scurt și mediu, într-un proces
de convergență graduală spre un model
caracterizat prin structura relativ echilibrată
a veniturilor, grad ridicat de concurență,
transparență, relații optime cu clienții”,
relevă raportul. Indicatorii avansați s-au
ameliorat pe final de 2016, pe fondul repoziționărilor
în sfera așteptărilor, în tranziția
spre un nou mix de politici economice
pe plan global. În România evoluțiile macroeconomice
confirmă că populația și companiile
au învățat lecțiile Marii Recesiuni.
2016 a fost anul de vârf al ciclului postcriză,
iar analiza primului deceniu de apartenență
la Uniunea Europeană indică faptul
că România a fost campioana convergenței
economice din Europa Centrală și de Est”.
Costurile de finanțare se măresc
Conform scenariul curent al BT, economia
internă a crescut cu 5% în 2016. Pentru
perioada 2017-2019 analiștii se așteaptă la
temperarea dinamicii anuale a produsului
intern brut, în convergență către ritmul potențial,
pe fondul perspectivelor de majorare
a costurilor de finanțare. “Previzionăm
o dinamică a investițiilor productive superioară
celei a consumului privat, convergența
ritmurilor de evoluție a exporturilor
și importurilor. În sfera economiei financiare
am majorat previziunile pentru rata de
dobândă la titlurile de stat pe scadența 10
ani și pentru cursul euro/leu, prin încorporarea
evoluțiilor macro-financiare recente
(externe și interne). Statisticile comunicate
de Banca Națională a României (BNR)
indică majorarea soldului creditului neguvernamental
pentru a treia lună la rând în
noiembrie, cu un ritm lunar de 0,9%, la
220 de miliarde de lei, cel mai ridicat nivel
din 2013. Depozitele neguvernamentale au
crescut la 263 de miliarde, nivel record, în
noiembrie.
Profiturile băncilor din România: 3,7
miliarde de lei
Rata creditelor neperformante din sectorul
bancar s-a consolidat la 10% în octombrie,
nivelul minim din 2010, conform BNR. În
dinamica de la an la an acest barometru
pentru sectorul bancar s-a redus cu 5,23%,
evoluție influențată de ameliorarea climatului
macroeconomic, declinul ratelor de
dobândă și eforturile băncilor în procesul
de restructurare bilanțieră. Datele BNR
indică ameliorarea rezultatelor financiare
ale sectorului bancar în perioada ianuarie
– septembrie 2016. Această evoluție a
fost determinată de relansarea pieței creditului
și de scăderea ratei creditelor neperformante.
Se evidențiază rezistența acestui
sector la provocările externe și interne. În
primele nouă luni din 2016 sectorul bancar
a înregistrat un profit net de 3,7 miliarde de
lei, în urcare cu 64,7% an/an. Indicatorul
de solvabilitate s-a redus la 18% în trimestrul
III din 2016 (minimul ultimelor patru
trimestre) (de la 19% în trimestrul II), dar
se menține la un nivel cu mult peste pragul
minim..
Crește viteza de circulație a banilor
“Menținem previziunile privind dinamica
soldului creditului neguvernamental ca medie
anuală în perioada 2016-2019: creștere
cu ritmuri an/an de 1,8% în 2016, 3,9% în
2017, 3,6% în 2018 și 3,1% în 2019. Acest
scenariu este susținut de perspectivele de
continuare și de consolidare a ciclului economic
postcriză (dinamică a investițiilor
mai ridicată decât cea a consumului în anii
următori); nivelul accesibil al ratelor de
dobândă (după valorile minime istorice din
2016 ne așteptăm ca majorarea graduală să
conducă la creșterea vitezei de circulație
a banilor); ameliorarea ofertei de servicii
bancare. Rata creditelor neperformante va
continua tendința descendentă în trimestrele
următoare, în convergență către nivelul
mediu din Uniunea Europeană, evoluție determinată
de consolidarea climatului macroeconomic
intern, ameliorarea veniturilor
populației, îmbunătățirea poziției financiare
a companiilor. Creșterea costului de oportunitate
va conduce la presiuni suplimentare
în sectorul bancar pentru instituțiile cu un
nivel ridicat de exces de lichiditate (raportul
credite/depozite se va consolida la 80% pe
termen mediu). Procesul de consolidare va
accelera în 2017 și va conduce la întărirea
sectorului bancar în această etapă a ciclului
postcriză. Previzionăm creșterea graduală
a costurilor de finanțare, cu impact pozitiv
pentru marje, dar și cu implicații pentru expunerea
pe instrumente cu randament fix”,
conform analiștilor BT.
Director: Ionuţ GEANĂ
Redacția:
Alice Valeria MICU
Călin POENARU
Dana ȚÎRLEA
Mihai BACALU
Publicație săptămânală
Cluj-Napoca, Strada Ploiești,
nr. 1, et. 2
Redacţie: 0746‐810.548,
Publicitate: 0799‐788.009
redactie@clujmanifest.ro,
www. clujmanifest.ro
Tipărit la SC Garamond SRL
ISSN: 2458-0244
Se distribuie în județul Cluj
Preț: 1 Leu
Apare miercuri

CLUJ MANIFEST
Guvernul lui Dragnea
Politic 3
România a început anul 2017 cu un nou guvern, unul condus de premierul propus
de partidul care a câștigat alegerile din 11 decembrie 2016, PSD.
Până aici totul este în regulă, doar că noul
premier, Sorin Grindeanu, nu are rolul de a
lua decizii și de a conduce. Aceste lucruri
sunt prea importante pentru a fi lăsate pe
mâna unui novice. De aceste lucruri importante
se ocupă conducătorul suprem, Liviu
Dragnea. Președintele PSD a fost cel care
a propus și ulterior a anunțat noul Guvern,
actualul premier fiind prezent doar pentru
poze. Liviu Dragnea dă declarații, ia decizii,
nimic nu se întâmplă fără ca el să știe.
Dragnea nu este pregătit să renunțe la
funcția de premier
Dragnea a fost pregătit ca în sfârșit să primească
ce i se cuvine după ani de stat în umbră.
S-a pregătit să iasă în față și să conducă
destinele țării după bunul plac, doar că a fost
oprit de o mică prevedere legislativă, legea
90/2001, potrivit căreia cei condamnați definitiv
nu pot să facă parte din Guvern. Câtă
dezamăgire, câtă supărare trebuie să fi simțit
domnul Dragnea după victoria zdrobitoare
din alegeri când părea că nimic nu poate să
îl mai împiedice să își atingă scopul. Liviu
Dragnea a avut majoritatea parlamentară și
înainte de aceste alegeri, astfel că putea să
modifice legea 90/2001 cu mare ușurință. În
setea sa de putere a uitat însă de ea și nimeni
din partid nu i-a amintit. Disperarea că este
nevoit să propună un alt premier s-a văzut
la prima sa nominalizare: Sevil Shhaideh.
O nominalizare pe care au respins-o atât
votanții PSD cât și membrii de partid și în
final președintele Iohannis. Dorind să fie sigur
că nu pierde puterea și că sforile vor fi
în continuare la el, Dragnea a numit o persoană
care îi era loială, trecând peste faptul
că profilul acesteia era împotriva la tot ce
partidul susținuse în campanie. PSD a mizat
mereu pe naționalism, pe români ortodocși,
atacând originile președintelui Iohannis, și
chiar faptul că al doilea prenume al fostului
premier Dacian Cioloș, este Julien. După
toată această campanie, Dragnea vine și
propune, cel mai probabil fără să se consulte
cu nimeni, o persoană cu origini turcești, de
religie musulmană, cu un soț sirian care simaptizează
cu anumite grupări considerate
extremiste. A fost o decizie pripită, luată din
orgoliu, și care nu a fost menținută. Cea de-a
doua propunere a fost mult mai bine gândită
și calculată. Și-a căutat un alt pion, de data
aceasta unul care să fie acceptat de toată lumea.
Sorin Grindeanu, un politician tânăr,
de perspectivă, fără pete negre în CV și pe
care nici președintele Iohannis nu a avut
motive să îl refuze. Astfel, Dragnea continuă
să fie cel care conduce din umbră, însă
acest lucru ar putea să se schimbe cu puțin
ajutor: Avocatul Poporului a sesizat Curtea
Constituțională privind neconstituționalitate
Legii 90/2001.
Toți oamenii lui Dragnea
O premieră negativă a fost înregistrată la
anunțarea noului Guvern. Chiar dacă premierul
are rolul să anunțe Guvernul pe care l-a
ales și alături de care va guverna timp de
patru ani, de această dată Liviu Dragnea a
făcut anunțul. Astfel demonstrând că, în ciuda
declarațiilor ulterioare, Sorin Grindeanu
a avut o implicare minimă în desemnarea
miniștrilor cabinetului său. Iar dacă mai
existau îndoieli despre cine a alcătuit lista
miniștrilor, o scurtă privire aruncată peste
ea înlătură orice dubiu. Oameni loiali lui
Liviu Dragnea, puși în funcții cheie pentru
ca acesta să poată deține controlul. Dar nu
loialitatea lor față de conducător este principala
lor problemă, ci faptul că mulți dintre
ei au un trecut controversat și o competență
ce poate fi pusă ușor la îndoială. Dragnea nu
a lăsat-o pe dinafară pe cea care ar fi vrut-o
premier, astfel că Sevil Shhaideh a fost numită
vicepremier și Ministrul al Dezvoltării.
Unul dintre cele mai controversate nume
este cel al lui Florin Iordache, fostul preşedinte
al Camerei Deputaţilor cel despre
care se zice că ar fi coordonatorul zilei de 10
decembrie 2014, cunoscută drept “Marţea
Neagră”. Parlamentarii USL au dorit atunci
să modifice Codul penal și legea amnistiției
pentru a asigura imunitate sporită atât pentru
parlamentari cât și pentru aleșii locali.
Acesta va fi Ministrul Justiției. Ministerul
de Externe va fi condus din nou de Teodor
Meleșcanu, cel care a refuzat să suplimenteze
secțiile de votare și a împiedicat românii
din diaspora să voteze la alegerile prezidențiale
din 2014. Poate cea mai mare surpriză
este reprezentată de numirea în funcția de
Ministru de Interne a lui Carmen Dan, fost
prefect al județului Teleorman. O apropiată
a lui Liviu Dragnea, aceasta a început cu
stângul, audierea sa la comisii fiind făcută
cu ușile închise. Ministerul Muncii va fi
condus de fostul primar al Craiovei, Olguța
Vasilescu, judecată pentru fapte de corupție.
Ministerul Economiei va fi condus de Alexandru
Petrescu, director general al Poștei
Române. În 2015 acesta a încasat un bonus
de performanță în valoare de 158.418
brut, deși compania a avut pierderi de 7,4
milioane de lei. La conducerea Ministerului
Agriculturii se va afla Petre Daea, unul
dintre inițiatorii proiectului pensiilor speciale
pentru parlamentari. Ministerul Tineretului
și Sportului va fi condus de Marius
Dunca, fostul director al Agenției Naționale
pentru Protecția Consumatorului, demis
de Victor Ponta după tragedia din Colectiv.
La conducerea Ministerului Educației a fost
numit Pavel Năstase, cel care a luat apărarea
profesorilor ce au girat pentru lucrările
științifice ale deținuților. Poate cea mai reprezentativă
declarație privind noul Guvern
îi aparține președintelui Klaus Iohannis,
adresată lui Liviu Dragnea: ”Aflarăm de la
televizor că dumneavoastră sunteți singurul
care știți programul de guvernare din scoarță
în scoarță. Vă rog frumos învățați-i și pe
ei!”
Dana Țîrlea

CLUJ MANIFEST
4 Economic
Operatorii low-cost fac legea
pe Aeroportul Cluj
Călătoriile ieftine cu avionul promovate de operatorii specializați în această direcție
domeniu împing spre faliment compania națională Tarom. Wizz Air și Blue Air
au ajuns să își dispute supremația pe Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj
(AIAIC), în detrimentul operatorilor de linie.
David Ciceo, directorul AIAIC, a anunțat
un trafic anual de 1,9 milioane de pasageri
pentru 2016 pe aerogara din Someșeni, în
creștere cu un sfert față de anul precedent,
respectiv de 400.000, însă cu o prognoză
mult mai optimistă pentru 2017. “Estimăm
pentru acest an un trafic de 2,7-3 milioane
de călători transportați”, a declarat șeful regiei
autonome clujene. În acest fel, Clujul
și-a consolidat locul doi în țară, după Aeroportul
Henri Coandă București, în timp
ce principalul său contracandidat regional,
Timișoara, a pierdut tot din turație după retragerile
companiilor Carpatair și Austrian
Airlines. În 2014, Carpatair intra oficial în
faliment, iar zborurile companiei erau anulate.
Conducerea aerogării clujene este deja
conștientă că majorarea constantă și spectaculoasă
a numărului de pasageri face ca
investițiile realizate până acum să se dovedească
insuficiente și vrea acum să reconfigureze
partea de plecări externe, să înfiinţeze
două noi porţi de îmbarcare la etaj şi să
creeze în acest an trei locuri noi de parcare
pentru aeronave. Un proiect încă neterminat
este aducerea pistei noi de la 2,1 la 3,5 km,
așa cum prevedea inițial strategia de dezvoltare
și un nou terminal de pasageri, pentru
care încă nu există studii nefinalizate.
Traficul depășește dotările
“Am fost de curând într-un sejur în Germania,
cu Wizz Air, și am fost surprins neplăcut
de două lucruri. În primul rând, deși mi-am
făcut check-in-ul pe internet și aveam doar
un rucsac, am stat foarte mult la coadă la
bandă, pentru verificarea bagajelor. E clar că
porțile de verificare și personalul de acolo
sunt insuficiente pentru atâtea zboruri. Nu-i
vorbă, și la nemți am stat foarte mult pentru
verificări, dar acolo era un aeroport de 10
milioane de pasageri. Apoi, spațiile comerciale
de la Cluj mi s-au părut foarte puține și
cam sărăcuțe ca ofertă, majoritatea dintre ele
fiind închise”, relatează un pasager clujean.
Pe aeroportul din Someșeni operează acum
companiile ABC Air Hungary, Airest, ASL
Airlines, Atlasglobal, Austrian Airlines,
Blue Air, Lot Polish Airlines, Lufthansa,
Silver Air, Tarom, Turkish Airlines, Vueling
Airlines, Wizz Air. Ultima a devenit recent
cel mai important operator de pe aeroportul
clujean. În 2016, cea mai mare companie
aeriană care operează din România a
transportat la nivel național 5,5 milioane de
pasageri, în creștere cu 23% față de anul anterior,
iar operațiunile sale au facilitat 4.000
de locuri de muncă în industriile conexe. În
acest an Wizz va adăuga noi aeronave bazelor
din Cluj-Napoca și Craiova, dar și 15
rute noi din România către nouă țări. Acum
are 10 aeroporturi pe care operează din țara
noastră, după intrarea sa la Iași, Sibiu, Satu
Jozsef Varadi, CEO al Wizz Air:
“Modelul nostru eficient, ultra low-cost, ne va permite să ne continuăm creșterea importantă
din 2016 și să extindem constant rețeaua”

CLUJ MANIFEST
Mare și Suceava. Anul acesta Wizz va avea
22 de aeronave la bazele din România, inclusiv
5 aparate Airbus A321, cu 230 de locuri,
și 750 de angajați. Rețeaua sa de zbor
din țară este alcătuită din 133 de rute, inclusiv
cursa internă București-Cluj. “Modelul
nostru eficient, ultra low-cost, ne va permite
să ne continuăm creșterea importantă din
2016 și să extindem constant rețeaua”, a declarat
Jozsef Varadi, chief executive officer.
Wizz este cea mai mare companie aeriană
low-cost din Europa Centrală şi de Est, ce
operează o flotă de 74 de aeronave Airbus
A320 şi A321 şi are 500 de rute între 40 de
ţări. Compania cu 3.000 de salariați și a înregistrat
23 de milioane de pasageri în 2016.
Wizz e listată la Bursa din Londra. AIAIC
va avea din 2017 curse Wizz către șapte noi
destinații din Europa, printre care Stockholm,
Bratislava, Larnaca, Malta. Cele spre
Frankfurt, Baden-Baden şi Budapesta vor fi
operate de la Cluj în timp ce lucrările pistei
de la Aeroportul Târgu-Mureş se află în
desfăşurare. De asemenea, operatorul ungar
mărește frecvența zborurilor de pe AIAIC
spre Londra, Barcelona, Dortmund, Basel,
Nürnberg, Bergamo. A șasea aeronavă Wizz
de la Cluj va costa 98 de milioane de dolari,
iar mărirea bazei va însemna 36 de noi locuri
de muncă.
Economic 5
Interes albastru pentru Transilvania
Blue Air a anunțat deja cinci curse noi de la
Cluj și vine deja ca un tăvălug peste obosita
TAROM, cu toate că nu demult spectrul falimentului
bântuia și peste operatorul privat.
Rutele propuse de Blue sunt Birmingham,
cu trei frecvenţe săptămânale, deja funcțională,
Londra Luton (26 martie), Larnaca
(9 aprilie), Nisa (10 aprilie), Hamburg (3
iunie). Compania low-cost creşte frecvenţele
pe ruta către Dublin, de la două la trei
zboruri săptămânale. Din 15 iunie, un zbor
intern va conecta Clujul de Constanţa, litoralul
Mării Negre devenind astfel accesibil
clujenilor. „Interesul nostru pentru piaţa din
Transilvania este subliniat de faptul că începând
cu sezonul de vară 2017, vom aloca
o a doua aeronavă Boeing 737-800 bazei
din Cluj-Napoca. Dezvoltarea noastră
este în concordanţă cu intenţiile noastre de
a stimula turismul din judeţul Cluj”, a declarat
Gheorghe Răcaru, director general al
Blue Air. La finalul semestrului I din 2016,
operatorul cu capital românesc avea deja
lansate 25 de rute noi și deținea 25 de aeronave.
De anul trecut, Blue Air este membră
a International Air Transport Association
(IATA), organizație mondială ce grupează
260 de companii din 119 de țări și care are
ca priorități principale reprezintă reducerea
costurilor în industria transportului aerian,
dezvoltarea de noi standarde pentru facilitarea
inovației în distribuție, îmbunătățirea
siguranței globale, standardizarea operațiunilor
și a pregătirii profesionale.
Marile companii, în vrie
Operatorii de linie par în pierdere de viteză
la Cluj, cu toate că Lufthansa a informat
despre mărirea frecvențelor pe anumite destinații
pe anumite relații, iar Tarom, reduceri
de preț ocazionale. “Am avut surpriza
să constat că un bilet București-Köln, de
Crăciun, mă costa la Lufthansa mai puțin
decât unul cu Germanwings, care teoretic
e o companie low-cost, cu toate că zborul
cu Lufthansa era cu două avioane, prin
Frankfurt. Cu siguranță că data viitoare
voi merge la Köln cu Wizz, de la Cluj, deși
sunt din București, pentru că așa mă costa
la un sfert de preț chiar față de Lufthansa.
La Cluj poți să ajungi din capitală cu mașina
sau chiar cu alt avion low-cost. Diferența
de bani este enormă”, constată turistul
bucureștean Bogdan Ilieș.
Pierderile îneacă Tarom
special de problemele tehnice care au condus
la anularea sau la întârzierea anumitor
curse, determinând astfel plata unor penalităţi
neplănuite şi reducerea veniturilor, fapt
care a avut un impact semnificativ asupra
cifrelor finale
Suntem încrezători că la final de an nivelul
pierderilor nu va depăşi suma prevăzută în
bugetul aprobat de guvern, 6,9 milioane de
lei”, motiva conducerea Tarom.
Litoralul românesc, acontat de Blue Air
Corina Martin, președintele Asociației Litoral
Delta Dunării, acuza că politica operatorului
național de a nu sprijini zboruri interne
nu ajută turismul românesc. Aceasta a întrebat
reprezentanții Tarom de ce nu sunt de
acord să introducă zboruri de la Constanța la
Cluj, Timișoara, Oradea sau Suceava. “Răspunsul
a fost «nu ne interesează turismul românesc,
iar destinațiile din România nu sunt
pregătite să primească turiști. Ni s-a explicat
că Tarom e o societate comercială și trebuie
să aibă profit, dar le-am spus că sunt pe
pierderi de mulți ani”, a spus Martin. Tarom
avea o flotă de 22 de avioane formată din
trei mărci diferite (Airbus, ATR, Boeing), cu
o medie de peste 15 ani.
Călin Poenaru
Tarom avea la finalul semestrului I al anului
trecut o pierdere de 28 de milioane de
lei, cu toate că bugetul de venituri şi cheltuieli
prevedea una de doar 3,4 milioane.
„În domeniul aviatic primul trimestru al
anului este cel mai slab şi companiile aeriene
înregistrează cele mai reduse venituri.
Pierderi neprevăzute au fost generate în
Piața aeriană în România
(pasageri, 2016)
1. Wizz - 5,5 milioane
2. Blue Air - 3,6 milioane
3. Tarom - 2,5 milioane
4. Ryanair - 1,8 milioane

CLUJ MANIFEST
6 Local
Realizările administrației Boc în 2016
La început de 2017, primarul Emil Boc a prezentat printr-un scurt filmuleț principalele
investiții realizate de municipalitatea clujeană în 2016.
Astfel, au fost menționate lucrările din domeniul
infrastructurii, a sănătății, a educației,
sport sau cultură. În ceea ce privește
infrastructura, municipalitatea clujeană a
realizat lucrări de modernizare, reparații și
întreținere pe 93 de străzi și piețe din municipiu.
De asemenea, au fost modernizate
unele artere importante din oraș. Suprafața
reabilitată (carosabil și trotuare) se ridică
astfel la peste 190.000 mp. Totodată, au fost
plantați arbori cu balot, arbuști și gard viu
pe artere principale din oraș. Printre cele
mai importante proiecte de infrastructură
amintim:
Modernizarea Pieței Gării și realizarea
noului pasaj
Întreaga circulație din Piața Gării a fost
restructurată. A fost amenajat un stand de
taxi, dar și parcări pentru ceilalți clujeni ce
vin la gară. Au fost unificate pasajele de la
gară. De pe strada Horea se ajunge la gară,
pe peron, sau la Dedeman, fără a mai ieși la
suprafață. Au fost amenajate bănci, au fost
plantați arbori și acum este o piață la standarde
europene.
Piața Unirii latura de Sud și latura de est
au fost modernizate
Tronsonul dintre strada Iuliu Maniu şi trecerea
de pietoni colţ Eroilor pe latura de
est a Pieţei este redat traficului pietonal.
Lucrările cuprind pavarea cu granit a trotuarului,
amenajarea benzii pentru viitorul
stand de taxi când se închide latura de
vest, pistă de biciclete, plantarea de arbori,
mobilier urban şi iluminat modern. Latura
sudică a pieței Unirii în lungime de 130 ml
se continuă din Bdul Eroilor cu amenajarea
pavajului, iluminatului și a mobilierului urban.
Până la pietonalizarea din etapa 3, se
păstrează cele 4 benzi de circulație. Trotuarul
a fost amenajat cu borduri și plăci din
piatră naturală, stalpi iluminat public pentru
continuarea spațiului venit dinspre Eroilor.
Iluminatul ambiental, festiv decorativ, arhiectural
și public a fost modernizat cu surse
LED cu componente de comunicație wireless
și componente electronice ce permit
programarea acestora pentru funcționarea
la nivele diferite de putere pe paliere orare.
O nouă platformă de parcare în zona
centrală, strada Năvodari (229 de locuri
de parcare)
Primăria Cluj-Napoca a amenajat 229 de
noi locuri de parcare pe str. Năvodari nr. 4,
la aproximativ 500 de metri de Catedrala
Ortodoxă, în direcția Mărăști, pe locația fostei
unități militare. De asemenea, a început
construcția podului Traian (4 benzi de circulație,
2 piste de biciclete, torutare).
Pasajele de pe Calea Florești au fost
reabilitate
Primăria Cluj-Napoca a finalizat lucrările
de modernizare a celor două pasaje subterane
de pe Calea Florești, acestea fiind
redeschise traficului pietonal. Odată cu redeschiderea
acestor pasaje, frecvența timpului
de așteptare pentru pietoni la semafor a
fost mărită în așa fel încât traficul auto să fie
mai fluid pe ruta Mănăștur - Florești. Reparațiile
au presupus lucrări de salubrizare, zugrăvire,
tencuieli și finisaje, vopsitorii, montare
policarbonat etc. De asemenea, au fost
amplasate 6 corpuri de iluminat în fiecare
din cele 2 pasaje și a fost înlocuită rețeaua
de alimentare cu energie electrică. În plus,
au fost reparate scările la cele două intrări în
pasaj, s-a realizat pavarea în interior și legăturile
între accesele în pasaj. Fiecare pasaj a
fost dotat cu câte 6 camere de supraveghere
cu vedere spre scări și spre interiorul tunelului.
Lucrările de modernizare au durat
aproximativ 2 luni, iar valoarea acestora s-a
ridicat la 164.540,78 lei fără TVA.
Bandă dedicată transportului în comun
Pe latura estică a Pieţei Ştefan Cel Mare,
pe o lungime de aproximativ 300m s-a
dedicat banda 1 de circulaţie transportului
în comun. Astfel, pentru traficul general
au rămas în circulaţie 3 benzi: una pentru
virajul la dreapta pe Calea Dorobanţilor şi
2 benzi pentru înainte, spre bd. 21 Decembrie.
Scopul modificării reglementărilor de
circulaţie este prioritizarea transportului
în comun şi efectuarea virajului a dreapta
pe Calea Dorobanţilor în altă fază de
semaforizare, fără a mai intra în conflict
cu traversarea pietonilor de pe Calea Dorobanţilor.
20 de troleibuze noi, 12 dintre acestea au
fost puse în circulație
Un proiect comun al Primăriei municipiului
Cluj-Napoca și Companiei de Transport
Public Cluj-Napoca (CTP) urmărește
achiziționarea a 20 de troleibuze noi. De

CLUJ MANIFEST
asemenea, Primăria Cluj-Napoca are în
derulare licitația pentru achiziționarea de
autobuze electrice, proiect cu finanțare din
fonduri elvețiene. Municipalitatea clujeană
și CTP au, totodată, în pregătire un contract
de finanțare prin credite garantate de
primărie pentru achiziționarea a alte 50 de
mijloace de transport în comun (autobuze și
tramvaie). În domeniul educației, Primăria
Cluj-Napoca a realizat modernizarea clădirii
Școlii Ioan Bob, a școlii Ioan Agârbiceanu
și a liceului Avram Iancu. De asemenea,
au fost efectuate lucrări de întreținere și
reparații pentru alte 85 de școli. Totodată,
au fost instalate butoane de panică în școli.
Pentru cei mai mici dintre clujeni a fost
inaugurată o noua creșă cu 120 de locuri pe
strada Episcop Nicolae Ivan. Elevii și studenții
au beneficiat în continuare de gratuitate
pe mijloacele de transport în comun
și de asemenea, au fost acordate 13.300 de
burse școlare. În ceea ce privește sănătatea
a fost dezvoltat compartimentul de primiri
urgențe de la Spitalul Municipal Clujana
(ambulatoriu modernizat din fonduri europene)
și au fost alocate fonduri în valoare
de 4 milioane de lei pentru alte spitale care
nu se află în subordinea Primăriei. Pentru
vârstnicii clujeni a continuat proiectul gratuității
la transportul în comun și în plus,
a fost înființat Serviciul primăriei de îngrijire
la domiciliu a persoanelor vârstnice,
bolnave, vulnerabile sau singure. 459 de
cupluri clujene au fost premiate de către
Primăria Cluj-Napoca în 2016, cu prilejul
împlinirii a 50 de ani de căsnicie neîntreruptă.
De asemenea, 7 clujeni care au împlinit
100 de ani în 2016 au fost premiați
cu această ocazie de Primăria Cluj-Napoca.
Premiul constă într-o Diplomă aniversară
și 2.000 lei. În ceea ce privește sportul, datorită
investițiilor efectuate în infrastructura
sportivă (Sala Polivalentă și stadionul Cluj
Arena) Clujul a devenit în 2016 Capitala
Sportului din România. Competițiile naționale
și internaționale de anvergură găzduite
i-au adus acest titlu. Alte două proiecte au
fost inaugurate în 2016: Baza sportivă Gheorgheni,
cea mai modernă bază sportivă din
istoria Clujului cu acces public gratuit și
Bazinul olimpic Grigorescu deschis pe tot
parcursul anului. Trebuie amintit înființarea
Asociației Club Sportiv de fotbal Alb-Negru
menită să salveze echipa de fotbal fanion
a orașului, Universitatea Cluj. În ceea
ce privește proiectele culturale acestea sunt
tot mai multe de la an la an, drept urmare și
susținerea financiară de la Primărie a crescut
de 10 ori în ultimii ani. Un proiect al municipalității
clujene care trebuie amintit este
modernizarea cinematografului Dacia. Din
păcate în 2-16 Cluj-Napoca a pierdut titlul
de Capitală Culturală Europeană, însă municipalitatea
s-a angajat că va sprijini financiar
proiectele cuprinse în dosarul de candidatură.
Alte proiecte importante finalizate în
2016, menționate de Emil Boc sunt: Puncte
gospodărești îngropate, proiect pilot realizat
în cartierul Zorilor, un nou loc de joacă
pentru câini de 27000 mp în cartierul Gheorgheni,
parcul Detunata, sau Bike Sharingproiect
cu finanțare europeană. Această listă
re realizări amintită de primarul Emil Boc nu
a convins și opoziția, care prin vocea deputatului
PSD, președintele interimar PSD
Cluj, Horia Nasra, a ținut să amintească o
serie de alte proiecte importante promise de
Emil Boc și care nu au fost finalizate. „Anul
2017 pregătește un eveniment extrem de
Local 7
important pentru România, o sută de ani de
la Marea Unire, în 2018, Cluj-Napoca trebuie
să intre cu principalele probleme rezolvate
dacă nu măcar riguros structurate de la
A la Z și mai ales cu termene de finalizare
corecte. Dar pentru aceasta, Emil Boc trebuie
să se trezească din letargia administrativă,
să identifice și să aplice soluții rapide
și să conștientizeze că dezvoltarea orașului
trebuie susținută printr-un program administrativ
bine articulat” a declarat deputatul
Horia Nasra, președintele interimar al PSD
Cluj. Printre cele mai importante proiecte
„restante” amintite de Horia Nasra sunt: Decongestionarea
traficului din Cluj-Napoca,
construirea unui nou cartier de locuinţe în
Borhanci, realizarea Centrului Regional de
Industrii Creative și Tehnologie Avansată,
Centrul Cultural Transilvania, obiectivul
ce trebuia să deservească și ca sediu pentru
Filarmonică şi Academia de Muzică, Aqua
Park, înființarea unui patinoar permanent,
lucrări întârziate la Podul Traian, străzi
private neasfaltate, Redecorarea şi reamenajarea
zonei Cetăţuia – monument istoric,
Someșul navigabil promis în campania din
2012 și monorailul pe albia râului Someș
propus în 2014, semnalizarea intrărilor, din
localitățile Feleacu, Florești, Baciu și Apahida,
Platforma online a primăriei rămâne o
problemă mică dar penibilă pentru municipalitate,
întârzierea lucrărilor de la liceul
„Mihai Eminescu”, extinderea fondului de
locuințe sociale, Pata Rât.
Dana Țîrlea

CLUJ MANIFEST
8 Publicitate

CLUJ MANIFEST
Economic 9
Patronii din turism vor buget multianual, TVA
redusă și vouchere de vacanță
Șefii de agenții sunt de acord cu înființarea
Ministerului Turismului, după ce mai
mulți ani domeniul a fost “plimbat” de la un
minister la altul fără să i se dea importanța
cuvenită în economia națională. “Așteptările
patronatului de la noul minister sunt mari, pe
măsura nevoii existenței sale: ne dorim un
buget multianual consistent pentru promovarea
destinației România în străinătate, printr-o
politică de promovare coerentă. Solicităm
implicarea statului pentru creșterea activității
de incoming prin diverse măsuri de stimulare
pentru agențiile care aduc turiști străini
în țară, cu efecte directe asupra economiei
naționale.Așteptam aplicarea legii voucherelor
de vacanță și în sectorul public, menită
să ducă la creșterea turismului intern. Ne
dorim reducerea taxei pe valoarea adăugată
la 9% și pentru agențiile de turism, pentru a
elimina discriminarea creată prin diminuarea
cotei în cazul industriilor conexe, hotelărie și
restaurante, programe de dezvoltare în zonele
montane și extinderea sezonului pe litoral”, a
declarat președintele Asociației Naționale a
Agențiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea.
Falimente în lanț, cu apogeul în 2016
Organizația va milita pentru adoptarea unor
măsuri care să ducă la creșterea turismului
la nivelul estimat de Organizația Mondială
a Turismului, în cazul României de 6% din
produsul intern brut. Agenţiilor din Cluj
li s-a adus la cunoştinţă un proiect de lege
iniţiat de ANAT pentru protejarea pachetelor
turistice, care este acum doar opţională.
Uniunea Europeană va impune însă garantarea
integrală a acestora, începând cu 2018.
Un grupul de lucru al ANAT, format din
Alin Burcea, Dragoş Anastasiu, Dan Goicea,
Dumitru Luca, Dragoş Horhocea şi Oleg
Pelivan, a stabilit planul de acţiuni al organizaţiei
pentru apariţia unor noi reglementări
privind asigurările de insolvenţă şi faliment.
În ţară existau 30 de companii într-o situaţie
similară Genius Travel sau Mareea, intrate
în insolvenţă, relevă un studiu al companiei
de consultanţă KeysFin. Din 2.825 de firme
active, 1.938 înregistrau dificultăţi financiare.
În România există 472 de agenţii şi tour-operatori
ale căror datorii au crescut în perioada
2014-2015.

CLUJ MANIFEST
10 Cultural
Călător prin Ţara de piatră.
Un popas la Măgura Ierii
Călătoriile ieftine cu avionul promovate de operatorii specializați în această direcție
domeniu împing spre faliment compania națională Tarom. Wizz Air și Blue Air
au ajuns să își dispute supremația pe Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj
(AIAIC), în detrimentul operatorilor de linie.
Dar o călătorie se face mai întâi cu
sufletul. Citeşti, cauţi, cântăreşti, afli
poveşti şi te laşi desusă de una singură.
Aceea se va adeveri, mai apoi şi
vei culege unul câte unul, roadele unei
călătorii care o va chema pe încă una
şi încă una. Aşa mi-am întâlnit şi eu
prima poveste, spusă de părintele dr.
Cristian Baciu, parohul de la Crăieşti
şi totodată al filiei Măgura Ierii. M-am
născut şi am crescut tot la poalele unei
Măguri, dar a Şimleului, cu 597 metri
altitudine, cu locuri cetatea dacică
Dacidava, tezaure de aur şi argint, Piatra
şoimului, Fântâna turcului, Copacii
legii, băile din vârf, viile cu struguri
faimoşi, şampanizaţi sub denumirea de
„Silvania”. Tot de o măgură este vorba
şi în povestea spusă de părintele Baciu.
Este vorba de Măgura Ierii, un sat între
multele sate ale Apusenilor, dar cu
o bisericuţă care merită atenţia nostră şi
o istorie pe măsură. Unul din răsculaţii
ce s-au ridicat la luptă alături de Horea,
Cloşca şi Crişan se numea Nicula Mărie
şi era din Măgura Ierii, prezenţa lui fiind
menţionată la Trascău, la prădarea
Abrudului şi Câmpenilor. Profesorul
Gheorghe Mărie din Măgura Ierii, unul
din liderii mişcării naţionale din cercul
electoral Turda a fost unul din delegaţii
la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918,
când a fost ales în Marele Sfat Naţional.
Măgura Ierii îşi are şi ea eroii adormiţi
întru veşnicie pe oasele cele neadormite
ale patriei, iar în cel de-al II-lea Război
Mondial 9 sunt de aici. Astăzi satul mai
are o mână de oameni. În 2012 era 25,
azi s-au mai împuţinat, sunt 23, 60 de
case, dar abia 20 locuite, dar povestea
bisericii de lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli
Mihail şi Gavriil” rămâne imprimată
în pereţii ei şi să fie spusă mai
departe de cei ce-i trec pragul. Construită
ca mănăstire, biserica a fost zugrăvită
la 1753, aşa cum se poate citi din incizia
de pe două grinzi, ea se găsea iniţial în
altă parte, „la morminte,” în afara vetrei
actuale a satului. Călugării mănăstirii
au fost ucişi în timpul împărătesei Maria
Tereza, dar biserica a fost salvată
prin intervenţa împăratului Franz Iosif
şi mutată pe care de lemn, pentru a fi
amplasată acolo unde o găsim azi. Biserica
de un sfert de veac mai păstrează
pictura veche pe pânză aplicată, aproape
integral. Vechimea şi frumuseţea ei au
făcut din ea un monument istoric de categoria
a II-a. „(În a)nul 1753 s-a (zugr)
ăvit această (sfântă) biserică de...” se
poate citi pe peretele dintre naos și
pronaos. Unul din clopotele bisericii
pomenește donatorul: „vărsatu pe seama
bisericii unite din Măgura Poșag
prin Maria Pavel”. Pronaosul cu tavan
nu mai păstrează pictura, din păcate,
dar naosul cu boltă semicilindrică este o
lecţie de rafinament artistic şi o predică
de învăţătură în imagini, cu portrete de
sfinţi în absida altarului, scene reprezentând
Patimile Domnului Nostru Iisus
Hristos sau o Sfântă Treime, adăugată la
1801. Programul iconografic pe pânză
aplicată pe lemn este simplu şi elegant,

CLUJ MANIFEST
Cultural 11
imaginile fiind uneori amplasate în mod
ordonat, în romburi având circumscrise
un cerc, motive geometrice şi vegetale
şi o cromatică simplă. Tehnica precară a
pictorului face ca lucrarea sa să necesite
intervenţii rapide de conservare. Alături
de părintele dr. Cristian Baciu, sătenii
au identificat mormintele călugărilor
ucici la 1761 şi locul iniţial al mănăstirii,
unde a rămas fântâna cea veche.
„Aşa, nu sunt lucruri spectaculoase, dar
când vă aflaţi acolo, vă vorbesc toate,
şi toate vă spun o istorie a lor. Au un
farmec special, cum sunt toate acolo,
mai aproape de cer” spunea părintele
Baciu, care a scris prefaţa unei lucrări
cu caracter monografic dedicat acestui
sat, „Măgura Ierii, vatră de dor”, realizată
de Felicia Maria Mărie. „Pe Valea
Ierii cuvântul lui Dumnezeu a creat locuri
de o frumuseţe unică şi oameni cu
o personalitate aparte, păcat că există
prea puţine documente scrise care să ne
povestească despre toate acestea. Locul
unde ne-am născut, am crescut şi unde
ne-am petrecut „amintirile copilăriei”,
anii tinereţii sau chiar toată viaţa este
locul cel mai iubit din lume. Este liantul
aducerilor aminte, suntem legaţi de satul
nostru prin nume şi prenume. Suntem
legaţi de moşii şi strămoşii noştri, de
neamurile care au trăit şi ne bucurăm ca
oamen ii din sat la o întâlnire să spună
este de-al nostru, este de la noi din sat.
Tocmai de aceea purtăm în suflete mândria
şi bucuria de a-i pomeni numele
oriunde şi oricând” sunt câteva cuvinte
ale părintelui dr. Cristian Baciu, un om
care nu oboseşte să predice dragostea
de pământul pe care calcă şi de satul în
care îşi desfăşoară misiunea. Casele din
Măgura Ierii nu sunt de vânzare. Poate
că cei ce s-au născut şi au copilărit aici
nu au reuşit să pună un preţ pe amintirile
lor. Un sat încremenit în istorie, în Ţara
de piatră a Apusenilor.
Alice Valeria Micu

CLUJ MANIFEST
12 Cultural
Din cele trecute vremi.
O radiografie a Clujului anilor 30
După instaurarea regimului comunist,
Corneliu Coposu a fost marginalizat și
trecut la index, la fel ca întreaga elită
interbelică, am considerat că avem datoria
morală de a-l reabilita sub aspect
intelectual şi să redăm opiniei publice
adevărata pregătire profesională a marelui
nostru înaintaş sălăjean.
În urma studierii operei scrise a lui Corneliu
Coposu (publicistică, în volume și cea existentă
la arhivele C.N.S.A.S.,) credem că putem
împărți activitatea lui pe acest tărâm în
6 perioade distincte: 1) perioada 1935-1938
– jurnalist la ziarul „România Nouă” din
Cluj; 2) perioada 1940-1944, în care îi apare,
la Zalău, volumul „Ungaria ne cere pământul”
și îl găsim, apoi, ca primredactor la
ziarul „Ardealul”; 3) perioada 1944-1947 –
jurnalist la ziarul „Dreptatea”, oficiosul
P.N.Ț. și membru în Consiliul de administrație;
4) perioada 1947-1964 – perioada
pușcăriilor, în care nu a văzut creion și hârtie,
dar a compus mental sute de poezii, a
rezolvat probleme de matematică, legislație,
etc, pentru a-și menține intelectul în activitate;
5) perioada 1964-1989, în care un loc
predominant îl ocupă preocupările istorice;
6) perioada 1990-1995, în care predomină
articole politice, doctrinare și unele scrieri
istorice. Am considerat că perioada clujeană,
cea de redactor la ziarul „România
Nouă”, cuprinsă între anii 1935-1938, este o
perioadă distinctă din cariera jurnalistică a
lui Corneliu Coposu. Este perioada de debut,
dar și cea mai prolifică. Între 17 octombrie
1935 și 19 aprilie 1938 a reușit să publice
în coloanele ziarului clujean aproximativ
200 de articole, fără a deveni un jurnalist de
duzină. Interesant este cum a ajuns să profeseze
ca jurnalist, deoarece în anul 1934 ieșea
de pe băncile Facultății de Drept din
Cluj și, în mod normal, ar fi trebuit să urmeze
o carieră în acest domeniu. Dar, după
cum ne mărturisesc distinsele lui surori, a
primit o ofertă de la Zaharia Boilă, directorul
ziarului „România Nouă” din Cluj, de a
se angaja la acest ziar, care era organul de
presă al grupării maniste din cadrul P.N.Ț.
De altfel, Zaharia Boilă era căsătorit cu nepoata
lui Iuliu Maniu. Așadar, Corneliu Coposu
își începe cariera profesională ca jurnalist.
Debutează în coloanele ziarului
amintit cu articolul „Știri din Sălaj”, în numărul
din 17 octombrie 1935. Până la sfârșitul
anului 1935 a publicat 14 articole. Problematica
subiectelor abordate se diversifică.
Un an deosebit din punct de vedere al activității
sale ca jurnalist îl constituie anul 1936,
când publică 114 articole, în ziarul amintit.
În anul 1937 a publicat 52 de articole, iar în
anul 1938 doar 14. Scăderea numărului de
articole în anul 1937 se explică prin faptul
că din acel an devine secretarul lui Iuliu Maniu,
iar în 1938, odată cu instaurarea regimului
autoritar al regelui Carol al II-lea, ziarul
este interzis. Tematica articolelor
publicate în această perioadă (1935-1938)
cuprinde probleme de natură politică, în
care face un aspru rechizitoriu al guvernării
liberale, probleme sociale, economice, situația
internațională, dar şi probleme culturale
sau sportive. Le-am împărțit pe următoarele
subcapitole: 1) „Din cele trecute vremi”; 2)
„Cenzura, eterna poveste”; 3) „Vorbește
Maniu”; 4) „Spiritul Blajului”; 5) „Sălajul
grăiește țării”; 6) Cultură-artă- religie; 7)
Socio–economice și politice; 8) „Clișee clujene”;
9) Portrete; 10) Externe; 11) „De
Sâmbătă”. Clujului, orașul formării profesionale
și de adopție (în perioada 1930-1940)
îi sunt dedicate foarte multe articole. Ele
surprind realitatea momentului, probleme
socio-economice, cultural-artistice, universitare,
etc. Amintim aici doar câteva titluri:
„Expoziția pictorului Capidan”; „Reuniunea
Sfânta Maria din Cluj”; „Epilogul incidentelor
de la Universitatea din Cluj”; „Situația
alarmantă de la Universitatea din
Cluj”; „O perlă a științei medicale românești:
spitalul de ortopedie Regina Maria
din Cluj al doctorului Rădulescu (Opera și
omul)”; „Tâlhăriile companiei Rusu-Bondor
sau un sistem de îmbogățire” etc. Corneliu
Coposu surprinde actualitatea clujeană,
pe care o regăsim la rubrica „Clișee
clujene”. În cadrul fiecărui articol, autorul
descrie secvențe sau clișee din actualitatea
clujeană, reflectate cu mare măestrie stilistică.
În primul articol de acest gen, el ne aduce
în atenție 3 secvențe diferite ale vieții
cotidiene. Prima secvență descrie lumea
pestriță și marfa second-hand care se vindea
la hala de vechituri. Subiectul celei de a
doua secvențe îl constituie ridicarea unei
mașini a cărei proprietar nu plătise impozitul.
Incidentul produce un scandal imens în
Piața Cuza-Vodă, în care sunt implicați proprietarul
și apropiații lui, pe de o parte, și
reprezentanții statului. Autorul concluzionează
că legea trebuia respectată, iar instituțiile
statului trebuiau să-și intre în drepturi.
Cea de a treia secvență a articolului surprinde
un fenomen social dureros. În curte Primăriei
din Cluj, în locul în care fusese cândva
cinematograf se petrecea „un spectacol
rar și interesant”. Este vorba de angajarea
„la stăpân” a tinerilor veniți de la sate în căutarea
unui loc de muncă. Corneliu Coposu
descrie negocierile dure care se duceau între
angajatori și „concurenți”, un adevărat târg
modern de sclavi. Cei care nu aveau șansa
de a se angaja se întorceau „cu boarfele subsuoară”
și cu „pas tărăgănat spre vetrele lor,
în așteptarea celui mai apropiat soroc al târgului”.
Într-un alt articol surprinde două
secvențe care au subiect total diferit. În prima
secvență se referă la eforturile depuse de
polițiști pentru a dresa câinii. Antrenamentele
se desfășurau în spatele Teatrului Național,
la cazarma Sfântu Gheorghe. Autorul
surpinde adevăratul spectacol de care se bucura
asistența. Cea de a doua secvență, intitulată
„Pasagerii de la New-York” se referă
la clienții care intrau într-un local și comandând
doar apă și presa zilei, stăteau ore întregi
pentru a o citi pe gratis. Un prieten al
autorului i-a botezat cu termenul de „pasageri”.
Un articol substanțial este dedicat
Spitalului de Ortopedie și Chirurgie Infantilă
„Regina Maria” din Cluj, condus de doctorul
Alexandru Rădulescu. Corneliu Coposu
vizitează spitalul și rămâne impresionat

CLUJ MANIFEST
de cele văzute. Face cunoștință, în primul
rând, cu vastitatea acestei ramuri medicale.
El știa, până atunci, că „la spitalul ortopedic
se taie și se îndreaptă doar picioare”. Face
cunoștință cu chirurgia reparatorie a aparatului
locomotor. Toate aceste realizări, subliniază
autorul, se datorau doctorului Alexandru
Rădulescu, directorul spitalului încă
de la înființarea sa, din anul 1920, când purta
denumirea de „Spitalul de invalizi”,
având în vedere adevăratele tragedii umane
produse de prima mare conflagrație mondială.
Jurnalistul constată că cele 101 încăperi
erau dotate „cu cele mai moderne instalații
și aparate științifice apusene”. Îi atrage atenția
sala de proteze, care erau confecționate
de atelierele spitalului, alături de corsete sau
ghete ortopedice. Medicii aveau la dispoziție
și o bibliotecă cu numeroase volume din
domeniul științei medicale. De asemenea,
personalul edita și o revistă științifică de
specialitate, intitulată „Revista de Ortopedie
și Chirurgie Infantilă, coordonată de doctorul
Rădulescu. Corneliu Coposu a practicat
sportul de performanță în special box și haltere.
Era normal că odată ajuns în cele două
săli ale spitalului în care găsește aparate de
recuperare musculară de nivel occidental să
rămână profund impresionat. Consideră că
cele două săli semănau și puteau fi folosite
chiar de către gimnaștii și sportivii de performanță.
După o vizită de câteva ore în celebrul
spital din Cluj rămâne profund impresionat
de realizările echipei medicale
conduse de renumitul doctor Rădulescu și
se simte dator de a informa și opinia publică
clujeană asupra acestor realizări deosebite,
care dovedeau, încă odată, că omul sfințește
locul. În articolul „O excrocherie senzațională
în centrul Clujului”, Corneliu Coposu
se întreabă retoric cum se putea deveni milionar?
Ajunge la concluzia că din bani cinstiți
era foarte greu, dacă nu imposibil. Dar,
redă cazul unor excroci din Cluj, care reușiseră
să ajungă milionari în foarte scurt timp.
Ei intermediau locuri de muncă, cumpărând
creanțele unor societăți comerciale care dăduseră
faliment. Așadar, locurile de muncă
erau fictive. În schimbul angajării cereau
garanții în sume substanțiale de bani. Sumele
adunate de excroci de la oamenii amărâți
și șomeri s-au ridicat repede la aproape un
milion de lei. A intrat însă pe fir Parchetul și
i-a arestat pe cei doi excroci: Iuliu Rusu și
Alexandru Bodor. Odată arestați, numărul
plângerilor s-a ridicat la peste 100. Cei înșelați
se căiau amarnic că au fost așa de creduli.
Foarte mulți dintre ei au ajuns muritori
de foame.
Corneliu Coposu aduce în fața opiniei publice
clujene o altă problemă importantă,
care leza interesele comercianților, dar și
pe cele ale consumatorilor. Este vorba de o
taxă „ad-valorem”, înființată de municipalitatea
clujeană cu scopul de a echilibra bugetul
local. Taxa era prezăzută în special pentru
cei care nu puteau dovedi cu acte marfa
cumpărată. Dar, datorită birocrației se ivea o
mare problemă, deoarece actele de proveniență
a mărfii trebuiau prezentate la ridicarea
coletelor din locul unde soseau, iar factura
venea poștal și întârzia câteva zile. Și lanțul
slăbiciunilor continua cu taxa de depozitare
până la sosirea actelor, negăsirea la locul de
muncă a celor însărcinați cu strângerea taxei
„adv-valorem”, etc. Aceste nereguli sunt
observate de către jurnalist, care le aduce
la cunoștință opiniei publice, dar vine și cu
soluții concrete pentru remedierea situației.
Un eveniment deosebit pentru urbea de sub
Feleac l-a constituit Congresul festiv al sindicatului
muncitorilor tipografi, care sărbătoreau
75 de ani de existență. Astfel, timp de
2 zile aproape 1.000 de tipografi veniți din
toate orașele țării, „cu steaguri și orchestre”
au sărbătorit deosebitul eveniment. Corneliu
Coposu este alături de colegii tipografi
și redă, pe larg, evenimentele. „Breslașii
artelor grafice” erau considerați de autor
ca „cea mai selectă categorie muncitoare”.
Erau „elita proletariatului”. În cele două
zile au fost organizate numeroase producții
muzicale, întrecere de coruri și alte acțiuni
culturale care au „depășit așteptările tuturor”.
Fenomenul sclaviei moderne, a celor
care se angajau ca servitori sau slugi cum se
mai spunea în epocă, este surprins magistral
de către tânărul jurnalist Corneliu Coposu,
care observă acest fenomen şi în Cluj. Astfel,
în curte Primăriei din Cluj, în locul în
care fusese cândva cinematograf se petrecea
„un spectacol rar și interesant”. Este vorba
de angajarea „la stăpân” a tinerilor veniți de
la sate în căutarea unui loc de muncă. Corneliu
Coposu descrie negocierile dure care
se duceau între angajatori și „concurenți”,
un adevărat târg modern de sclavi. Cei care
nu aveau șansa de a se angaja se întorceau
„cu boarfele subsuoară” și cu „pas tărăgănat
spre vetrele lor, în așteptarea celui mai
apropiat soroc al târgului”. Cei întorşi în
satele natale aduceau cu ei şi multe boli sociale,
având în vedere un anumit libertinaj
existent în mediul urban, faţă de o anumită
morală creştină în care fuseseră crescuţi.
Subcapitolul pe care l-am intitulat „Cultură-artă-religie”
l-am prefațat cu câteva cuvinte
emoționante pe care Corneliu Coposu
le scria cu ocazia Zilei Mamei, în care aduce
un omagiu maternității. „Pe marginea unei
sărbătoriri” este un articol în care aflăm despre
sărbătorirea profesorului universitar Romul
Boilă, care a fost desemnat de către studenți
ca președinte de onoare. Un moment
simplu și emoționant. Autorul amintește că
Romul Boilă a fost „martirul tentativelor ce
ținteau compromiterea” lui Iuliu Maniu, în
cadrul scandalului politic denumit în epocă
„Afacerea Skoda”. În acest context, „scârbit
Cultural 13
de mocirlă, pentru a putea potoli furia câinilor
ce excitați de ciolane îl lătrau îndârjiți
– prea nobil pentru a lovi cu pietre”, Romul
Boilă a ales să se retragă „modest” la catedră,
„purtând în melancolia ce i-a brăzdat
cu cute de amărăciune fața, cea mai grozavă
desiluzie”. Dar el era apreciat la justa lui valoare
de studenți, iar numirea ca președinte
de onoare al studenților a provocat „lacrimi
de supremă mângăere din ochii sărbătoritului”.
O plăcută surpriză pe tărâm cultural a
constituit-o pentru publicul clujean vernisajul
unei expoziții de pictură a profesorului
Pericle Capidan, pe care Corneliu Coposu îl
consideră un „maestru consacrat al pânzelor”.
El remarcă „arta călduroasă și liniștită,
liniile perfecte, simetria impecabilă”, care
„mulțumește ochii cei mai rafinați”.
Marin Pop, Cercetător la Muzeul Județean
de Istorie și Artă Sălaj

Economic 14
CLUJ MANIFEST
Compania de construcții a milionarilor
clujeni a fost premiată la Cannes
Societatea clujeană ACI a fost premiată,
într-o ceremonie desfășurată la Cannes,
de către Europe Business Assembly of
Oxford pentru diversitatea și complexitatea
lucrărilor executate, fiind considerată
drept una dintre cele mai bune companii
de construcții industriale și rezidențiale
din România. Președintele acestei companii,
Ioan Așchilean, a primit premiul
„Managerul anului” din partea Comitetului
Socrates, Oxford (Marea Britanie). În cadrul
aceleiași ceremonii au fost premiate, în
domeniile lor, companiile Transgaz și Nuclearelectrica.
Performanțele economice și
inginerești ale ACI au atras atenția și World
Confederation of Businesses, care a nominalizat
compania clujeană drept unul dintre
câștigătorii The Bizz 2017, premiul urmând
să fie înmânat în cadrul unei ceremonii
care va avea loc în SUA, în Virgin Islands,
în 26 și 27 iulie. Analiștii occidentali au
apreciat, în cadrul competiției, performanța
economică și inginerească a societății cu
375 de angajați (290 de muncitori și 85 de
ingineri), dar și stabilitatea acesteia. După
cum au remarcat în raportul de evaluare,
această stare este asigurată de viziunea
și experiența Consiliului de Administrație,
format din performeri ai economiei
românești: Ioan Așchilean – președintele
societății, Dorin Așchilean – director general,
Horia Ciorcilă – președintele Băncii
Transilvania, Gicu Gânscă – antreprenor
în construcții, Dorel Goia – președintele
grupului Teraplast. Potrivit raportului, la
succesul ACI a contribuit echipa executivă
din conducerea firmei, condusă de Dorin
Așchilean. Constructorii clujeni au obținut
puncte importante pentru că au investit în
cercetare, analiștii punctând faptul că firma
a atras fonduri europene de 12,3 milioane
de lei. Banii au fost folosiți pentru deschiderea
unei fabrici de structuri metalice, în
cadrul căreia se desfășoară și activitatea de
cercetare. În acest scop, ACI s-a asociat cu
Universitățile Tehnice din Cluj Napoca și
Timișoara într-un contract de cercetare a
calculului structurilor metalice. De asemenea,
societatea are o colaborare științifică
cu Institutul de Izotopi și Criogenie din
Râmnicu Vâlcea pentru folosirea hidrogenului
ca sursă de energie. Atât președintele
CA, cât și directorul său general sunt doctori
în științe inginerești ai UTCN. Atunci
când au acordat premiul, cele două asociații
de afaceri au avut în vedere faptul că ACI
lucrează sau a finalizat lucrări din domeniile
industrial, comunitar și rezidențial,
precum fabrica de patiserie de la Câmpia
Turzii La Lorraine-Macromex; ansamblul
de birouri The Office Cluj-Napoca (25.000
mp), deținut de NEPI, asocierea în construirea
stadioanelor din municipiile Craiova
și Târgu-Jiu. În primul semestru din 2016,
cifra de afaceri a societății clujene a crescut
cu 30% față de perioada similară din anul
precedent. În 2015, ACI Cluj a avut o cifră
de afaceri de 114 de milioane de lei.

CLUJ MANIFEST
Sport 15
Căpitanul Olimpiei Cluj, cea mai
bună jucătoare de fotbal în 2016
Ioana Bortan a fost desemnată „Cea mai bună jucătoare de fotbal feminin” în anul
2016 de către AFAN.
“Mulțumesc colegelor mele de la Olimpia
Cluj, colegelor de la echipa națională, staff-ului
de la Olimpia Cluj și oamenilor din
cadrul FRF care au fost alături de noi!”,
a declarat Ioana după primirea trofeului
AFAN. Este cel de-al 3-lea trofeu pentru
Olimpia Cluj la Gala AFAN din cele 4 organizate
până acum, celelalte două fiind
câștigate de Ștefania Vătafu (2013 si 2014).
În 2015 a fost aleasă actualul portar al celor
de la Atletico Madrid, Andreea Părăluță.
Chiar dacă România a ratat calificarea la
Campionatul European, pierzând barajul cu
Portugalia, căpitanul Olimpiei a declarat că
sunt mulțumite dearece au câștigat respectul
tuturor. ” Am câștigat respectul tuturor!
Asta în primul rând. Lumea se teme acum
de România. Ne-am făcut un nume, am căpătat
și mai multă experiență. Am adus la
stadion aproape 8.000 de oameni la returul
cu Portugalia! Asta mi se pare extraordinar!
Iar oamenii aceia ne-au încurajat tot timpul,
iar la final ne-au aplaudat. La plecare nimeni
n-a spus o vorbă urâtă. Oamenii erau,
firește, dezamăgiți, dar aveau doar cuvinte
de laudă la adresa noastră. Am primit încurajări
și înainte, și după meci.. Sunt oameni
care datorită echipei naționale au descoperit
că și fetele joacă fotbal. Alții au redescoperit!
Pe lângă cei care ne-au fost alături mereu
au apărut oameni noi, care citesc despre
naționala României, asistă la jocuri. La Târgu
Mureș, la derby-ul cu ASA, a asistat un
prieten de familie. Omul vedea pentru prima
oară un meci de fotbal între fete. La sfârșit
era încântat. Mi-a spus atât: „Sunteți extraordinare!
Nu e ca la băieți. La voi, la fete,
de lovești, te ridici și ai reluat jocul. Nu vă
văitați, nu sunteți plângăcioase!”, a declarat
Ioana.
“Căpitanul olimpicelor” este născută în
Sighisoara, Jud. Mures, in 23.01.1989
A debutat pentru Olimpia în 19.09.2010 la
chiar primul meci oficial, împotriva celor
de la Sporting Craiova și a marcat primul
gol din istoria clubului. 27.03.2010 este
data primului meci în echipamentul naționalei
României, în deplasare, contra celor
din Bosnia-Herțegovina. Are în prezent 62
de selecții, dar și un gol pentru naționala
de senioare (17.09.2011 golul al doilea, in
minutul 15 al partidei de la Shymkent, Kazachstan-România
0-3). Naționala feminină
de fotbal a României va bifa în perioada
14-23 ianuarie primul cantonament din
acest an. Stagiul de pregătire va fi efectuat
în Spania, într-una dintre cele mai frumoase
locații de acest gen din Peninsula Iberică,
San Pedro del Pinatar. „Pinatar Arena” nu
e o necunoscută pentru delegația naționalei
noastre, prima reprezentativă începându-și
pregătirile anul trecut tot aici.
România va susține în Spania și trei
partide de verificare:
20 ianuarie: România - Olanda
22 ianuarie: România - Rusia
23 ianuarie: România - Slovacia
„E un turneu de pregătire foarte util. Vom
încerca să aducem jucătoarele experimentate
la un nivel ridicat, pe cele mai noi să
le integrăm, iar pe cele care sunt de ceva
vreme în lot, dar ua evoluat mai puțin, să le
vedem cum se prezintă”, a declarat, pentru
www.frf.ro, Mirel Albon. Lotul României
se va reuni luni, 9 ianuarie, la Mogoșoaia,
plecarea spre Spania fiind programată pe 14
ianuarie.
Lotul României pentru cantonamentul
din Spania:
Portari: Andreea Părăluță (Atletico Madrid),
Roxana Oprea (Olimpia Cluj)
Fundași: Andreea Corduneanu (Olimpia
Cluj), Lidia Havriștiuc (Olimpia Cluj), Teodora
Meluță (Olimpia Cluj), Maria Ficzay
(Medyk Konin - Polonia), Brigitta Goder
(Gyor - Ungaria), Olivia Oprea (Levante
- Spania), Ana Maria Gorea (ASA Târgu
Mureş)
Mijlocași: Ioana Bortan (Olimpia Cluj),
Ștefania Vătafu (Olimpia Cluj), Andreea
Voicu (Olimpia Cluj), Adina Giurgiu (Olimpia
Cluj), Carmen Ciobanu (Olimpia Cluj),-
Melinda Nagy (Olimpia Cluj), Dariana Indrei
(Olimpia Cluj)
Atacanți:
Loredana Popa (Olimpia Cluj), Cristina
Carp (Olimpia Cluj), Mara Bâtea (Olimpia
Cluj), Florentina Olar (Fortuna Hjørring)
„Beatrice Tărășilă și Kinga Barabas au rămas
acasă, pentru că sunt la prima sesiune
de examene din viața lor! Mihaela Ciolacu
ar fi făcut și ea deplasarea, dar e clasa
a XII-a și are de învățat. Avem o problemă
în privința Roxanei Oprea. În cazul în care
nu va fi refăcută, ea va fi înlocuită cu Linda
Kajtar, de la Vasas Femina Odorheiu Secuiesc”,
a mai precizat Mirel Albon.
Dana Țîrlea

CLUJ MANIFEST
16 Politic