Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
ANUL II • NR. 51 • <strong>14</strong>-<strong>20</strong> <strong>Decembrie</strong> <strong><strong>20</strong>16</strong><br />
Preț: 1 Leu • Apare miercuri<br />
www.clujmanifest.ro<br />
Ei vor reprezenta Clujul în<br />
Parlamentul României<br />
Clujenii i-au ales pe<br />
cei <strong>14</strong> parlamentari<br />
care îi vor reprezenta<br />
în Parlamentul<br />
României în următorii<br />
patru ani. Clujul va<br />
avea 4 senatori și<br />
10 deputați ce vor<br />
reprezenta interesele<br />
județului în viitorul<br />
legislativ.<br />
pag. 6-7<br />
Vrem Spital de Copii,<br />
nu avem locație!<br />
pag. 3<br />
Elefanții comerțului<br />
online, striviți de piață<br />
Numărul mare de comenzi venite de la Cluj în<br />
perioada Black Friday – Crăciun îi depășește atât<br />
pe proprietarii magazinelor virtuale, cât și pe șefii<br />
companiilor de curierat. Nervii clienților sunt întinși la<br />
maximum, iar comercianții depășiți de situație ridică<br />
din umeri a neputință. Dar pierd bani. Mulți.<br />
pag. 4-5
Local 2<br />
CLUJ MANIFEST<br />
Șase noi curse de pe Aeroportul<br />
Internațional “Avram Iancu” Cluj<br />
Wizz Air, cea mai mare companie aeriană<br />
low-cost din Europa Centrală şi de Est şi cea<br />
mai mare companie aeriană din România şi-a<br />
anunţat la începutul săptămânii extinderea<br />
semnificativă plănuită pentru anul <strong>20</strong>17 în<br />
Cluj-Napoca. Cea de-a şasea aeronavă se va<br />
alătura flotei din Cluj-Napoca în martie <strong>20</strong>17,<br />
împreună cu deschiderea a şase noi rute interesante<br />
către cinci ţări – Stockholm, Bratislava,<br />
Baden-Baden, Frankfurt Hahn, Larnaca<br />
şi Malta. Dovedindu-şi angajamentul faţă de<br />
regiune, WIZZ este încântată să sprijine cel<br />
mai important eveniment internaţional de<br />
alergare din Transilvania, Maratonul Wizz Air<br />
Cluj-Napoca, care are loc în data de 9 aprilie<br />
<strong>20</strong>17.<br />
A şasea aeronavă reprezintă o investiţie suplimentară<br />
de 98 de milioane euro realizată de<br />
WIZZ în România, mărind cu 36 de locuri de<br />
muncă directe echipa din Cluj-Napoca, formată<br />
din 163 de angajaţi. Destinaţiile populare<br />
anunţate astăzi creează noi oportunităţi pentru<br />
clienţii noştri de a călători în Suedia, Slovacia,<br />
Germania, Cipru şi Malta. Noile rute vor<br />
fi introduse începând cu sfârşitul lui martie<br />
<strong>20</strong>17, iar bilete pe aceste rute se găsesc deja<br />
în vânzare pe wizzair.com începând de la doar<br />
39 RON. Împreună cu noile rute lansate, Wizz<br />
Air mai anunță o creștere a frecvenței pe cele<br />
mai populare zboruri din Cluj-Napoca spre<br />
Basel, Barcelona, Nuremberg, Milano Bergamo,<br />
Dortmund și Londra Luton. Demonstrându-şi<br />
angajamentul pentru comunitatea<br />
din Cluj-Napoca, şi întreaga regiune a Transilvaniei,<br />
WIZZ îşi anunţă prima sponsorizare<br />
principală a celei mai mari competiții de<br />
alergare din Transilvania, Maratonul Wizz<br />
Air Cluj-Napoca, care va avea loc pe 9 aprilie<br />
<strong>20</strong>17. WIZZ este recunoscută pentru organizarea<br />
unora dintre cele mai populare maratoane<br />
din Europa Centrală şi de Est promovând un<br />
stil de viaţă activ şi mişcarea. Similiar atitudinii<br />
WIZZ de a democratiza călătoria, alergatul<br />
este un sport care poate fi practicat de aproape<br />
oricine, oriunde, fără a necesita o investiţie<br />
majoră din partea indivizilor. În anul <strong>20</strong>17<br />
maratonul va fi ţinut la Cluj-Napoca pentru<br />
a şaptea oară şi peste 5,<strong>20</strong>0 de alergători din<br />
25 de ţări sunt aşteptaţi să participe în cadrul<br />
celui mai important maraton internaţional din<br />
Transilvania, care anul viitor va purta culorile<br />
WIZZ. În ultimul deceniu, de când WIZZ<br />
şi-a deschis baza din Cluj-Napoca, compania<br />
a investit în mod constant în reţeaua sa aflată<br />
în continuă creştere, ajungând să opereze<br />
în acest moment 34 de rute către 16 ţări, inclusiv<br />
ruta internă către Bucureşti. În ultimele<br />
12 luni, până la 30 noiembrie <strong><strong>20</strong>16</strong> Wizz<br />
Air a transportat mai mult de 1,3 milioane de<br />
pasageri către şi de la baza sa din Cluj-Napoca,<br />
a susținut piaţa forţei de muncă locală<br />
din domeniul aviaţiei şi sectorul turistic şi a<br />
sprijinit peste 950*** de locuri de muncă în<br />
industriile conexe. Operaţiunile Wizz din şi<br />
spre România oferă preţuri accesibile atât pentru<br />
cei ce aleg să călătorească de plăcere sau<br />
în scop de afaceri şi sprijină locurile de muncă<br />
în sectoarele de aviaţie şi de turism. Peste<br />
750 de angajaţi permanenţi lucrează la Wizz<br />
Air în România și sunt nerăbdători să întâmpine<br />
pasageri la bordul uneia dintre cele <strong>20</strong> de<br />
aeronave, inclusiv a celor 4 aeronave Airbus<br />
A321 noi, ultra-eficiente, cu 230 de locuri la<br />
bord. Demonstrând angajamentul WIZZ faţă<br />
de pasagerii săi, compania investește constant<br />
în operaţiunile sale din România. De-a lungul<br />
anului <strong><strong>20</strong>16</strong> WIZZ a anunțat deja și va lansa<br />
28 de rute noi care fac legătura între ţara<br />
noastră şi restul Europei, iar în prima parte din<br />
<strong>20</strong>17 alte 16 noi rute, deja anunțate, vor începe<br />
să fie operate din România. Cele mai noi<br />
rute anunţate pentru pasagerii din România<br />
sunt cele de la Suceava spre Veneţia Treviso,<br />
Bologna şi Roma Ciampino, dar şi cele de la<br />
Craiova spre Koln, Liverpool şi Madrid, toate<br />
cu începere din luna martie <strong>20</strong>17. Preşedintele<br />
Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tișe a declarat:<br />
„Suntem foarte încântați de faptul că parteneriatul<br />
dintre aeroportul clujean și compania<br />
aeriană low-cost Wizz Air a atins un nou nivel.<br />
Alocarea celei de-a 6-a aeronave și noile destinații<br />
sunt dovada eforturilor depuse în dezvoltarea<br />
infrastructurii aeroportuare și cu siguranță<br />
vor spori conectivitatea județului cu orașe<br />
mult așteptate de către clujeni”.<br />
Directorul General al Aeroportului Internațional<br />
„Avram Iancu” Cluj, David Ciceo, a precizat<br />
la rândul său: „Aeroportul Internațional<br />
Cluj cunoaște o creștere semnificativă de pasageri,<br />
iar alocarea celei de-a 6-a aeronave a<br />
companiei aeriene Wizz Air și lansarea noilor<br />
destinații vor contribui la extinderea și dezvoltarea<br />
rețelei de rute existente, ajungându-se<br />
astfel în anul <strong>20</strong>17, la aproape 3 milioane de<br />
pasageri”.<br />
Director: Ionuţ GEANĂ<br />
Redacția:<br />
Alice Valeria MICU<br />
Călin POENARU<br />
Dana ȚÎRLEA<br />
Mihai BACALU<br />
Publicație săptămânală<br />
Cluj-Napoca, Strada Ploiești,<br />
nr. 1, et. 2<br />
Redacţie: 0746‐810.548,<br />
Publicitate: 0799‐788.009<br />
redactie@clujmanifest.ro,<br />
www. clujmanifest.ro<br />
Tipărit la SC Garamond SRL<br />
ISSN: 2458-0244<br />
Se distribuie în județul Cluj<br />
Preț: 1 Leu<br />
Apare miercuri
CLUJ MANIFEST<br />
Local 3<br />
Vrem Spital de Copii, nu avem locație!<br />
Președintele Consiliului Județean Cluj,<br />
Alin Tișe, a anunțat la ultima ședință de<br />
consiliu faptul că se caută teren pentru<br />
materializarea proiectului Spitalului de<br />
Copii.<br />
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin<br />
Tișe, anunța în urmă cu puțin timp faptul că<br />
un proiect reprezentativ pentru actualul consiliu<br />
județean este un Spital de Copii monobloc.<br />
Între timp, însă s-a dovedit că terenul identificat<br />
pentru acest proiect nu este corespunzător,<br />
astfel că acum administrația județeană caută o<br />
altă locație, lucru deloc simplu. ”Este vorba<br />
de o problemă gravă pe care actualul Spital de<br />
Copii o are. Dincolo de faptul că funcționează<br />
în <strong>14</strong> locații distribuite în tot orașul, există și o<br />
problemă de revendicare și a imposibilității de<br />
a efectua lucrări de modernizare la clădirea de<br />
pe Moților unde atât terenul cât și corpurile de<br />
clădire sunt revendicate. <strong>An</strong>alizăm situația și<br />
încercăm să găsim o soluție pentru a construi<br />
un spital monobloc de la zero. Îmi doresc să fie<br />
proiectul nostru de referință al acestui mandat,<br />
să construim un Spital pentru Copii. Suntem<br />
într-o analiză cu privire la teren. Terenul de pe<br />
Victor Babeș, din păcate, ca urmare a discuțiilor<br />
cu Direcția de Sănătate s-a dovedit că este<br />
insuficient spațiu, fiind nevoie de o anumită<br />
suprafață de spațiu verde. E nevoie de 2 ha de<br />
teren. În aceste condiții trebuie să găsim un alt<br />
teren, chiar dacă nu este în centrul orașului.<br />
Cei de la Spitalul de Copii au agreat ideea unui<br />
teren la periferia orașului. Problema este că în<br />
acest moment Consiliul Județean nu deține terenuri,<br />
iar primăriile comunelor greu ne oferă<br />
terenuri, având și ele nevoie acută. Există și<br />
varianta exproprierilor sau varianta de a achziționa<br />
o clădire potrivită, ca ultimă variantă”, a<br />
declarat Alin Tișe.<br />
Care era planul inițial?<br />
În locul proiectului Akademia Center, Alin<br />
Tișe a anunțat ridicarea unui Spital pediatric<br />
monobloc, construcţie pentru care se are în<br />
vedere terenul de pe strada Victor Babeş cu<br />
o suprafaţă de aproximativ 7.000 m², a cărui<br />
destinaţie prevăzută în PUG permite realizarea<br />
unui astfel de obiectiv. De altfel, proiectul<br />
conceput anterior de către Nisco Invest a prevăzut,<br />
de asemenea, construirea unei unităţi<br />
ce includea servicii medico-sanitare, cu o arie<br />
construită de cca. 1.600 m² (2S+DS+P+3E) şi<br />
o arie desfăşurată de cca. 11.000 m². Terenul<br />
în cauză este apreciat ca fiind extrem de potrivit<br />
pentru acest proiect cu atât mai mult cu cât<br />
Procentul de Ocupare a Terenului reglementat<br />
de PUG este de 80%, existând, totodată, posibilitatea<br />
de a realiza un acces dublu, atât de<br />
pe strada Victor Babeş cât şi de pe strada Haşdeu.<br />
”Acesta este un proiect de care eu o să<br />
țin foarte tare atât timp cât o sa fiu la Consiliu<br />
județean. 90% din problemele pe care le-am<br />
avut cu terenul din Hasdeu, unde urma să se<br />
construiască Akademia Center le-am rezolvat.<br />
Mare parte din spațiile actuale unde funcționează<br />
Spitalul de copii sunt supuse unor cereri<br />
de revendicare, din acest motiv Consiliul județean<br />
a decis să înceapă construcția unui Spital<br />
pediatric monobloc. Discutăm de un teren<br />
unde noi am dorit de mult timp să construim<br />
un mall combinat cu o clinică medicală. Este<br />
cel mai bun amplasament, în zona spitalelor<br />
și de aceea insist ca pe acest teren să construim<br />
un Spital pentru copii. Important este că<br />
noi deja demarăm studiile de fezabilitate și<br />
proiectul tehnic. Îmi doresc ca acest proiect<br />
să prindă viață cât mai repede, este o urgență<br />
pentru clujeni și cred că noi toți vom susține<br />
acest proiect. Cei de la Spitalul de copii deja<br />
mi-au comunicat că aveau o mare problemă cu<br />
faptul că dacă se va soluționa revendicarea vor<br />
pierde amplasamentul și trebuie să fie mutați<br />
în altă parte. În acest moment, Spitalul de copii<br />
își desfășoara activitatea în <strong>14</strong> locații în tot<br />
orașul. În funcție de problema pe care o ai cu<br />
copilul trebuie să te muți de le o secție la alta,<br />
ori acest lucru este nefiresc. Noul spital va fi<br />
unul monobloc, toate secțiile vor fi în același<br />
loc, inclusiv cu posibilitatea construirii unui<br />
heliport”, a declarat Alin Tișe. Necesitatea<br />
acestei unităţi spitaliceşti se datorează faptului<br />
că, în prezent, Spitalul Clinic de Urgenţă<br />
pentru Copii Cluj-Napoca, instituţie aflată în<br />
administrarea forului administrativ judeţean,<br />
îşi desfăşoară activitatea în nu mai puţin de<br />
<strong>14</strong> clădiri aflate în locaţii diferite de pe raza<br />
oraşului Cluj-Napoca, cu o distanţă medie de<br />
aproximativ patru km între ele. De asemenea,<br />
un alt argument pentru urgentarea acestui proiect<br />
este acela că, mai multe clădiri în cadrul<br />
cărora funcţionează secţii ale acestui spital<br />
se află în plin proces de retrocedare sau sunt<br />
supuse rigorilor Comisiei Zonale a Monumentelor<br />
Istorice din Cluj-Napoca, motiv pentru<br />
care întâmpină, deseori, dificultăţi în realizarea<br />
unor investiţii asupra acestor clădiri.<br />
Finanțare din creditul de 50 de milioane de<br />
euro pentru drumuri<br />
Consiliul Judeţean Cluj dispune de capacitatea<br />
financiară de a realiza acest obiectiv, în cel<br />
mai scurt timp, din bugetul propriu, suportând<br />
toate cheltuielile necesare în vederea ridicării<br />
acestei clădiri. De altfel, potrivit experţilor,<br />
construcţia în sine a imobilului va presupune<br />
costuri de circa 4 milioane de euro, ce pot fi<br />
suportate de Consiliul Judeţean, fonduri mai<br />
consistente urmând a fi necesare pentru dotarea<br />
unităţii medicale. O posibilă soluţie pentru<br />
suportarea acestor costuri o va putea reprezenta<br />
însă şi creditul în cuantum de 50 de milioane<br />
de euro ce urmează a fi contractat pentru<br />
lucrări în infrastructură. În acest context, forul<br />
administrativ judeţean va derula, în perioada<br />
imediat următoare, toate procedurile necesare<br />
în vederea obţinerii documentaţiilor tehnice,<br />
pentru demararea lucrărilor de edificare a<br />
acestui proiect de maxim interes.<br />
Dana Țîrlea<br />
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj:<br />
“Problema este că în acest moment Consiliul Județean nu deține terenuri, iar primăriile comunelor<br />
greu ne oferă terenuri, având și ele nevoie acută”
CLUJ MANIFEST<br />
4 Economic<br />
Elefanții comerțului online, striviți de piață<br />
Numărul mare de comenzi venite de la Cluj în perioada Black Friday – Crăciun îi depășește<br />
atât pe proprietarii magazinelor virtuale, cât și pe șefii companiilor de curierat.<br />
Nervii clienților sunt întinși la maximum, iar comercianții depășiți de situație ridică din<br />
umeri a neputință. Dar pierd bani. Mulți.<br />
“Am cumpărat pe internet un parfum în 19<br />
noiembrie, de pe “mall-ul online al familiei<br />
tale”, adică de pe Elefant.ro, însă pe e-mailul<br />
de confirmare era notată ca dată estimată de<br />
livrare 2 decembrie. Cum ziua respectivă se<br />
tot apropia și constatam că nimeni nu mă mai<br />
anunță, am încercat să contactez furnizorii,<br />
însă nu dădeam nicăieri de ei, nici la telefon,<br />
pe Facebook, nici pe site. Pe 3 decembrie am<br />
primit un alt e-mail că livrarea va mai întârzia<br />
cu cel mult cinci zile. Nici la centrul de recepție<br />
din Piața Mihai Viteazul situația nu era<br />
prea bună: exista o singură casă și numeroși<br />
oameni nemulțumiți că le-au întârziat coletele<br />
sau nu le-au mai venit deloc. Nu mai spun că<br />
nici nu au loc de returnare a ambalajelor, a căror<br />
valorificare ar mai scădea din cheltuielile<br />
firmei, iar clienții umplu cu cutii verzi coșurile<br />
de pe trotuare”, constata Tiberiu, unul dintre<br />
clienții Elefant.ro.<br />
„Țepari pe românește”<br />
Pagina de Facebook a magazinului virtual este<br />
bombardată cu sute de mesaje de reproș sau de<br />
nemulțumiri, însă clienților nu li se răspunde<br />
nimic de cele mai multe ori. “Nu înțeleg de<br />
ce, dacă nu faceți față la comenzile anterioare,<br />
faceți alte “promoții”. Nu mai punem faptul că<br />
numărul de telefon de “contact” cred că este<br />
inexistent de fapt și că la mailuri răspundeți<br />
după „ț” săptămâni. O să rămâneți fără clienți<br />
în ritmul ăsta”, avertizează Smaranda Cristu.<br />
„Păi măi, “elefant mincinos”, dacă nu ai capacitatea<br />
să oferi produsele și serviciile promise<br />
și garantate pe site, se numește că ai păcălit<br />
clienții și scuzele tale nu reprezintă nimic. Renunță<br />
la reclamele agresive de păcălire și a altor<br />
clienți și asumă-ți responsabilitatea! Țepari<br />
pe românește!”, constată Dan Cârjan.<br />
Lipsă de comunicare cu clienții<br />
“Am așteptat un răspuns de la dvs pe e-mail<br />
pe Messenger sau măcar să îmi răspundeți la<br />
telefon, am sunat de cel puțin 10 ori, fără niciun<br />
rezultat. Produsele comandate sunt plătite<br />
și mă aștept să le primesc. Dacă nu voi fi contactată,<br />
luni înregistrez o reclamație la ANPC<br />
și o să fac toate demersurile legale să îmi obțin<br />
produsele pentru care am plătit și daunele<br />
cauzate de timpul pierdut și lipsa de respect,<br />
incompetența, lipsa de organizare, comunicare<br />
total defectuoasă între firmă și client și<br />
în cadrul firmei. În comunicarea pe e-mail ați<br />
indicat un program al pick-up point-ului, iar<br />
cei de acolo au un alt program. Sunt foarte determinată<br />
să îmi apăr drepturile și vă promit că<br />
o să mă ocup de rezolvarea problemei într-un<br />
fel sau altul!”, amenință Elena <strong>An</strong>driescu. Reprezentanții<br />
Elefant.ro recunosc că nu pot să<br />
proceseze cererile în timp util. “Ne pare rău<br />
dacă până în momentul de față nu am reușit<br />
să vă oferim un răspuns, numărul de solicitări<br />
primite fiind unul foarte mare, încercăm să<br />
răspundem tuturor în ordinea primirii acestora.<br />
Vă garantăm însă că facem tot posibilul să<br />
vă oferim un răspuns și toți clienții noștri vor<br />
avea parte de răspunsuri din partea noastră”.<br />
IKEA se clatină la Cluj<br />
Și retailerul de mobilier IKEA a ajuns în pragul<br />
disperării, dar încă stă pe baricadele comunicării.<br />
“În Cluj-Napoca (cel puțin) ne aflăm<br />
într-o situație puțin spus dezastruoasă. Încă<br />
aștept două comenzi plasate în 22 noiembrie”,<br />
arată Ovidiu Chiș. “Aștept o comandă făcută<br />
Alexandru Petrescu, director CNPR:<br />
„Poşta Română are capacitatea de a se adapta rapid la schimbările de pe piaţa serviciilor<br />
poştale şi de a-şi extinde cota de piaţă pe segmentul comerţului online”
CLUJ MANIFEST<br />
Economic 5<br />
de aproape o lună și încă nu mi s-au livrat produsele”,<br />
transmite Raluca Brehar. “Puteți micșora<br />
prețurile pentru transport. După ultima<br />
modificare par foarte mari, mai ales când intră<br />
în comparație timpii de livrare și deteriorarea<br />
produselor pe transport de care am avut parte.<br />
Povestea începe de la început... retur, așteptat<br />
colet, verificat”, spune Mihai Alexandru.<br />
“Ne cerem scuze pentru întârzierea comenzilor<br />
și facem tot posibilul ca această situație<br />
să se rezolve cât mai curând și să revenim la<br />
modul obișnuit de lucru în care livrarea produselor<br />
se face în 7 zile lucrătoare. Știm că sunt<br />
multe comenzi a căror livrare este întârziată și<br />
ne cerem scuze încă o dată pentru acest lucru.<br />
Ne dorim ca, începând de săptămâna viitoare,<br />
fluxul de livrări pentru comenzile din Cluj să<br />
se accelereze și să reintrăm în modul obișnuit<br />
de lucru. De curând am anunțat planurile noastre<br />
pentru deschiderea unui magazin la Cluj,<br />
iar în acest moment suntem în etapa identificării<br />
celui mai potrivit loc pentru acesta”, sunt<br />
răspunsurile oferite de reprezentanții IKEA<br />
clienților disperați. „Numărul comenzilor online<br />
pe care le-am primit în ultima perioadă a<br />
fost foarte mare și se află în continuă creștere,<br />
ceea ce a condus recent la o suprasolicitare a<br />
serviciului, care a cauzat întârzieri în livrarea<br />
comenzilor, în special în Cluj. Lucrăm împreună<br />
cu partenerul nostru pe servicii de livrare<br />
pentru a asigura resurse suplimentare. Pentru<br />
a îmbunătăți procesul de livrare a comenzilor<br />
noastre online pe termen lung, analizăm posibilitatea<br />
de a găsi un furnizor suplimentar pentru<br />
serviciul de livrare a comenzilor online la<br />
nivel național”, a declarat Daniela Stoican, PR<br />
manager al IKEA România.<br />
Plouă cu reclamații împotriva curierilor<br />
Inspectorii de la Protecţia Consumatorilor au<br />
verificat mai mulți operatori de curierat de pe<br />
plan local. Comisarii au constatat informarea<br />
incompletă a consumatorilor cu privire la caracteristicile<br />
esenţiale ale serviciilor prestate,<br />
lipsa informaţiilor privind dreptul şi modalitatea<br />
de a depune o reclamaţie şi impunerea<br />
unor clauze incorecte pentru consumatori<br />
(taxă suplimentară pentru a putea beneficia de<br />
despăgubire în caz de deteriorare, pierdere sau<br />
furt). Ei spun că este necesar ca reclamanții să<br />
verifice toate informaţiile menţionate în documentele<br />
de expediţie (greutate, starea coletului,<br />
menţiuni speciale), la primire să îi verifice<br />
starea exterioară şi conţinutul şi să menţioneze<br />
eventualele deteriorări. Clienților li se recomandă<br />
să păstreze documentele de expediţie<br />
pentru a putea depune o reclamaţie dacă firma<br />
de curierat nu îşi respectă obligaţiile.<br />
Călin Poenaru<br />
Top curierat România (cifră afaceri, rezultat net <strong>20</strong>15)<br />
Explozia comerțului electronic<br />
Comerțul electronic din țara noastră va ajunge în <strong><strong>20</strong>16</strong> la afaceri de 6 miliarde de lei, față de<br />
1,6 miliarde în <strong>20</strong>11, iar profiturile ating 300 de milioane, în timp ce numărul firmelor din<br />
sector a crescut de la 2.600 la 5.300, potrivit unui studiu al companiei de cercetare KeysFin.<br />
Pentru eMag, Black Friday a adus încasări record, de 300 de milioane de lei, iar în o singură<br />
zi a vândut 1,1 milioane de produse online. Cele mai mari afaceri le înregistrau firmele Dante<br />
International, Fashion Days, Studio Moderna. „Ziua Îndrăgostiţilor, Mărţişorul, 1 şi 8 martie,<br />
Black Friday şi Crăciunul sunt punctele de maxim interes, iar numărul utilizatorilor şi volumul<br />
de afaceri ating niveluri superioare mediei lunare”, menționează raportul.<br />
1. Poșta Română 1,07 mld. lei -33 mil. lei<br />
2. Fan Courier 0,39 mld. lei +74 mil. lei<br />
3. Urgent Cargus 0,31 mld. lei +10 mil. lei<br />
4. DHL România 0,24 mld. lei +5,6 mil. lei<br />
5. TNT România 0,19 mld. lei +9,3 mil. lei<br />
6. UPS România 0,15 mld. lei +1,6 mil. lei<br />
7. Nemo Prod 0,10 mld. lei +11 mil. lei<br />
8. Dynamic Parcels 0,09 mld. lei +0,7 mil. lei<br />
9. GLS General 0,05 mld. lei +9,3 mil. lei<br />
10. Total Post 0,03 mld. lei -1,5 mil. lei<br />
Red Code la Fan Courier<br />
“Având în vedere volumele mari de expediții estimate pentru acest sfârșit de an, din<br />
18.11.<strong><strong>20</strong>16</strong> Fan Courier suspendă serviciul Red Code pe o perioadă nedeterminată” a anunțat<br />
compania de curierat. Acest serviciu presupune livrarea până la ora 10:00 a zilei următoare<br />
ridicării expedierii. Fan Courier a fost înființată de întreprinzătorii Adrian Mihai, Neculai<br />
Mihai și Felix Pătrășcanu și este lider al serviciilor de curierat din România. Aceasta execută<br />
procese de sortare, transport și expediere, are 123 de filiale, 1.700 de angajați și o flotă de<br />
3.100 de vehicule. Cifra de afaceri s-a ridicat la 400 milioane lei în <strong>20</strong>15, cu un profit net de<br />
74 de milioane.<br />
Poșta s-a aliat cu eMAG<br />
Compania Naţională Poşta Română (CNPR) a încheiat un parteneriat prin care livrează colete<br />
către clienţii retailerului online. Din noiembrie <strong>20</strong>0 de oficii stau la dispoziţia celor care<br />
vor să îşi ridice produsele comandate de la un punct fix. Clujul are 10 astfel de puncte. „Poşta<br />
Română are capacitatea de a se adapta rapid la schimbările de pe piaţa serviciilor poştale şi<br />
de a-şi extinde cota de piaţă pe segmentul comerţului online”, a declarat Alexandru Petrescu,<br />
director general al CNPR. Toate unităţile selectate au ghişee special dedicate acestui serviciu,<br />
cu program extins: seara şi în weekend. Expediţiile eMAG sunt monitorizate în sistem<br />
de la prezentare, până la livrare. CNPR poate păstra coletele avizate în oficii timp de şapte<br />
zile calendaristice, de la data preluării lor de la eMAG.
CLUJ MANIFEST<br />
6 Politic<br />
Ei vor reprezenta Clujul în Parlamentul României<br />
Clujenii i-au ales pe cei <strong>14</strong> parlamentari care îi vor reprezenta în Parlamentul<br />
României în următorii patru ani. Clujul va avea 4 senatori și 10 deputați ce vor<br />
reprezenta interesele județului în viitorul legislativ.<br />
Victorie istorică pentru PSD<br />
PSD a obținut 45% dintre voturi, reușind o victorie<br />
categorică, dar și cel mai bun scor obținut<br />
de social-democrați după 1990. PSD a obținut<br />
la Senat 45,50% dintre voturile exprimate la<br />
alegerile parlamentare de duminică, la nivel<br />
național, și la Camera Deputaților - 45,31%.<br />
PNL se situează la mare distanță cu un procent<br />
de doar 19,95% la Camera Deputaților și<br />
<strong>20</strong>,32% la Senat. USR are la Senat 8,97% și<br />
8,92% la Camera Deputaților. UDMR a obținut<br />
6,49% la Senat și 6,43% la Camera Deputaților.<br />
ALDE are 6,01% la Senat și 5,62% la<br />
Camera Deputaților. PMP a obținut la Senat<br />
5,59% și 5,29% la Camera Deputaților.<br />
Cluj, unul dintre cele trei județe în care a<br />
câștigat PNL<br />
PSD a câștigat alegerile în majoritatea județelor,<br />
PNL reușind să își adjudece victoria doar<br />
în Cluj, Sibiu și Alba. PNL a câștigat alegerile<br />
parlamentare în județul Cluj, cu 27,63 de<br />
procente obținute la Camera Deputaților și<br />
27,99% la Senat, la mică distanță de PSD, care<br />
a obținut, 25,92% pentru Cameră și 26,17%<br />
pentru Senat. USR a obținut pentru Camera<br />
Deputaților 15,25% și pentru Senat 15,34%.<br />
USR a fost urmat de UDMR cu <strong>14</strong>,49% pentru<br />
Camera Deputaților și <strong>14</strong>,64% la Senat.<br />
ALDE a obținut 5,38% la Camera Deputaților<br />
și 5,05% la Senat. Pentru Camera inferioară a<br />
Parlamentului s-au înregistrat 238.867 de voturi<br />
valabil exprimate, 4.508 de voturi nule și<br />
1.191 de voturi “albe”. Pentru Camera superioară<br />
a Parlamentului s-au înregistrat 238.826<br />
de voturi valabil exprimate, 4.331 de voturi<br />
nule și 1.402 de voturi “albe”. La alegerile<br />
parlamentare de duminică s-au prezentat la vot<br />
244.576 de clujeni, din totalul de 604.025 de<br />
persoane aflate pe liste, procentul de prezență<br />
fiind de 40,49%, în creștere cu 5 procente<br />
(35,27%) față de parlamentarele din <strong>20</strong>12.<br />
Cei zece deputați clujeni<br />
Clujul va fi reprezentat în Camera Deputaților<br />
de zece aleși, dintre care trei de la PNL și PSD,<br />
doi de la UDMR, unul de la USR, un mandat<br />
urmând să fie decis în urma redistribuirilor.<br />
Florin Stamatian (PNL)<br />
Dr. Stamatian Florin provine din rândurile<br />
fostului Partid Democrat-Liberal, este medic<br />
primar obstetrică-ginecologie și șeful Secției<br />
Clinică Obstetrică Ginecologie I a Spitalului<br />
Clinic Județean Cluj-Napoca. Acesta va fi primul<br />
mandat de deputat pentru prestigiosul medic<br />
ginecolog. În prezent, Stamatian este consilier<br />
local, ales în iunie <strong><strong>20</strong>16</strong> pe listele PNL.<br />
Florin Stamatian a ocupat și în trecut funcții<br />
administrative. Acesta a fost consilier local în<br />
<strong>20</strong>08 și ulterior, prefect în timpul Guvernului<br />
Boc, din <strong>20</strong>09 până în <strong>20</strong>12 când a fost demis<br />
de Vctor Ponta. El a absolvit Universitatea de<br />
Medicinã si Farmacie din Cluj-Napoca, specialitatea<br />
obstetricã-ginecologie. în prezent,<br />
este seful Clinicii de Obstetricã-Ginecologie<br />
nr. 1 din Cluj-Napoca si profesor universitar<br />
la UMF. Între <strong>20</strong>05 si <strong>20</strong>07, acesta a detinut<br />
functia de director executiv al Autoritãtii de<br />
Sãnãtate Publicã Cluj.<br />
Adrian Oros (PNL)<br />
Adrian Oros este la al doilea mandat de deputat<br />
după cel din legislatura <strong>20</strong>12-<strong><strong>20</strong>16</strong>. Este<br />
născut în 1965 la Gherla. A urmat cursurile<br />
facultății de Medicină Veterinară din Cluj. În<br />
prezent, Adrian Oros este conferenţiar universitar<br />
doctor, coordonatorul Departamentului<br />
de Toxicologie şi Prorector al Universităţii<br />
de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară<br />
Cluj-Napoca. De asemenea, este președinte<br />
al Colegiului Medicilor Veterinari din Cluj și<br />
vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari<br />
din România. Adrian Oros a fost membru<br />
al PNȚCD până în <strong>20</strong>07. Din <strong>20</strong>08 este membru<br />
PNL, iar în perioada <strong>20</strong>09-<strong>20</strong>12 a fost președintele<br />
PNL Cluj-Napoca. Oros a fost ales<br />
deputat din partea PNL în circumscripţia electorală<br />
nr.13 CLUJ, colegiul uninominal nr.1.<br />
A făcut parte din Comisia pentru învățământ,<br />
știință, tineret și sport. În actualul mandat de<br />
deputat a avut 36 de luări de cuvânt, 23 de<br />
declarații politice, a inițiat 123 de propuneri<br />
legislative dintre care 19 au fost promulgate<br />
legi.<br />
Sorin Moldovan (PNL)<br />
Sorin Moldovan, ”nepotul lui Blaga” așa cum<br />
este cunoscut în Cluj, este membru PNL Bihor,<br />
dar a fost adus să candideze la Cluj. Sorin<br />
Moldovan este președintele Organizației<br />
de Tineret a PNL. În timpul Guvernului Boc,<br />
acesta a ocupat funcția de vicepreședinte al<br />
Autorității Naționale pentru Tineret și Sport.
CLUJ MANIFEST<br />
Horia Nasra (PSD)<br />
Politic 7<br />
Horia Nasra este proaspătul președinte al PSD<br />
Cluj, ales după alegerile locale din iunie, când<br />
PSD a încercat să schimbe fața partidului. Absolvent<br />
de Istoria-<strong>An</strong>tropologie, tânărul politician<br />
a fost până de curând responsabil cu partea<br />
de comunicare în cadrul PSD Cluj. Acesta<br />
a deținut funcția de președinte al organizației<br />
de tineret. Nasra ocupă în prezent funcția de<br />
consilier local.<br />
Cornel Itu (PSD)<br />
Cornel Itu este un politician cu experiență, fiind<br />
singurul din vechea gardă PSD Cluj care<br />
a fost plasat pe listele pentru aceste alegeri<br />
parlamentare. Itu a ocupat funcția de consilier<br />
local Dej, apoi cea de consilier județean și<br />
din <strong>20</strong>08 este deputat în Parlamentul României.<br />
La alegerile din <strong>20</strong>12 a fost ales deputat<br />
în circumscripţia electorală nr.13 CLUJ, colegiul<br />
uninominal nr.6. Acesta a făcut parte din<br />
Comisia pentru politică economică, reformă și<br />
privatizare. În actualul mandat a avut 72 de luări<br />
de cuvânt, 45 de declarații politice, a inițiat<br />
83 de propuneri legislative dintre care <strong>20</strong> au<br />
devenit legi.<br />
Cristina Burciu (PSD)<br />
Cristina Burciu face parte din PSD Turda și<br />
este director al Companiei de Apă Arieș Turda.<br />
<strong>An</strong>terior, aceasta a ocupat funcția de director<br />
economic în cadrul aceleiași companii.<br />
Aceasta nu a ocupat funcții administrative în<br />
trecut.<br />
Csoma Botond (UDMR)<br />
Csoma Botond este președintele organizației<br />
județene UDMR din Cluj. În acest moment el<br />
este consilier local.<br />
Hegedus Csilla (UDMR)<br />
Hegedus Csilla are experiență în administrația<br />
centrală, aceasta îndeplinind funcția de viceprim-ministru,<br />
ministru al culturii al României<br />
în guvernul Victor Ponta în noiembrie-decembrie<br />
<strong>20</strong><strong>14</strong>. <strong>An</strong>terior aceasta a fost Consilierea<br />
Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional<br />
privind problemele de patrimoniu construit,<br />
consilier personal al ministrului.<br />
Emanuel Ungureanu (USR)<br />
Emanuel Ungureanu este absolvent al Facultății<br />
de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai<br />
și a susținut public teza de doctorat<br />
în Istorie Orală la sfârșitul lunii septembrie a<br />
acestui an. Din anul <strong>20</strong>03 predă istorie la un<br />
liceu din Cluj-Napoca. În anul <strong>20</strong>07 a înființat<br />
Asociația pentru Solidaritate și Empatie „Delia<br />
Grădinaru” dedicându-se îngrijirii a peste<br />
100 de copii și tineri cu insuficiență renală<br />
cronică dependenți de hemodializă, dializă<br />
peritoneală sau transplant renal din toată țara.<br />
Un mandat- REDISTRIBUIRE<br />
SENAT<br />
Clujul va avea patru reprezentanți în Senatul<br />
României: un senatori PNL, un senator PSD,<br />
un senator UDMR și un senator PSR.<br />
Marius Nicoară (PNL)<br />
Unul dintre cei mai experimentați politicieni<br />
clujeni, Marius Nicoară se află la al treilea<br />
mandat de senator. Între <strong>20</strong>04 - <strong>20</strong>08 a fost<br />
președinte al Consiliului Județean Cluj. La<br />
alegerile locale din <strong>20</strong>08 a candidat din partea<br />
PNL pentru un nou mandat, dar a fost surclasat<br />
de Alin Tișe. La alegerile din 30 noiembrie<br />
<strong>20</strong>08 a fost ales senator PNL în colegiul uninominal<br />
3 al județului Cluj (municipiile Gherla,<br />
Dej și Câmpia Turzii și comunele aferente).<br />
La alegerile locale din <strong>20</strong>12 a candidat pentru<br />
funcția de primar al Clujului. S-a clasat pe locul<br />
al doilea, cu 52.251 de voturi, față de cele<br />
53.674 de voturi obținute de Emil Boc. Ulterior<br />
acestui eșec a obținut un nou mandat de<br />
senator în Parlamentul României.<br />
Vasile Ilea (PSD)<br />
Vasile Ilea s-a remarcat la alegerile locale din<br />
iunie, reușind să obțină un loc în Consiliul județean<br />
Cluj. La mai puțin de șase luni de la<br />
depunerea jurământului, Vasile Ilea face pasul<br />
spre funcția de senator.<br />
Laszlo Attila (UDMR)<br />
În actualul mandat a fost ales în colegiul uninominal<br />
2 din Circumscripţia electorală nr.13<br />
Cluj. A făcut parte din Comisia pentru Sănătate<br />
publică și din Comisia pentru cultură și<br />
media. Este absolvent al Universității de Medicină<br />
și Farmacie din Cluj. În actualul mandat<br />
a avut 43 de inițiative legislative și 12 luări de<br />
cuvânt.<br />
Mihai Goţiu (USR)<br />
Mihai Goțiu este unul dintre cei mai cunoscuți<br />
jurnaliști români, cu peste <strong>20</strong> de ani de experiență<br />
în radio și presa scrisă, tipărită și online.<br />
Având studii de Drept și de Jurnalistică la Universitatea<br />
Babeș Bolyai Cluj, a optat pentru o<br />
carieră în mass-media. A fost redactor-șef al<br />
publicațiilor locale ale MediaPro: ”Clujeanul”<br />
(săptămânal) și ”Ziarul Clujeanului” (cotidian),<br />
între <strong>20</strong>06 și <strong>20</strong>09. Din ianuarie <strong>20</strong>10 a<br />
colaborat ca analist-comentator cu platforma<br />
VoxPublica.ro. După întoarcerea de la Viena,<br />
în <strong>20</strong><strong>14</strong>, Mihai Goțiu a preluat coordonarea<br />
editorială a site-lui România Curată. În paralel<br />
cu activitatea jurnalistică, Mihai Goțiu<br />
este scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor<br />
din România din <strong>20</strong>03, având mai multe premii<br />
pentru poezie și proză (”Povestea unui<br />
poem discursiv”, ed. Paralela 45, <strong>20</strong>01; ”Senzaționala<br />
evadare a lui Mihai Goțiu povestită<br />
chiar de El”, ed. Tritonic <strong>20</strong>02). A fost cadru<br />
didactic asociat al Departamentului de Jurnalistică<br />
(<strong>20</strong>07-<strong>20</strong>09) și este colaborator extern<br />
al Departamentului de Psihologie Clinică și<br />
Psihoterapie (din <strong>20</strong>07) al UBB Cluj. Este<br />
scenaristul și regizorul seriei de filme de desene<br />
animate ”RETMAN și Retmagia” (co-autor,<br />
alături de Daniel David și <strong>An</strong>ca Dobrean<br />
a cărții + DVD, ed. Trei, <strong>20</strong>15), un concept de<br />
cercetare de frontieră, în care desenele animate<br />
sunt utilizate ca terapii și auto-terapii în<br />
tratarea unor probleme ale copiilor – depresie,<br />
frica de a vorbi în public, sentimentul de vinovăție,<br />
furie.<br />
Dana Țîrlea
CLUJ MANIFEST<br />
8 Publicitate
CLUJ MANIFEST<br />
Local 9<br />
Ryanair face recrutări masive la Cluj. 2.000 de posturi la bătaie<br />
Cel mai mare operator low-cost, compania irlandeză<br />
Ryanair, va derula la o acţiune masivă<br />
de recrutare la Cluj-Napoca, prin intermediul<br />
agenţiei de resurse umane Crewlink. Selecţiile<br />
vor avea loc pe 13 decembrie la Cluj, şi două<br />
zile mai târziu la Bucureşti. Condiţiile fixate<br />
sunt minim diplomă de bacalureat, deţinător de<br />
paşaport european, iar printre cerinţe figurează<br />
limba engleză avansat, înălţime 1,57-1,88 m,<br />
fără tatuaje vizibile şi fără cazier, capacitatea<br />
de a înota cel puţin <strong>20</strong> m. Procedura va fi de<br />
tipul „assesment day”, adică după înscrierea<br />
pe site doritorii aşteaptă invitaţia la interviu.<br />
Crewlink, agenţia care se ocupă cu recrutarea<br />
de personal pentru Ryanair, va organiza mai<br />
multe sesiuni de selecție, în căutarea tinerilor<br />
care vor să devină însoțitori de zbor pentru cel<br />
mai mare operator low-cost din Europa, iar<br />
numărul locurilor disponibile este de 2.000.<br />
Agenţia a creat un program special conceput<br />
în cinci stagii, de la calificare la absolvire,<br />
pentru pregătirea candidaților care doresc<br />
să devină însoțitori de zbor. Aceștia vor avea<br />
parte de o perioadă de training timp de şase<br />
săptămâni după care se vor alătura echipei de<br />
cabin crew de la bordul aeronavelor Ryanair.<br />
Interviul final ţine ore întregi<br />
O participantă a relatat despre interviul final,<br />
pe platforma Cum Ajungi Stewardesă. “La<br />
ora 10:30 am completat nişte fişe de înscriere,<br />
după care am fost invitaţi în sala unde eram<br />
30 de persoane. Au fost verificate câteva care<br />
aveau tatuaje şi ni s-a explicat politica companiei<br />
în acest sens. A urmat testul de limba engleză,<br />
pe grupe A şi B, cu câte 10 întrebări de<br />
gramatică tip multiple choice şi partea a doua<br />
o scrisoare (să îi scriem unui prieten despre<br />
noul job şi despre un eveniment din familie<br />
recent). Testul a durat <strong>20</strong> de minute.<br />
După 45 de minute recrutoarea a anunţat câteva<br />
persoane care au plecat. Am rămas 19 pentru<br />
interviul final. A urmat prezentarea companiei<br />
şi a intermediarului Crewlink, destinaţii,<br />
flota, politici, reguli despre roster, program,<br />
salariu, beneficii, progresul în companie, acte<br />
necesare înaintea începerii trainingului. A durat<br />
o oră şi 10 minute. La <strong>14</strong>:30 a început interviul<br />
final cu fiecare persoană în parte, unde<br />
trebuia să avem CV-ul în engleză, paşaport,<br />
copie paşaport şi o poză full body. Ni se citea<br />
un text în engleză, ni se puneau 1-2 întrebări<br />
referitoare la detalii din text. S-a discutat pe<br />
baza CV-ului şi am fost întrebaţi de ce vrem<br />
să fim cabin crew, de ce Ryanair, de ce am fi<br />
potriviţi pentru funcţie. Îi sfătuiesc pe toţi care<br />
doresc să aplice să fie siguri că au înţeles ce<br />
li se comunică în e-mail. E vorba de 500 de<br />
euro registration fee, 2.000 de euro training<br />
dacă plăteşti la început şi 2.600 dacă alegi să ţi<br />
se deducă din salariu lunar, uniforma 30 euro/<br />
lună şi pot să se întreţină în primele luni, când<br />
salariul nu este aşa mare. Vom primi răspuns<br />
în 2-3 săptămâni. Atunci putem plăti şi cei 500<br />
de euro pentru a ne asigura locul la trainingul<br />
unic care are loc în Bucureşti în ianuarie<br />
<strong><strong>20</strong>16</strong>”, relatează Raluca Radu.<br />
Promisiuni neacoperite pentru Cluj<br />
Irlandezii au deschis în octombrie o bază la Bucureşti<br />
şi estimează că vor transporta anul viitor<br />
1,9 milioane de pasageri în România, peste<br />
30% faţă de <strong><strong>20</strong>16</strong>, a declarat, Denis Barabas,<br />
director de marketing pe România. Compania<br />
a anunţat iniţial că din acest an va începe să<br />
opereze şi la Cluj, pe relaţia către Bucureşti,<br />
însă Wizz Air şi Blue Air deja zboară pe acest<br />
traseu. Ryanair avea în primăvară o cotă de<br />
piaţă de 6,70% în ţara noastră, în top mai figurând<br />
Wizz Air (28,60%), Tarom (24,30%),<br />
Blue Air (<strong>14</strong>,50%), Lufthansa (6,60%). Pe Aeroportul<br />
Internaţional Avram Iancu Cluj operează<br />
companiile Wizz Air, Tarom, Lufthansa,<br />
Blue Air, Lot, Vueling, Aegean, Corendon, Air<br />
Bucharest.<br />
ROMÂNIA<br />
JUDEȚUL CLUJ<br />
PRIMĂRIA COMUNEI BĂIȘOARA<br />
Tel./fax: 0264333660/0264333650<br />
E-mail: primariabaisoara@yahoo.com<br />
Nr. 4310/05.12.<strong><strong>20</strong>16</strong><br />
ANUNȚ<br />
Primăria Comunei Băișoara, județul Cluj, organizează licitație publică<br />
în vederea închirierii pârtiei de ski și instalației de<br />
teleski situate pe raza comunei Băișoara.<br />
Licitația va avea loc la sediul Primăriei comunei Băișoara, nr. 153, jud.<br />
Cluj, în data de 15.12.<strong><strong>20</strong>16</strong>, ora 10,00.<br />
Relații suplimentare se pot obține la sediul Primăriei Comunei Băișoara<br />
sau la nr. de telefon 0264333660.<br />
Primar,<br />
Minodora – Susana LUCA
CLUJ MANIFEST<br />
10 Cultural<br />
Cu calul troian la frontierele interne ale teatrului<br />
Fragmente din Conferinţa „De la străin<br />
la străini”, susţinută de George Banu<br />
Europa a cunoscut acum 40 de ani o perioadă de visuri înalte, deschisă artiştilor,<br />
altor popoare, altor culturi şi oferind acces la valorile culturii mondiale, de care<br />
au profitat mulţi oameni interesaţi de asta, printre care şi George Banu, după<br />
cum singur admitea asta.<br />
George Banu aparţine deopotrivă culturii<br />
teatrale române şi celei franceze şi această<br />
dublă ipostază îl situează într-o poziţie favorabilă<br />
teatrului nou şi artiştilor de azi din<br />
ambele spaţii, precum şi unui dialog fructuos<br />
al culturilor teatrale. El are o mai multe<br />
viziuni asupra teatrului din perspectiva<br />
lumii, câtă vreme teatrul rămâne o lentilă<br />
socială foarte prezentă, de vreme ce scena<br />
nu poate să fie mai pură decât strada, cum<br />
spunea Peter Brooke. Astăzi asistăm la un<br />
fenomen de închidere, la o repliere, la o<br />
ascensiune a populismului, a naţionalismului<br />
şi nicio ţară nu este la adăpostul acestei<br />
mişcări. Nu întâmplător, tema din acest an<br />
a Festivalului Internațional de Teatru Interferenţe<br />
<strong><strong>20</strong>16</strong> a fost Odiseea Străinului,<br />
o temă veche, dar reactualizată, iar criticul<br />
de teatru George Banu a întreţinut un dialog<br />
memorabil, o dezbatere-conferinţă intitulată<br />
„De la străin la străini” alături de directorul<br />
Teatrului Maghiar, Tompa Gábor, de Visky<br />
<strong>An</strong>drás, precum şi alţi oameni de teatru din<br />
România şi din alte ţări europene.„În lumea<br />
noastră fenomenul migrației capătă amplori<br />
nevăzute în ultimii 50 de ani, iar străinii, migranții,<br />
călătoria lor este precedată deja de<br />
un fel de refuz. Refuz generat de frică, de<br />
posibilitatea ca un grup mare de migranți să<br />
nu poată fi asimilați sau chiar să nu dorească<br />
să fie asimilați, neasumându-și tradiția,<br />
obiceiurile și uneori chiar legile societății”.<br />
Aceasta a fost premisa de la care Tompa<br />
Gábor a deschis conferinţa desfăşurată la<br />
Casa Tiff în cea de-a treia zi a Festivalului<br />
Internațional de Teatru „Interferențe” <strong><strong>20</strong>16</strong>.<br />
„Străinul este Ulise, străinii sunt calul troian…”<br />
afirma George Banu cu o metaforă,<br />
căci valurile de migranți de azi pun probleme<br />
complexe pentru civilizația occidentală,<br />
pentru integrarea sau neintegrarea lor. O<br />
metaforă poate să devină foarte confortabilă,<br />
cum e cea a calului troian, iar exemplele<br />
sunt elocvente în sensul că străinul<br />
devine întotdeauna o persoană,chiar dacă<br />
generează un conflict, personalizarea străinului<br />
oferă şi o posibilitate de remediere a<br />
acelui conflict, iar calul troian este imaginea<br />
războiului, imaginea dispariţiei şi a refolmulării<br />
unei culturi. Chiar în textul original<br />
al Medeei este folosit cuvântul xenofobie,<br />
unul atât de familiar nouă. Cum se va raporta<br />
teatrul la paradigma pe care cultura vestică<br />
o percepe ca fiind una apocaliptică, ce<br />
creează culturilor un disconfort?, întreba şi<br />
se întreba Visky <strong>An</strong>drás în debutul întâlnirii.<br />
„Cuvântul apocalipsă are pentru mine conotaţii<br />
pozitive, pentru că înseamnă o nouă<br />
vedere, un nou mod de a percepe lucrurile,<br />
de a ne raporta la aceste semnificaţii pe care<br />
încă nu le simţim” a mai adăugat el, îndemnându-l<br />
pe criticul de teatru George Banu să<br />
deschidă subiectul.<br />
Ai o profeţie?<br />
„Eu fiind străin, când am ajuns în Franţa mă<br />
duceam cu un prieten, (era şi Roland Barthes<br />
şi stânga şi extrema stângă, mergeam<br />
tot timpul, poate erau coqtailurile agreabile,<br />
atmosfera simpatică), la o organizaţie numită<br />
Les futurribles, Oamenii viitorului. După<br />
vreo <strong>20</strong> de ani am vorbit cu acest prieten şi<br />
am vrut să vedem ce spuneau ăştia: nimic nu<br />
s-a realizat, pentru că, din fericire, cred că<br />
umanitate dispune de reacţii imprevizibile,<br />
de reacţii care nu sunt dominate tot timpul<br />
de „political correctness” şi ceea ce nu se<br />
poate spune, se poate face. Régis Debray a<br />
scris o carte extrem de provocatoare „Éloge<br />
des frontières”, „Elogiul frontierelor”, dar<br />
elogiul nu este adresat celor geografice, ci<br />
frontierelor identitare şi prin ceea ce propune<br />
el, este dificil să te asimilezi discursului.<br />
„În Franța, tot ceea ce cântărește și contează<br />
este dorit și denumit “fără frontiere”. Și dacă<br />
liber-frontiérismul a fost o momeală, o scurgere,<br />
o lașitate? În întreaga lume, împotriva<br />
tuturor aşteptărilor, se crede în renaşterea<br />
frontiere noilor și anticelor frontiere. Aceasta<br />
este realitatea. Ca bun european, am ales<br />
să sărbătoresc ceea ce alții deplâng: granița<br />
ca un vaccin împotriva epidemiei zidurilor,<br />
remediu contra indiferenței și salvgardare
CLUJ MANIFEST<br />
a ceea ce este viu. De aici acest Manifest<br />
în răspăr, care uluieşte și izbeşte dar care,<br />
descifrând trecutul nostru, îndrăzneşte să se<br />
confrunte cu viitorul” spune Régis Debray<br />
despre cartea sa. Atunci când Peter Broke şi<br />
Ariane Mnouchkine au produs aceste distribuţii<br />
planetare cu persani, japonezi etc, gestul<br />
lor era un gest polemic. Astăzi o distribuţie<br />
planetară e un gest stereotipal, unul prea<br />
politically correct: „trebuie să avem şi negri,<br />
trebuie să avem şi chinezi” şi din cauza asta<br />
poate e mai interesant să vedem teatre comunitare,<br />
în care o comunitate îşi afirmă o<br />
identitate. Cred că nu se poate prevedea absolut<br />
nimic. În Germania, marile trupe, trebuie<br />
să admitem sunt pure, nu vezi o culoare<br />
pe scenă. La Ostermeier(Thomas Ostermeier,<br />
regizor german N.R.) ce culoare vezi?<br />
În acelaşi tip, tot în Germania există teatrul<br />
Maxim Gorki care a transformat în politică<br />
managerială multiculturalitatea. Cine va<br />
câştiga din această relaţie care e una dialectică?<br />
se întreba George Banu, adresându-se<br />
unei instanţe nevăzute.<br />
Cultural 11<br />
Ceea ce înainte era o relaţie polemică, azi<br />
e o relaţie problematică<br />
„Recentele fenomene ale migraţiei au<br />
schimbat paradigma străinului, iar lumea<br />
este mult mai diversă. Noi nu avem această<br />
experienţă deplină, cât timp din punct<br />
de vedere economic, ţara noastră nu este<br />
atât de ofertantă, a afirmat regizorul Tompa<br />
Gábor,directorul Teatrului Maghiar<br />
Cluj-Napoca. Diversitatea se reflectă şi în<br />
teatru, dincolo de felul în care e prezentată<br />
distribuţia, şi este utilizată pentru a evita din<br />
start izolarea, inclusiv în sens cultural. Ei<br />
fac parte din această societate, iar o piesă de<br />
teatru li se adresează şi lor”. George Banu a<br />
continuat, încercând să stabilească nişte limite.<br />
„ Principul creştinismului este cel cultivat<br />
în cazul migranţilor, şi anume să fim<br />
vinovaţi. Eu nu cred că suntem tot timpul<br />
vinovaţi, iar migranţii care vin în Europa nu<br />
sunt primiţi în state arabe care construiesc<br />
terenuri de footbal cu aer condiţionat. Eu însumi<br />
am asistat la o tentativă. Era un actor<br />
algerian care lucra cu Victor Garcia, marele<br />
regizor sud-american şi care a creat la Paris<br />
un teatru algerian. Mă duceam din când în<br />
când, eram tânăr, îmi plăcea să merg peste<br />
tot. După doi ani el a trebuit să pună cheia<br />
sub uşă, pentru că nu mai avea niciun spectator.<br />
Deci, propria lui comunitate i-a transmis<br />
refuzul de-a urmări un teatru comunitar.<br />
Cred că e foarte complicată această relaţie<br />
„binevoitoare”, dar necesară. Fiecare avem<br />
exemple. Eu am făcut o fotografie la Comedia<br />
franceză. Acolo, în Franţa îi duce pe<br />
copii cu autobuzele la teatru, dar sunt foarte<br />
educaţi. Nu e ca pe vremea comunismului<br />
când erau duşi cu forţa, la noi elevii sau armata.<br />
Într-o zi, un băiat simpatic, un arab,<br />
care venea după un spectacol parizian, m-a<br />
întrebat dacă nu vreau să-i fac şi lui o poză.<br />
„Ce poză?”, l-am întrebat. „Aici, cu Moliere”.<br />
Pentru mine era un semn autentic personal,<br />
individual, de integrare într-o cultură, la<br />
care nu avea acces din motive sociale, din<br />
motive de marginalitate etc. Curentul de hibridare<br />
a spectacolelor de teatru occidental<br />
cu cel japonez, de exemplu, a devenit puţin<br />
problematic. Eu sunt sceptic şi personal,<br />
prefer să văd un teatru de Nō adevărat(o formă<br />
de teatru tradițional japonez), un teatru<br />
occidental adevărat şi mai puţin un mixt de<br />
cultură cum e cel al lui Ariane Mnouchkine,<br />
unde istoria este pasionantă, dar din când în<br />
când mai trebuie să vezi şi <strong>20</strong> de minute de<br />
Mahabharatha. Mă întreb dacă ai face un<br />
spectacol de teatru în India şi ai începe să<br />
le povesteşti indienilor de Achile, de Hector<br />
i-ar interesa? Eu cred că mixtitatea e azi<br />
mai puţin polemică, mai puţin sursă a unor<br />
energii creatoare, decât frontierele interne<br />
în care putem vedea o cultură curată. Diversitatea<br />
trupelor nu vine neapărat dintr-o<br />
corectitudine politică, ci, mai degrabă dintr-o<br />
corectitudine a reflectării unor teme tot<br />
mai prezente în societate şi pe măsură ce ea<br />
devine diversă, chiar în ţări mai izolate, ca<br />
a noastră, sub impactul globalismului scena<br />
nu poate să nu reflecte această diversitate<br />
socială. În ultimul timp, atât în Franţa, cât şi<br />
în America a început să se creeze o mişcare<br />
revendicativă, dar există şi o sensibilitate<br />
la natura plurietnică a teatrului, ea trebuie<br />
apărată, dar nu neapărat oficializată”. Personajele-străini,<br />
actorii-străni şi diversele lor<br />
ipostaze, aportul nu doar de culoare, ci de<br />
experienţă culturală pe care le aduc, de accent<br />
au fost jaloanele prin care George Banu<br />
ne-a condus prin lumea teatrului mondial,<br />
cu exemple celebre din spectacole nu mai<br />
puţin celebre, cuprinse în cartea sa, lansată<br />
cu acest prilej, „Teatrul în dialog cu „străinul”.<br />
- turnee, personaje, regizori”. Volumul<br />
publicat de festivalul „Interferenţe” a fost<br />
realizat în patru limbi şi construit ca o antologie<br />
în miniatură a unor texte vechi și mai<br />
noi semnate George Banu. Eseurile sale<br />
sunt coagulate de tema străinului, de relația<br />
dintre prezențele străine pe scena occidentală,<br />
cu precădere, o temă îndelung şi atent<br />
cercetată de George Banu de-a lungul anilor.<br />
Alice Valeria Micu
Medical<br />
12<br />
CLUJ MANIFEST<br />
Diabetul şi bătălia cu industria alimentară<br />
Dialog cu Conf. Dr. Ioan <strong>An</strong>drei Vereșiu, preşedintele<br />
Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli metabolice<br />
E uşor să începi cu un singur pas spunea un slogan lansat în <strong>14</strong> noiembrie<br />
<strong><strong>20</strong>16</strong>, cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului şi pare banal. Cifrele care însoţeau<br />
sloganul sunt îngrijorătoare, însă. 1 din 11 adulţi suferă de diabet. 50% dintre<br />
persoanele cu diabet sunt nediagnosticate. Şi totuşi, până la 70% din cazurile<br />
de diabet de tip 2 pot fi prevenite sau se poate amâna declanşarea bolii prin<br />
adoptarea unuin stil de viaţă sănătos.<br />
Rep.: Vă mulţumesc că ne-aţi primit cu atâta<br />
generozitate la dvs acasă, aici la Centrul<br />
de diabet, nutriţie şi boli metabolice. Abia<br />
s-au stins ecourile celui mai proaspăt congres<br />
al federaţiei, pe care aţi avut onoarea<br />
să-l conduceţi din poziţia de preşedinte.<br />
Cum a fost ediţia de anul acesta?<br />
Conf. Dr. Ioan <strong>An</strong>drei Vereșiu: Am avut ca<br />
un prim obiectiv, atunci când, în urmă cu şase<br />
ani, am fost ales preşedintele Federației Române<br />
de Diabet, Nutriție și Boli metabolice,<br />
să creştem vizibilitatea acesteia. Nu ştiu cât<br />
am reuşit. Poate nu suntem chiar acolo unde<br />
am fi dorit, dar prezenţa dvs. aici mă mai linişteşte,<br />
că suntem cât de cât vizibili pentru<br />
cei care sunt interesaţi de ceea ce se întâmplă<br />
în diabet, în nutriţie în ţara noastră. Sigur, nu<br />
pot să nu spun două cuvinte mai departe despre<br />
faptul că vizibilitatea sau zgomotul care se<br />
creează în jurul unor probleme de sănătate în<br />
ţara noastră nu este întotdeauna proporţional<br />
cu impactul pe care îl are acea problemă de<br />
sănătate în ţara noastră. Am devenit din păcate<br />
„vedete’’ de episoade nu foarte plăcute. Sunt<br />
convins că mulţi colegi de-ai mei ar dori să<br />
aibă o reacţie în momentele neplăcute în care<br />
a apărut sănătatea în massmedia în ultimii ani.<br />
Dar asta a fost o paranteză. Deci, a fost congresul<br />
al XIV-lea al federaţiei, avem o tradiţie<br />
să spunem, deja. La fiecare ediţie pară ne întâlnim<br />
în Cluj. În ediţiile impare suntem în afara<br />
Clujului. Am fost practic în toată România.<br />
<strong>An</strong>ul viitor vom fi la Sibiu, la cel de-al XV-lea<br />
congres, şi ce este cel mai important lucru, am<br />
scris asta şi în cuvântul pe care l-am adresat<br />
colegilor mei, este faptul că tot mai mulţi au<br />
deja în agenda lor congresul de toamnă al federaţiei.<br />
Asta explică printre altele şi faptul că<br />
anul ăsta am avut un record de colegi înscrişi,<br />
peste 600. Asta înseamnă medici, asistente şi<br />
un anumit tip de pacienţi, pentru că în federaţie<br />
sunt înscrise şi asociaţiile pacienţilor cu<br />
diabet zaharat. Deci din punctul de vedere al<br />
audienţei mergem înainte şi asta e un lucru<br />
bun, pentru că nu e uşor să ţinem treaz interesul<br />
colegilor noştri şi al pacienţilor, în condiţiile<br />
în care traversăm, din păcate, o prea lungă<br />
perioadă de probleme de tot felul în sănătate<br />
şi inclusiv în Programul Naţional de Diabet,<br />
Nutriţie şi Boli Metabolice, care este la ora actuală,<br />
oficial, un program financiar al CNAS,<br />
prin care sunt puse deoparte sumele, bugetele<br />
pentru anumite acţiuni. Diabetul primeşte din<br />
acest buget de programe sumele pentru acoperirea<br />
compensării 100% a medicamentelor<br />
specifice, respectiv insulina, tabletele şi preparatele<br />
injectabile noninsulinice. Sunt acoperite,<br />
în parte cel puţin, să spunem, cheltuielile<br />
pentru automonitorizarea pacienţilor şi pentru<br />
dozarea hemoglobinei glicate. Trebuie să fac<br />
aici o scurtă paranteză şi să spun că e o situaţie<br />
neobişnuită că această examinare este acoperită<br />
printr-un program naţional, pentru că a<br />
devenit o examinare atât de curentă, încât ar<br />
trebui să fie accesibilă oricărui medic de orice<br />
specialitate care are de-a face cu pacienţi<br />
cu diabet zaharat. Şi ultimul obiectiv al programului<br />
îl reprezintă pompele de insulină şi<br />
consumabilele. Aşadar, programul naţional<br />
este, aşa cum am spus, un program financiar.<br />
Noi ne străduim, zic noi colegii din specialitatea<br />
noastră, de mai mulţi ani, să încercăm să<br />
punem la cale un program medical în primul<br />
rând, un program care să însemne obiective de<br />
prevenţie, obiective de tratament, de prevenire<br />
a complicaţiilor, de gestionare a complicaţiilor<br />
avansate. Faptul că nu am reuşit nu este<br />
un lucru prea bun pentru noi, dar după ce am<br />
avut de-a lungul timpului tot felul de programe,<br />
mai mult sau mai puţin duse până la capăt,<br />
încercăm ca acum să facem un program care<br />
să fie acoperit de angajamentul tuturor celor<br />
care ar trebui să fie implicaţi. Este vorba de<br />
organisme guvernamentale, ministerul în primul<br />
rând, CNAS şi continuând cu asociaţiile<br />
profesionale, cu asociaţiile pacienţilor, în aşa<br />
fel încât să reuşim ca, la intervale pe care le<br />
vom stabili pentru evaluarea realizărilor, să<br />
avem şi rezultate.<br />
Rep.: Aveţi la nivelul ţării probleme punctuale,<br />
mai ales în ceea ce priveşte prezenţa<br />
medicului diabetolog în fiecare judeţ. Se<br />
pare că există un judeţ cu un singur medic<br />
diabetolog, asta înseamnă că se ocupă în jur<br />
de <strong>20</strong>000 de pacienţi. E adevărat?<br />
Conf. Dr. Ioan <strong>An</strong>drei Vereșiu: Nu chiar,<br />
de câteva mii de pacienţi. După ştirea mea, la<br />
ora actuală numai în judeţul Tulceaeste această<br />
situaţie, unde sunt înregistraţi aproximativ<br />
4-5000 de pacienţi. Şi aşa e mult. Acoperirea<br />
cu medici de specialitate a tuturor judeţelor<br />
este o problemă în continuare, dar de data<br />
asta este o problemă aparte oricum, nu neapărat<br />
specifică nouă, mă refer ţării noastre.<br />
Există o mare disproporţie între numărul de<br />
specialişti în diabet în marile oraşe şi necesitatea<br />
prezenţei lor în oraşe mai mici. Noi am<br />
ajuns la judeţul Cluj, şi trebuie să dau acest<br />
exemplu, pentru că îl ştiu bine, de unde la începutul<br />
anilor 90, când s-a reînfiinţat Centrul<br />
judeţean de diabet, nutriţie şi boli metabolice<br />
să avem specialişti strict numai în centrul nostru,<br />
la ora actuală sunt mai multe cabinete d de<br />
ambulator în oraş, vorbesc numai de cele în<br />
contract cu CNAS şi sunt diabetologi, practic<br />
în toate oraşele din judeţ: Huedin, Dej, Gherla,<br />
Turda, Câmpia Turzii. Sigur că s-a creat<br />
o situaţie aparte, interesantă, nu ştiu cum să<br />
o numesc altfel, foarte multe dintre colegele<br />
mele care lucrează în aceste oraşe au deschis<br />
cabinete private în contract cu CNAS şi asta<br />
a lăsat sistemul public un pic descoperit. Nu<br />
este o tragedie, important este că pacienţii au<br />
în continuare acces la îngrijire, însă, sigur că<br />
sistemul public va trebui să se gândească dacă<br />
este în regulă să fie complet descoperit la acest<br />
capitol, mai ales că sunt spitale mici şi în Hu-
CLUJ MANIFEST<br />
edin şi în Turda etc, care ar avea nevoie de un<br />
diabetolog care să poată oferi sfaturi necesare<br />
pentru pacienţii cu diabet zaharat internaţi.<br />
Medical 13<br />
În Bucureşti am constatat şi am zâmbit<br />
amar, că sunt jumătate din diabetologii din<br />
ţară.<br />
<strong>An</strong>omalii de distribuţie, nu neapărat de număr.<br />
Din fericire, diabetul este încă atractiv<br />
ca specialitate pentru rezidenţi şi asta asigură<br />
un schimb de generaţii firesc în specialitatea<br />
noastră. Nu sunt foarte clare normativele<br />
şi reglementările în ceea ce priveşte volumul<br />
de activitate al unui specialist. De fapt, fiind<br />
o afecţiune cu o dinamică, epidemiologică<br />
atât de evidentă, ar trebui să se decidă ca la<br />
un anumit număr de pacienţi cum este la diabetul<br />
zaharat, să existe un medic specialist şi<br />
atunci modalitatea prin care se scot la concurs,<br />
în fine, posturi noi de diabetolog ar fi mai predictibil,<br />
am şti mai bine unde este o problemă,<br />
unde este necesară de forţă de muncă pentru<br />
fiecare pacient cu diabet.<br />
Rep.: Am putea spune că diabetul devine<br />
o boală a acestui secol? Sunt problemele de<br />
nutriţie atât de grave la ora actuală? Există<br />
un cerc vicios între diabet şi excesul ponderal,<br />
care este, până la urma urmelor, soluţia<br />
de ieşire din acest cerc vicios?<br />
Conf. Dr. Ioan <strong>An</strong>drei Vereșiu: M-aş bucura<br />
să vă pot spune o soluţie anume şi foarte bine<br />
definită. Aţi spus corect, este o clară legătură<br />
între creşterea incidenţei diabetului zaharat<br />
tip II mai ales, cel al adulţilor şi felul în care<br />
mâncăm şi greutatea noastră. Curbele privind<br />
incidenţa diabetului şi obezităţii merg în paralel<br />
peste tot în lume, din păcate chiar şi în<br />
ţările unde, până nu de mult, erau socotite ţări<br />
în care prima problemă nu era supragreutatea,<br />
ci din contră, subnutriţia şi malnutriţia.<br />
Obişnuiesc să spun că am pierdut bătălia cu<br />
industria alimentară.<br />
N-am pierdut războiul, dar am pierdut o bătălie<br />
sau vreo câteva bătălii pentru că, de fapt,<br />
e una dintre problemele recunoscute de toată<br />
lumea, contribuind la ceea ce se întâmplă<br />
la ora actuală. Sigur, industria îşi urmăreşte<br />
ţintele ei prin modalităţile ei. E foarte greu să<br />
poţi contracara printr-o educaţie populaţională<br />
continuă o presiune fantastică pe care o exercită<br />
industria alimentară prin tot felul de reclame,<br />
pentru orice vârste, pentru orice buzunare<br />
aproape. Am văzut chiar azi dimineaţă, în una<br />
dintre publicaţiile pe care mă uit din când în<br />
când, o publicaţie americană, că s-a constatat,<br />
prin multele studii care au evaluat relaţia<br />
dintre băuturile carbogazoase şi obezitate, că<br />
majoritatea au fost finanţate, mai mult sau mai<br />
puţin vizibil, de către producătorii de băuturi<br />
carbogazoase. Că, de fapt, şi e bine că macar<br />
acum se recunoaşte, majoritatea acestor studii<br />
au produs rezultate favorabile producătorilor<br />
de băuturi carbogazoase. Deci, e o problemă<br />
care e bine că măcar acum se recunoaşte şi se<br />
încearcă abordarea ei pe toate căile posibile,<br />
de la taxare la suprataxare, cum se întâmplă în<br />
multe ţări, până la educaţia de zi cu zi, pentru<br />
ca lumea să ştie, de fapt, ce riscuri îşi asumă<br />
atunci când consumă astfel de produse. N-am<br />
o imagine foarte clară asupra a ceea ce se va<br />
întâmpla în viitorul apropiat privind incidenţa<br />
diabetului zaharat, deocamdată toate curbele<br />
de frecvenţă sunt într-o creştere clară. Singura<br />
deosebire este dacă la noi va creşte de două ori<br />
în următorii zece ani sau va creşte mai puţin de<br />
două ori. Deci, cu alte cuvinte, magnitudinea<br />
creşterii e în discuţie, nu sensul creşterii. Pe de<br />
altă parte, sunt destule semnale de alarmă, şi<br />
nu vin din parte unor indivizi cu anumite interese,<br />
spun, că dacă ceva nu se întâmplă până în<br />
deceniul următor, va deveni o mare problemă<br />
diabetul zaharat şi obezitatea, pentru toate bugetele<br />
de sănătate din orice ţară din lume.<br />
Rep.: Diabetul zaharat este un sindrom,<br />
nu-i aşa domnule conferenţiar? El produce<br />
nişte efecte cumplite asupra întregului organism.<br />
Numiţi câteva dintre ele şi felul în<br />
care se pot îngriji, pentru că diabetul nu se<br />
prea vindecă, ci mai mult doar se tratează.<br />
Conf. Dr. Ioan <strong>An</strong>drei Vereșiu: Că nu reuşim<br />
să vindecăm diabetul este o nereuşită de fond<br />
pentru noi, dar reuşim să îl controlăm bine,<br />
mai ales când echipa medic-pacient funcţionează<br />
eficient. Spuna sta multor pacienţi marcaţi<br />
de stresul descoperirii diabetului, că este<br />
o afecţiune cu care ne descurcăm dacă lucrăm<br />
bine împreună. În ultimii trei ani am reuşit câteva<br />
studii care să ne dea date concrete privind<br />
magnitutidea şi impactul unor probleme ale<br />
diabetului la noi în ţară. Avem un studiu mare,<br />
cu peste 25000 de pacienţi investigaţi, privind<br />
calitatea vieţii celor cu neuropatie diabetică,<br />
cea mai frecventă complicaţie a diabetului zaharat.<br />
Avem un studiu privind frecvenţa multianuală,<br />
pe cinci ani, a amputaţiilor de membre<br />
inferioare la pacienţii cu diabet. De asemenea,<br />
avem un studiu prin care s-a estimat prevalenţa<br />
diabetului zaharat, a obezităţii şi a bolii cronice<br />
de rinichi, deci, cu alte cuvinte, ceea ce<br />
oricum este clar necesar pentru orice intenţie<br />
de a aborda o problemă, şi anume să vezi mai<br />
întâi exact care este magnitudinea acestei probleme.<br />
Astfel de date avem, încet, încet. Ne şi<br />
organizăm în sensul ăsta.<br />
Alice Valeria Micu
CLUJ MANIFEST<br />
<strong>14</strong> Politic
CLUJ MANIFEST<br />
Sport 15<br />
Trofeul ”Gheorghe Ola” se dispută la Cluj<br />
Competiţia destinată juniorilor născuţi în<br />
anul <strong>20</strong>07 şi mai tineri a ajuns în ultimul<br />
act, fază în care s-au calificat opt echipe,<br />
câştigătoare ale celor opt turnee zonale<br />
disputate în perioada 2-4 decembrie. La<br />
sediul Federaţiei Române de Fotbal s-a<br />
desfăşurat şedinţa tehnică pentru stabilirea<br />
programului etapei finale a trofeului<br />
“Gheorghe Ola”, care se va desfăşura în<br />
două grupe a câte patru echipe, în sistem<br />
turneu şi se va încheia cu cele două finale.<br />
Câştigătoarele celor două grupe se vor<br />
duela în finala mare, iar ocupantele locului<br />
secund din fiecare grupă se vor întâlni<br />
în finala mică. În urma şedinţei tehnice<br />
de la sediul Federaţiei Române de Fotbal<br />
s-a stabilit ca ultimul act al competiţiei să<br />
se desfăşoare în organizarea clubului Luceafărul<br />
Cluj, în Sala Sporturilor “Horia<br />
Demian” din oraşul Cluj-Napoca, pe parcursul<br />
a trei zile, între 16 şi 18 decembrie.<br />
În urma tragerii la sorţi, componenţa celor<br />
două grupe va fi următoarea, conform numerelor<br />
de ordine:<br />
- grupa A: AFC Argeş Piteşti, Academia<br />
de Fotbal “Gheorghe Hagi”, PRO Junior<br />
Craiova şi Best Kids Reghin<br />
- grupa B: Luceafărul Cluj-Napoca, Didi<br />
Junior Iaşi, SC Dinamo şi Atletico Arad<br />
Acdemia Luceafărul, favorită la câștigarea<br />
turneului<br />
Micuții fotbaliști clujeni sunt cotați cu prima<br />
șansă pentru câștigarea competiției ce<br />
se va desfășura în Sala Sporturilor Horia<br />
Demian. Copiii clujeni de la Academia<br />
Luceafarul au facut un turneu zonal de exceptie<br />
unde si-au spulberat toti adversarii:<br />
Luceafarul - Sporting Recea 7-0<br />
Luceafarul - Viitorul Zalau 7-0<br />
Luceafarul - Csm Oradea 15-0<br />
Luceafarul - Juniorul Satu Mare 11-0<br />
Luceafarul - Viitorul Nasaud 6-0<br />
In perioada 16-18 decembrie va avea loc<br />
Turneul Final , unde pe langa echipa noastra<br />
vor participa si celelalte 7 echipe castigatoare<br />
ale zonelor respective. La startul<br />
acestei competitii organizata de Federatia<br />
Romana de Fotbal au fost peste 500 de<br />
echipe din toata Romania. ”Suntem incantati<br />
si fascinati de jocul acestor copii<br />
minunati . Acest joc frumos vine dupa o<br />
munca de un an de zile cu multe turnee<br />
si multe antrenamente la care acesti copii<br />
de 9 ani au raspuns prezent iar conducerea<br />
clubului a facut tot posibilul ca acestor<br />
mici fotbalistii sa nu le lipseasca nimic.<br />
La aceasta competitie am castigat Titlul<br />
National in anul <strong>20</strong><strong>14</strong> cu grupa <strong>20</strong>05 la<br />
Targoviste si am jucat Finala mica in anul<br />
<strong>20</strong>15 cu grupa <strong>20</strong>06 la Focsani (din pacate<br />
am pierdut la loviturile de la 7m). Pentru<br />
clubul nostru este deja o obisnuinta sa<br />
participam an de an la aceasta competitie<br />
destinata copiilor de 9 ani.”, au transmis<br />
oficialii clubului.<br />
Dana Țîrlea
CLUJ MANIFEST<br />
16 Politic