ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.50 - 7 Decembrie - 13 Decembrie 2016

ANUL II • NR. 50 • 7-13 Decembrie 2016
Preț: 1 Leu • Apare miercuri
www.clujmanifest.ro
Partidul România Unită: Noi avem
de strâns laolaltă pe toți ai noștri
Partidul România
Unită are o doctrină
politică proprie:
Național-Democrația,
care se sprijină
pe valorile civilizației
românești, cu
temeiul ei spiritual
creștin și afirmă
principiile democratice
de organizare
a societății.
pag. 2-4
25.000 euro, un loc în
Parkingul Primăverii
pag. 5
Clujul se vrea capitală a
culturii pe bani privați
Eșecul candidaturii Clujului la titlul de Capitală
Europeană a Culturii (CEC) îi face pe diriguitorii
proiectului să se bazeze acum pe fonduri private pentru
a-și continua activitatea, în lipsa unei finanțări publice
consistente. În schimb, oponenții lor solicită echipei de
conducere să își asume vina, iar aceasta să fie demisă.
pag. 2-3

CLUJ MANIFEST
2 Politic
Partidul România Unită:
Noi avem de strâns laolaltă pe toți ai noștri
Partidul România Unită are o doctrină politică proprie: Național-Democrația,
care se sprijină pe valorile civilizației românești, cu temeiul ei spiritual creștin și
afirmă principiile democratice de organizare a societății.
Credința, legea, rânduiala, omenia, respectul
muncii, spiritul comunitar, îngăduința fac parte
din coordonatele fundamentale ale civilizației
românești tradiționale, definitorii pentru
constituția naturală a Poporului Român. Partidul
România Unită găsește în această realitate
fundamentul doctrinei sale național-democrate,
la care se alătură raportarea la tendințele
de evoluție a societății românești în contextul
vieții internaționale. Președintele Partidului
România Unită, Bogdan Diaconu, a fost prezent
și la Cluj pentru a-i susține pe candidații
formațiunii locale ce vor candida la alegerile
parlamentare din 11 decembrie. Bogdan Diaconu
este încrezător în șansele partidului pe
care îl conduce să ajungă în Parlamentul României.
“Am găsit o echipă foarte puternică
la Cluj ce va participa cu succes la alegerile
parlamentare, contribuind la realizarea obiectivelor
PRU la nivel național. La Cluj am constat
cu bucurie că avem organizații locale în
toate localitățile județului, ceea ce ne oferă
speranța că obiectivele fixate de Partidul România
Unită pentru data de 11 decembrie vor
fi realizate. Avem convingerea că vom trece
pragul electoral cu lejeritate și vom obține un
scor electoral suficient de mare, astfel încât să
ne permită să determinăm viitorul României,
conform cu valorile și cu proiectele pe baza
cărora am câștigat încrederea și vom obține
votul românilor. Suntem un partid al românilor,
pentru români, pentru România. Un partid
care ne-am asumat o doctrină național-democrată,
în care ne asumăm faptul că suntem naționaliști.
Promovăm un naționalism modern,
rațional nu pasional. Un naționalism care nu
înseamnă altceva decât a ține cu țara noastră
mare și unită România și cu interesele poporului
român. Cred că a venit timpul să ne
îngrijim de interesele noastre și ale țării noastre
și să nu ne izolăm, dar se apărăm aceste
interese cu demnitate și fermitate în relațiile
cu Uniunea europeană și cu ceilalți parteneri
strategici”, a declarat Diaconu.
Partidul România Unită Cluj, experiența
îmbinată cu ideile proaspete ale tinerilor
Partidul România Unită Cluj vine în fața alegătorilor
cu liste de candidați pe care se regăsesc
politicieni cu experiență în administrația
publică, senatorul Alexandru Cordoș și fostul
deputat Mircia Giurgiu, dar și nume noi, tineri
care vor să aducă un suflu proaspăt în Parlamentul
României.
Alexandru Cordoș, candidatul Partidului
România Unită Cluj pentru Senat
Partidul România Unită Cluj deschide lista
candidaților pentru Senat cu președintele filialei
județene, senatorul Alexandru Cordoș.
Alexandru Cordoș are experiența celor două
mandate de senator, fiind numit de Institutul
de Politici Publice cel mai activ parlamentar
din România. Sunt două valori importante pe
care noi le împărtășim: afirmarea valorilor naționale
și atașamentul față de democrație. Nicolae
Iorga spunea Noi avem de strâns laolaltă
pe toți ai noștri. Național-democrația este un
Director: Ionuţ GEANĂ
Redacția:
Alice Valeria MICU
Călin POENARU (colaborator)
Dana ȚÎRLEA
Mihai BACALU
Publicație săptămânală
Cluj-Napoca, Strada Ploiești,
nr. 1, et. 2
Redacţie: 0746‐810.548,
Publicitate: 0799‐788.009
redactie@clujmanifest.ro,
www. clujmanifest.ro
Tipărit la SC Garamond SRL
ISSN: 2458-0244
Se distribuie în județul Cluj
Preț: 1 Leu
Apare miercuri

CLUJ MANIFEST
suport de manifestare a societății românești
și de sprijinire a valorilor fundamentale ale
națiunii române: credința, omenia, respectul
muncii, toleranța, familia. Susținerea acestor
valori duc spre bunăstarea semenilor noștri.
Dacă aceste valori fundamentale nu le promovăm,
ajungem la o economie autohtonă aproape
inexistentă, la pierderea terenurilor și la
multe astfel de lucruri care nu generează bunăstare.
România trebuie să se comporte ca un
stat puternic și ca un partener și nu ca un stat
îngenuncheat. În general în România toată lumea
încearcă să atragă atenția asupra problemelor.
Primul punct al nostru este stabilitatea
legislativă și orientarea legislației spre cetățean
prin promovarea valorilor naționale. Nu
mă refer doar la patriotism ci la un naționalism
modern, la aceste valori pe care unii încearcă
să ne facă să le uităm. Un popor fără valori nu
are rădăcini și este ușor de manipulat. Un alt
punct este susținerea referendumului pentru
modificarea Constituției, așa cum a cerut Coaliția
pentru Familie prin acea inițiativă cetățenească
ce a trecut deja de Senat. Amendarea
Constituției trebuie să fie făcută în acest fel:
familia trebuie să fie formată dintr-o femei și
un bărbat. Un al treilea punct este susținerea
capitalului românesc. De asemenea, susținem
mărirea alocației la 450 de lei. Azi, valoarea
alocației copiilor este 84 de lei și este rușinos
ca o țară ca și România să nu poată să asigure
aceste condiții. Propunem totodată creșterea
salariului mediu la 2000 de lei. Ne opunem
vânzării terenurilor din România și distrugerii
pădurilor. Chiar dacă avem ministere care
se ocupă de aceste aspecte, sunt foarte multe
interese iar pădurea este în continuare furată.
De asemenea, susținem respectarea legislației
privind legea pensiilor, păstrarea punctului de
pensie la 45% și majorarea cu 50% din inflație.
Seniorii sunt una dintre valorile noastre și
din păcate marile partide nu dau doi bani pe
aceste valori. Susținem independența energetică
a României. Proiectul Tarnița-Lăpuștești
este un proiect al nostru, al clujenilor. A fost
promovat de multe ori, a fost promovat în
Guvernul Ponta și eu l-am susținut. Această
investiție de la Tarnița-Lăpuștești are rolul
de a echilibra sistemul energetic românesc.
Am putea să vindem energie ieftină celor din
jurul nostru. În acest moment există o risipă
fundamentală de energie. Obiectivul nostru
este intrarea în parlament, la nivel național și
județean. Cred că PRU este un partid ce va
trece pragul electoral și va ajunge cu un scor
foarte bun în Parlamentul României. Noi vom
fi prezenți în viața politică în următorii ani și
vom avea consilieri locali și județeni.
Mircia Giurgiu, candidatul Partidului România
Unită Cluj pentru Camera Deputaților
Politic 3
Partidul România Unită Cluj deschide lista
pentru Camera Deputaților cu fostul deputat
Mircia Giurgiu, prim-vicepreședintele organizației
județene. Experiența politică și administrativă
acumulată pe parcursul celor două
mandate de deputat, îl recomandă pe Mircia
Giurgiu pentru un loc în Camera Deputaților.
Avem foarte multe proiecte pe care o să le
susținem. În Munții Apuseni sunt foarte mari
probleme acum. În toate satele din Munții
Apuseni a început să ningă si oamenii nu au
lemne de foc. Sunt foarte mult familii care se
descurcă greu, sunt familii alcătuite dintr-o
singură persoană, văduve în vârstă. Acestea
au muncit toată viața, dar se descurcă foarte
greu deoarece nu li se acordă pensii, acestea
ocupându-se toată viața cu creșterea animalelor.
În acest moment nu pot merge în pădure.
Între Beliș si Călățele, pe podul de pe Valea
Neagră, stau poliția si Jandarmeria, iar sătenii
sunt amenințați că le vor fi luate atelajele
dacă intră în pădure după lemne. Aceasta este
o problemă foarte gravă pe care sperăm să o
rezolvăm cât mai repede. Chiar dacă există
legea moților, potrivit căreia moții ar avea
dreptul la 15 mc de lemn pe picior, din păcate
nu se aplică. De asemenea, nu au dreptul să
prelucreze si să valorifice lemnul, mai ales că
știm că moții si-au prelucrat dintotdeauna singuri
lemnul si erau mândri să vândă ceea ce
au prelucrat în toate colțurile țării. În ultimii
ani legea a fost schimbată cu ordine de ministru,
cu Hotărâri de Guvern si legi, astfel încât
moții nu mai au dreptul să valorifice produsele
lemnoase.De asemenea, producătorii de
legume si fructe nu pot să își valorifice produsele
în piețe si supermarketuri. De exemplu,
cartofii cultivați în zona Dângău-Râșca. Dacă
ar fi ajutați ar putea să își vândă produsele si
clujenii ar avea si ei posibilitatea să consume
legume proaspete, sănătoase si românești.
Piețele sunt acaparate de produse din import,
în loc să fie promovate produsele locale. Există
în vigoare legea supermarketurilor potrivit
căreia 50% dintre produse trebuie să provină
de la producătorii locali, dar nu se respectă. O
altă problemă importantă este cea cu care se
confruntă crescătorii de animale. Am fost la
târgul de la Huedin si de la Gilău si am constatat
că animalele au prețuri foarte scăzute. De
exemplu, prețul porcilor este de 6,5 lei kg, si
chiar si așa se vând greu. De asemenea, mulți
dintre crescătorii de vaci nu mai pot să asigure
furajele necesare pentru toate animalele
deținute, astfel că încearcă să le vândă, prețul
este însă foarte mic. Din acest motiv, revin cu
o propunere pe care am mai înaintat-o si când
eram parlamentar: în fiecare județ să existe cel
puțin un abator care să poată prelua animalele
care sunt de vânzare, astfel încât crescătorii
să poată să vândă animalele care nu le pot comercializa
în târg. De asemenea, vom discuta
în campanie si cu locuitorii din județul Cluj si
vom ține cont si de problemele semnalate de
aceștia. Când eram parlamentar am inițiat si
am trecut proiecte pentru a rezolva din problemele
românilor. Dacă ne implicăm putem.
Martina Luca, candidatul Partidului România
Unită pentru Camera Deputaților
Partidul România Unită Cluj va miza și pe
prospețimea tinerilor și pe schimbarea pe care
aceștia pot să o aducă în politica românească.
Astfel, un loc pe lista candidaților pentru
Camera Deputaților îi revine Martinei Luca,
președinta Organizației de Tineret a Partidului
România Unită Cluj. Martina Luca este o
tânără de 24 de ani, consilier senatorial, ce își
propune să promoveze continuare în pagina 4

CLUJ MANIFEST
4 Politic
în Parlament proiecte destinate tinerilor. Sunt
implicată în viața politică de cinci ani de zile.
Anterior am fost implicată într-un alt proiect
politic, al unui alt partid, dar în care nu mă
mai regăsesc, iar acum am ales Partidul România
Unită. Unul dintre proiectele pe care
le susțin este încurajarea alegerii unei școli
profesionale. Nu toți tinerii sunt făcuți pentru
facultate. Din acest motiv, există școlile profesionale.
Aceste meserii sunt însă prost plătite,
dar mărind salarul minim la 2000 de lei
Partidul România Unită spune STOP
o să poată fiecare să își întemeieze o familie
și să aibă un trai decent. Am reușit să adunăm
în jurul partidului câteva sute de tineri și vom
dezvolta proiecte bune pentru tineret. Partidul
România Unită susține și femeile, astfel că
Președintele Organizației de Femei a Partidului
România Unită Cluj este un politician
cu experiență, Dorina Arion. ”Am activat în
PSD din 2004 până în 2016. PSD mi-a dat tot
ce trebuia să îmi dea, funcția de președinte al
Organizației de Femei, funcția de consilier,
nu pot decât să mulțumesc acestui partid pe
care l-am iubit și l-am stimat. Tot ce am dorit
să fac, partidul mi-a oferit șansa să pot face.
Consider că mi-am încheiat misiunea în acel
partid, astfel că l-am urmat pe domnul senator
Alexandru Cordoș. Cred în oameni care sfințesc
locul. Dacă un om pune suflet în ceea ce
vrea să facă va reuși. Este un partid mic, dar
aici se vor aduna oameni care nu vor să obțină
foloase pentru ei, ci pentru ceilalți. Am înființat
o societate de reprezentare civilă ce sper
să se alipească de concepțiile acestui partid.
Simt că mai pot face ceva în politică”, a menționat
Dorina Arion.
Pe listele Partidului România Unită se mai
regăsesc:
Locul doi pe lista pentru Camera Deputaților
este ocupat de antreprenorul și inventatorul
Narcis Viorel Florin Someșfălean (43 de ani),
vicepreședinte PRU Cluj. Narcis Someșfălean
este președintele Valtec Group. Locul 3
pentru Camera Deputaților îi revine lui Ungureanu
Bogdan (35 de ani), vicepreședinte
PRU Cluj si președinte PRU Cluj-Napoca.
Acesta a studiat Ingineria Economică Industrială
la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
și este managerul echipei de volei masculin
CS Universitatea Cluj. În trecut a fost
manager marketing la FC U Cluj și Petrolul
Ploiești. Locul doi pentru Senat îi revine lui
Ștefan Constantin Dănuț. Acesta a fost primar
al municipiului Câmpia Turzii imediat
după Revoluția din 1989. În prezent, este lider
al asociației de revoluționari din municipiul
Câmpia Turzii. Locul trei pe lista pentru Senat
este ocupat de Florentin Burz (38 de ani),
vicepreședinte PRU Cluj. Este absolvent al
USAMV Cluj. Fost membru PSD, consilier
local în Valea Ierii, Florentin Burz s-a alăturat
proiectului PRU.
Marș pentru unitate, pentru Cluj pentru
România
Partidul România Unită a organizat un Marș
pentru unitate, pentru Cluj, pentru România
la care au luat parte câteva sute de persoane,
membri de partid si susținători. Înarmați
cu steaguri tricolore si pancarte cu numele si
sigla PRU, oamenii au făcut traseul Piața Unirii-Piața
Avram Iancu. ”Vrem unitate, marșul
a fost dedicat unității românilor. Ne dorim ca
în unitate, cu respect față de valorile românești
să trăim mai bine la noi acasă.
Un marș la care au participat câteva sute de
persoane din tot județul, români care gândesc
și vor să trăiască în spiritul valorilor tradiționale.
Marșul s-a desfășurat sub simbolul
unității românilor, al tuturor celor care vor să
trăiască românește. Împreună suntem mai puternici”,
a menționat președintele PRU Cluj,
senatorul Alexandru Cordoș.
Partidul România Unită a devenit mai puternic
prin fuzionarea cu Partidul Românilor
de Pretutindeni
”Partidul România Unită a realizat în ultima
perioadă câteva fuziuni cu scopul de a ne
întări si a de a ne uni în promovarea ideilor
de unitate națională. La nivelul județului Cluj
am realizat o fuziune prin absorbție cu PSRO
Cluj. La nivel național am realizat o altă fuziune,
tot prin absorbție cu Partidul Românilor
de Pretutindeni. P.R.P înseamnă peste 10.000
de membri, 10 filiale în țară si 15 filiale în străinătate.
Prin aceste fuziuni devenim o forță si
o voce mult mai puternică pentru promovarea
valorilor românești în țară și în străinătate”,
a declarat președintele Partidului România
Unită Cluj, senatorul Alexandru Cordoș. Din
partea partidului Românilor de Pretutindeni
protocolul a fost semnat de președintele filialei
județene, Florin Țîră. ”Mă bucur foarte
mult că am reușit sa cădem de comun acord în
privința acestei fuziuni. Sunt convins ca vom
duce mai departe proiectele începute de noi.
Am fost un partid nou, de oameni tineri care
am dorit să schimbăm ceva. Noi avem dispoziția
și vom da tot concursul pentru proiectele
noilor mei colegi”, a declarat proaspătul vicepreședinte
al PRU Cluj, Florin Țîră.
Un alt protocol de colaborare a fost semnat
și cu președintele PSRO Cluj, Mircia
Giurgiu.
”Am pornit cu mari ambiții, cu mare încredere
ca putem face multe, dar din păcate după
alegerile locale activitatea PSRO la nivel național
a fost tot mai slabă. Am reușit să facem
filiale în peste 40 de localități. Am așteptat cu
toții să mergem mai departe cu acest proiect,
am așteptat o decizie de la centru, de la conducerea
partidului, pentru a avea o continuitate.
Din păcate, până la urmă PSRO nu a reușit
să ia nicio decizie.
Eu am purtat zilnic discuții cu conducerea
partidului, iar cu două zile înainte de depunerea
candidaturilor mi s-a transmis că PSRO nu
va participa la alegerile parlamentare. Atunci
am decis să fuzionăm cu PRU”, a menționat
și Giurgiu, în prezent prim-vicepreședinte al
PRU Cluj.
1. Vânzării pământului către străini. Orice vânzare a pământului românesc se va face
doar către români, statul având drept de preemţiune. Orice moştenire între cetăţeni
străini va fi interzisă.
2. Colonizării României cu refugiaţi.
3. Retrocedărilor ilegale. PRU propune verificarea tuturor hotărârilor judecătoreşti şi
despăgubirilor acordate până acum
4. Privatizării companiilor strategice: Romgaz, Hidro, Trasgaz, Transelectrica.
5. Programelor FMI de îndatorare a României
6. Parazitării statului şi creării unui stat paralel de către ONG-urile lui Soros.
7. Reexportului de medicamente ieftine.
8. Defrişării pădurilor şi exportului de lemn neprelucrat
9. Distrugerii capitalului românesc şi controalelor suprapuse şi excesive ale DNA şi
ANAF.
10. Distrugerii Bisericii Ortodoxe Române de DNA
1. Mărim salariul minim pe economie la 2.000 de lei.
2. Pensia minimă garantată 900 de lei
3. Cooperativizare- înființare asociații de producători- 1 miliard de euro fonduri UE
și bugetul de stat
4. Acordăm ajutoare de stat numai companiilor românesti.
5. Independenţa energetică totală a României. Asigurăm subvenţionare directă a
CEO şi CNN şi menţinerea SEN interconectat – cărbune-hidro-nuclear.
6. Susținem înființarea a 1.000 de grădiniţe noi cu program prelungit
7. Înființarea a 8 spitale regionale
8. Angajarea a 50.000 de şomeri prin programul NEETS-fonduri UE
9. Daciada este un program care sprijină 100.000 de copii să facă sport și care iși propune
plata suplimentară a 2.000 de profesori pentru activităţi extraşcolare.
10. Prin programul Hipocrat, 20.000 de medici vor fi plătiţi lunar, suplimentar cu 200
euro/lună pentru formare profesională.

CLUJ MANIFEST
Un loc de parcare în Parkingul
Primăverii costă 25.000 de euro
Local 5
Una caldă alta rece de la Consiliul local. Primăria Cluj Napoca va realiza un nou
parking pentru care au fost aprobați indicatorii tehnico-economici, însă un loc
de parcare va ajunge să coste 25.000 de euro.
Primăria Cluj-Napoca va realiza un parking
suprateran în cartierul Mănăștur, pe strada Primăverii.
Investiția este bine-venită, costurile
acesteia destul de ridicate au creat însă discuții
în cadrul ședinței de Consiliu local. ”Soluția
tehnică este foarte scumpă, un loc de parcare
va ajunge să coste 25.000 de euro. Poate
reușim să reducem prețul dacă nu sunt două
niveluri în subsol. Acest parking ar trebui să
fie un model și pe baza acestuia să construim
alte parcări in celelalte cartiere”, a menționat
Tothfalusi Andras, de la UNPR. Primarul Emil
Boc a explicat că aceasta este singura variantă
propusă de specialiști și că motivul pentru care
prețul este mai ridicat este structura terenului.
”Și eu am avut rețineri la început în ceea ce
privește prețul, dar structura terenului necesită
o configurație, dar parkingul este necesar
și trebuie realizat. Sunt încrezător că în urma
licitației prețul va scădea mult sub această valoare.
Aș menține în continuare această soluție
pentru realizarea acestui parking datorită
nevoii din zonă. În ceea ce privește celelalte
soluții de parking, marea lor majoritate sunt
soluții de parkinguri pe structură metalică, doua-trei
niveluri le pe care le vom amplasa în
funcție de spațiul pe care îl avem la dispoziție.
Din nefericire pentru acest amplasament nu
se poate propune o astfel de soluție tehnică.
Asta pot specialiștii să își asume, vom vedea
cum va arăta după licitație, dar cred că se va
încadra în costurile standard”, a declarat primarul
Emil Boc. Terenul pe care urmează să se
construiască parkingul este situat în Mănăștur,
între strada Primăverii și aleea Gârbău, ocupat
în prezent de garaje ce au fost propuse spre
demolare. Construcția propusă ar urma să aibă
2S+P+6E și va avea o capacitate de 400 de
locuri, dintre care două destinate persoanelor
cu dizabilități. Accesul se va realiza prin aleea
Gârbău, iar ieșirea prin strada Primăverii. Valoarea
totală a investiției se ridică la suma de
37 de milioane de lei. Investiția va fi realizată
din bugetul local și ar urma să fie finalizată în
18 luni de la data începerii lucrărilor. Pentru
anul 2017, Emil Boc a anunțat o serie de alte
proiecte de parkinguri ce urmează să fie începute.
Mehedinți Negoiu 375 locuri. Construcția
acestui parking a fost întârziată nepermis
de mult datorită problemelor constructorului
care în acest moment este în insolvență. Boc
a anunțat că ar exista o soluție de a continua
acest proiect fără sa se refacă licitația. Un
asociat din firmă vrea sa continue proiectul,
în acest moment existând discuții avansate în
acest sens.
Hașdeu 320 locuri. Proiectul a fost contestat
la SNSC, dar va continua licitația
Primăverii 2 400 de locuri, se lucrează la indicatorii
tehnico-economici, Primăverii 8
300-400 locuri, Mogoșoaia 7 300-400 locuri,
Azuga -Gheorgheni 300-400 locuri, Trotușului
Mărăști 300-400 locuri, Sighișoarei Zorilor
300-400 locuri, Gheorghe Dima Zorilor 230
locuri (au fost obținute avizele), Piața Cipariu
150-200 de locuri (sub esplanada viitoarei biserici.
Se realizează un studiu de prefezabilitate
pentru a vedea dacă este afectată structura
de rezistența a bisericii), Dorobanților 105
Mărăști 380 locuri, Billa Mănăștur, parking
subteran 200-300 locuri, Oncologie- centru,
in curtea spitalului, Cimitirul central, strada
Avram Iancu parking privat. În acest moment,
în cele șapte parkinguri sunt disponibile 2371
de locuri de parcare (Parkingul Primăriei din
centru 382 locuri, Minerva 445 locuri, Fabricii
312 locuri, Mehedinți 126 locuri Băișoara 358
locuri, Polivalentă, 445 locuri, Cluj Arena 303
locuri). Acestora li se adaugă 750 de locuri în
parkingul din complex Leul din Piața Mihai
Viteazul și cel din complexul de pe Dorobanților.
De asemenea, primarul Emil Boc a ținut
să precizeze că deși se află la doar 7 minute de
zona centrală, parkingurile de la Sala Polivalentă
și de la stadionul Cluj Arena sunt insuficient
utilizate.
Dana Țîrlea
Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca:
”Structura terenului necesită o configurație, dar parkingul este necesar și trebuie realizat.
Sunt încrezător că în urma licitației prețul va scădea mult sub această valoare”.

CLUJ MANIFEST
6 Politic
Vicențiu Știr: Suntem datori să conservăm
şi să apărăm valorile noastre fundamentale
Vicențiu Știr, președintele ALDE Dej,
candidat pentru Camera Deputaților
cere votul locuitorilor din județul
Cluj cu o serie de proiecte menite să
susțină dezvoltarea zonei Dejului și
nu numai.
A mai rămas puţină vreme până la alegeri
şi nu cred că, pe ultimii metri, mai poate
cineva descoperi un argument minune
pentru care electoratul să se mobilizeze
în a-i acordă sprijin. Am certitudinea că
opţiunile s-au decantat şi că, în raport cu
ceea ce am reuşit să transmitem fiecare
dintre noi, cei care candidăm, cetăţenii îşi
vor exercită votul, în cunoştinţă de cauză,
asumat pentru viitorul pe care ni-l dorim.
Mesajul pe care am încercat să-l transmit
alegătorului că şi candidat al ALDE a vizat
în esenţă viziunea mea şi a generației
mele cu privire la nevoia de deşteptare a
spiritului civic, responsabil pentru ceea ce
trăim. Noi, mai mult poate decât s-a făcut
până acum, suntem datori să ne conservăm
şi să apărăm valorile noastre fundamentale.
Este vorba de rădăcinile noastre, de
identitatea noastră într-o Europă în care
totul tinde spre omogenizare. Suntem parte
a diversităţii cultural- spirituale, social-economice
şi nu trebuie să ne ruşinăm de
ceea ce suntem. Diversitatea înseamnă un
alt fel de a fi. Important este că avem resurse
nelimitate. Este cazul şi momentul să
le mobilizăm. Poate că sună prozaic când
spun că-mi doresc să putem vorbi din nou
despre tractorul românesc, despre Aro,,
despre cercetarea românească în fizică nucleară,
robotică , aeronautică, industria de
armament sau agricultură. În fapt, îmi doresc
să putem vorbi din nou despre români
şi Românism pentru că în toate acestea a
stat inspiraţia, dacă nu genialitatea poporului
român. Dacă am vorbit şi vorbesc
despre necesitatea protejării şi promovării
preponderente a capitalului românesc, am
avut în vedere valorile noastre, autenticitatea
noastră. Dacă doresc un parteneriat
public privat, derulat cu firme româneşti,
în tot ceea ce este important pentru societatea
noastră, mă gândesc la forţă de muncă
autohtonă şi posibilităţile de a o ocupa, la
repatrierea tuturor celor care au fost dezrădăcinaţi,
din nevoie sau chiar disperare,
urmare a unor politici economice străine
spiritului antreprenorial românesc. Sunt
atât de multe posibilităţi prin care societate
românească poate accesa nu numai resurse
financiare ci mai ales orientări şi viziuni
inedite, de natură a stimula dezvoltare,
revirimentul economic şi bunăstarea. Dar
pentru acest lucru ai nevoie de informaţie,
deschidere şi disponibilitate informaţională.
Toate acestea sunt apanajul noii generații
de antreprenori, pentru care profitul, în
destinaţia sa, atinge şi o nevoie socială. Mă
refer aici la antreprenoriatul social despre
care nimeni din clasa politică nu spune nimic.
Antreprenoriatul social este- o soluţie
pentru dezvoltarea comunităţilor. Afacerile
sociale reprezintă afaceri viabile economic
care, prin însăşi activitatea lor, contribuie
la rezolvarea unei probleme sociale. Ele
creează locuri de muncă şi sunt o soluţie
pentru dezvoltarea pe termen lung a comunităţilor.
Nu este acum nici timp nici loc
pentru a dezvoltă subiectul dar sunt necesare
a fi prezentate , succint, câteva date:
Atlasul Economiei Sociale 2014, arată că,
la nivelul Uniunii Europene, aproximativ
10% din mediul de afaceri european este
reprezentat de afaceri sociale. Acestea integrează
peste 11 milioane de angajaţi, sub
diferite forme de organizare.
• Franţa, Italia, Belgia, Marea Britanie,
Spania, Portugalia şi Irlanda au legi comprehensive
privind economia socială;
• În Germania, Danemarca şi Suedia economia
socială funcţionează în baza parteneriatului
social public-privat, fiind prevăzute
facilităţi;
• Măsuri non-financiare de sprijinire a antreprenoriatului
social există în Belgia,
Finlanda şi Marea Britanie. Aici se găsesc
incubatoare regionale, servicii de consultanţă
pentru începerea şi dezvoltarea de
afaceri sociale şi centre de asistenţă tehnică;
Dacă există voinţă politică atunci poate
există şi inovaţie ecomomică, aplicabilă
şi implementabilă. Aici este vorba deja de
apanajul omului politic parlamentar, făuritor
de legi. Regretul meu cel mare este însă
că, timpul îşi urmeză cursul iar noi, generaţia
vizionară a întreprinzătorului român,
mic şi mijlociu, ne exprimăm intenţiile de
construcţie economică şi socială, doar odată
la 4 ani. Între mandate suntem mai puţin
vizibili pentru că muncim. Muncim dornici
de a dezvolta un sistem antreprenorial care
să ne recomande şi să ne facă vizibili şi
competitivi. Nu este nici uşor nici confortabil.
Să îţi deschizi propria afacere este un
risc, dar este nevoie să îţi asumi un anume

CLUJ MANIFEST
Politic 7
tâmplat așa. În Germania, multe oraşe s-au
ridicat pe sistemul PPP. În Munchen, unde
am avut multe afaceri, majoritatea investiţiilor
s-au realizat prin aceste parteneriate”,
a remarcat Știr. Deşi există cadru legislativ
pentru PPP, acestea nu s-au concretizat
îndeajuns, cu toate că primăriile nu dispun
de cele mai multe ori de fondurile necesare
pentru realizarea unor investiţii de amploare.
Aceste parteneriate se pot concretiza de
la investiţii de producţie, precum parcurile
industriale, până la case de cultură.
Politică protecționistă pentru capitalul
românesc
Un alt proiect este susținerea capitalului
românesc. Acesta are nevoie de o politică
protecționistă. Majoritatea celor care ne
aflăm în conducerea partidului ALDE suntem
oameni întreprinzători, oameni care
avem afaceri proprii, care pe lângă faptul
că ne-am dezvoltat o afacere pentru noi
am creat și multe locuri de muncă. Suntem
nevoiți să intervenim cu acest proiect deoarece
vedem discriminarea care se face
între noi și companiile cu capital străin. De
exemplu, pe site-ul Ministerului Finanțelor
se poate observa că vor primi ajutor de stat
companiile cu capital străin, nu există nicio
companie cu capital românesc care să
beneficieze de acest ajutor. De aceea, noi,
împreună cu domnul președinte Călin Popescu
Tăriceanu, susținem acest proiect și
îl vom duce până la capăt. Nu este normal
ca într-o țară românească, noi întreprinzătorii
cu capital românesc să nu avem susținere
de la stat.
Amendarea ordonanței 26/2013
risc pentru a a avea bunăstare şi a atinge
rezultate superioare. Pentru acest lucru trebuie
să ieşi din zona ta de confort. Trebuie
să simţi măcar puţin disconfort pentru a deveni
întreprinzător. S-ar putea chiar să fie
nevoie să eşuezi, dar asta nu este un lucru
rău, pentru că dacă nu eşuezi înseamnă că
nu faci mare lucru. Rău în schimb este altceva.
Rău este atunci când statul devine un
instrument care înăbuşă iniţiative. Rău este
atunci când legislaţia, emanaţie a clasei
politice româneşti sufocă sau distruge ceea
ce este românesc sau te dezavantajează pe
ţine, român fiind, în raport cu investitorul
străin. Aceste lucruri trebuie schimbate,
schimbate în spiritual liberalismului autentic,
pe careALDE îl promovează. Parte
a acestei campanii electorale am urmărit,
cu o curiozitate firească, ofertele celorlalţi
competitori. Am văzut programe, statistici,
construcţii, schiţe, principii, bune sau mai
puţin bune. Pe lângă acestea am văzut însă
şi multă înverşunare, discordie naţională,
dezbinare, ură, pizmă, mânie etc. Şi toate
acestea mai ales acum, când tot românul
este dator să-şi purifice sufletul şi conştiinţa,
în felul în care fiecare ştie, cu penitenţă,
cu evlavie, cu bunătate, compasiune, empatie
pentru a întâmpina sărbătoarea Naşterii
Domnului curat . Sper din tot sufletul
că, bătălia politică pentru 11 decembrie va
tempera puseele iraţionale şi că supremele
argumente ale disputelor vor servi cu adevărat
românilor şi României.
Proiectele cu care Vicențiu Știr cere votul
clujenilor.
Vicențiu Știr are o serie de proiecte pe
care intenționează să le promoveze pentru
zona Dejului și nu numai.
Asociația Oamenilor de afaceri Dejeni
Unul dintre proiectele mele importante este
înfiinţarea Asociaţiei Oamenilor de Afaceri
din Dej (AOAD), organizație care ar fi benefică
atât pentru locuitori, cât şi pentru
angajatori. „Prin această asociaţie vreau
că fiecare lucrare, fiecare investiţie sau fiecare
dezvoltare a Dejului să fie discutată
cu aceștia, iar respectiva lucrare să poată
fi contractată și cu firme din Dej. Vreau să
nu încercăm să apelăm la firme din afară,
ci să dezvoltăm cu firme locale. Avem aici
oameni competenţi care pot să realizeze
orice lucrare care să contribuie la dezvoltarea
Dejului. Ne-am propus să investim
mai mult în oamenii de afaceri locali. Odată
ce investim, odată ce le acordăm facilităţi
oamenilor de afaceri, aceasta înseamnă
mai mulţi bani la buget, locuri de muncă şi
creşterea economiei şi a puterii de cumpărare
în Dej. Angajatorii din AOAD ar crea
locuri de muncă și pentru persoanele care
beneficiază de ajutor social, dar sunt apte
de muncă, iar acestea să primească facilităţi
din partea municipalității, printre care
impozite mai mici.
Parteneriatul public-privat
Parteneriatul public-privat, un proiect pe
care l-am avut și la alegerile locale și pe
care am sperat că domnul primar îl va îmbrățișa
cu drag, dar din păcate nu s-a în-
Mai avem un proiect pentru soluționarea
Ordonanței 26/2013. Propun o diferențiere
a companiilor deținute de stat care realizează
profit, de cele care realizează pierderi.
La ora actuală, în ceea ce privește disciplina
financiară, toate companiile de stat
se supun aceleiași Ordonanțe, respectiv
ordonanța 26/2013, privind întărirea disciplinei
financiare la nivelul unor operatori
economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale
sunt acționari unici
ori majoritari sau dețin direct ori indirect o
participație majoritară. Propun să se elimine
condiționarea prevederilor ordonanței
26/2013, deoarece societățile care realizează
profit sunt analizate în același mod ca și
societățile ce înregistrează pierderi. Doresc
ca firmele care au profit să fie scoase de
sub incidența Ordonanței 26/2013. Practic,
indiferent de profitul realizat, fondul
de salarii este stabilit prin legea anuală a
bugetului de stat și nu se realizează nicio
diferențiere între companiile care realizează
profit și cele care au pierderi. Potrivit
Ordonanței 26/2013, anual, prin legea
bugetului de stat se stabilesc obiective de
politica salariala pe baza carora operatorii
economici fundamentează indicatorii din
bugetele de venituri si cheltuieli.
Dana Țîrlea

CLUJ MANIFEST
8 Publicitate

CLUJ MANIFEST
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
PRIMĂRIA COMUNEI BĂIȘOARA
Tel./fax: 0264333660/0264333650
E-mail: primariabaisoara@yahoo.com
Nr. 4310/05.12.2016
Primăria Comunei Băișoara organizează
concurs pentru ocuparea postului de
asistent medical comunitar, pe perioadă
nedeterminată, compartiment Sănătate,
din cadrul aparatului de specialitate al
primarului Comunei Băișoara, județul
Cluj. Concursul se va desfășura în
data de 19 decembrie 2016, la sediul
Primăriei Comunei Băișoara și va consta
în două probe:
- Proba scrisă, ora 10,00;
- Interviu, ora 13,00.
Pentru înscrierea la concurs, candidații
vor prezenta un dosar de concurs care va
conține următoarele documente:
- Cerere de înscriere la concurs adresată
conducătorului instituției publice;
- Copia actului de identitate;
- Copia actului de naștere și după caz de
căsătorie;
- Originalele și copiile diplomelor de
studii;
- Copia carnetului de muncă sau, după
ANUNȚ
caz, o adeverință care să ateste vechimea
în muncă
- Cazier judiciar;
- Adeverință medicală;
- Curiculul vitae;
Criterii în vederea ocupării funcției de
asistent medical comunitar:
- Are cetățenia română și domiciliul în
România;
- Cunoaște limba română, scris și vorbit;
- Are vârsta de minimum 18 ani împliniți;
- Are capacitate deplină de exercițiu;
- Are stare de sănătate de sănătate corespunzătoare,
atestată pe bază de adeverință
medicală;
- Nu a fost condamnat/ă pentru
săvârșirea unei infracțiuni săvârște cu
intenție, care ar duce la incopatibilitate
cu funcția de asistent medical comunitar;
- Nu a desfășurat activități de poliție
politică;
- Are studii medii, absolvite cu diplomă
Primar,
Minodora Susana LUCA
de bacalaureat;
- Are studii de specialitate în domeniul
asistenței medicale;
- Creativitate și spirit de inițiativă;
- Conduită profesională corespunzătoare.
Dosarele de înscriere la concurs se
depun la sediul Primăriei Băișoara,
din Băișoara, nr. 153, jud. Cluj, până
la data de 16.12.2016, ora 14,00.
Publicitate 9
Bibliografie:
- Hotărârea nr. 2/2009 privind adoptarea
Codului de etică şi deontologie
al asistentului medical generalist, al
moaşei şi al asistentului medical din
România (publicată în Monitorul Oficial
560/2009);
- Ordonanţa de urgenţă nr. 162/2008
privind transferul ansamblului de
atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul
Sănătăţii Publice către autorităţile
administraţiei publice locale, (publicată
în Monitorul Oficial 808/2008), cu modificările
și completările ulterioare;
- H.G. nr. 56/2009 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
162/2008 privind transferul ansamblului
de atributii si competente exercitate de
Ministerul Sanatatii catre autoritatile
administratiei publice locale (publicată
în Monitorul Oficial 91/2009);
- Ordonanța de Urgență nr. 144/2008
privind exercitarea profesiei de asistent
medical generalist, a profesiei de moaşă
şi a profesiei de asistent medical, precum
şi organizarea şi funcţionarea Ordinului
Asistenţilor Medicali Generalişti,
Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din
România (publicată în Monitorul Oficial
785/2008).
Relaţii suplimentare se pot obține la
sediul Primăriei Băișoara, persoană de
contact: Ioan ROȘA,
Telefon: 0740082140.
E-mail: primariabaisoara@yahoo.com

CLUJ MANIFEST
10 Economic
Clujul se vrea capitală a culturii pe bani privați
Eșecul candidaturii Clujului la titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEC)
îi face pe diriguitorii proiectului să se bazeze acum pe fonduri private pentru
a-și continua activitatea, în lipsa unei finanțări publice consistente. În schimb,
oponenții lor solicită echipei de conducere să își asume vina, iar aceasta să fie
demisă.
Un raport al Consiliului Civic Local (CCL)
Cluj-Napoca, supus dezbaterii publice, desființează
conducerea asociației care a gestionat
dosarul de candidatură. “Nu Clujul a fost înfrânt,
ci echipa de proiect susţinută de primarul
Emil Boc, care nu a ţinut cont la rescrierea
aplicaţiei de toate recomandările juriului de
preselecţie din decembrie 2015; nu a acceptat
parteneriate importante; a refuzat asistenţa
tehnică nerambursabilă din ţară şi din străinătate;
nu a ştiut să europenizeze activităţile,
a minimalizat inovaţiile şi valorificarea potenţialului
universităţilor şi al IT-ului clujean
pentru cultură/multimedia şi a eliminat mulţi
“concurenţi” valoroşi, dar incomozi, dând impresia
confiscării proiectului şi a banilor pentru
ei şi pentru organizaţiile lor “partenere”,
care au apărut precum ciupercile după ploaie.
Dar mai ales nu au primit aprobarea Consiliului
Director (CD) al Asociaţiei Cluj-Napoca
2021, iar documentul a fost strecurat prin
Consiliul Local (CL) fără ca cei ce au votat
să-l fi citit sau analizat. Şeful echipei de proiect
a propus transformarea asociaţia în “SRL”
(noroc cu intervenţia primarului care a atenuat
gafa). Probabil că aşa cum s-a procedat cu
Festivalul Untold : întâi a fost dizolvată asociaţia
care a luat banii publici aprobaţi de primar
– CL, apoi s-a reînfiinţat o nouă asociaţie şi un
SRL cu acelaşi nume, care să “sifoneze” banii
contribuabililor). Adunarea Generală (AG),
care i-a plătit timp de șase ani, trebuie să-i
sancţioneze pentru acest eşec istoric, izvorât
şi din comportamentul arogant al nerespectării
procedurilor asociaţiei, iar clujenii, CL și CJ
să nu-i lase să “gestioneze” banii publici alocaţi
pentru continuarea firească a proiectelor”,
sugerează raportul.
Resurse imense, dar “piticizate”
“Clujul are relaţii internaţionale în plină expansiune,
graţie iniţiativelor de succes ale
clujenilor, activităților intense dezvoltate de
comunităţile de afaceri, academice, cultural-ştiinţifice,
precum şi datorită puternicei
emigraţii clujene în toată lumea, comunicaţiilor
virtuale multiple şi networkingului. Deși
aceste resurse imense existau şi erau vizibile,
este inexplicabil de ce echipa “provincială”
de proiect le-a piticizat sau ignorat. Numeroase
sugestii primite din partea specialiştilor
au fost persiflate, amânate sau respinse deşi,
unele erau fără niciun cost din partea asociaţiei
sau comunităţii locale. Consultanţa şi
asistenţa germană gratuită oferită de senior
experţi în proiecte europene, cu mare experienţă
în domeniul activităţilor culturale clasice
şi moderne, precum şi al oraşelor înfrăţite sau
al capitalelor culturale europene nu a fost luată
în serios, chiar evitată. CCL s-a preocupat tot
mai intens, începând de la data anunţării precalificării,
pentru asigurarea condiţiilor favorabile
completării şi rescrierii aplicaţiei astfel
încât Cluj-Napoca să câştige competiţia. Au
fost solicitate opiniile ONG-urilor, unor specialişti
clujeni şi străini cu multă experienţă şi
cunoştinţe în domeniu, cu relaţii internaţionale
şi rezultate remarcabile în proiectele europene.
Au fost implicate clustere create şi susţinute
de universităţile clujene, firme şi organizaţii
de prestigiu. Clusterele au creat grupuri de
lucru care să producă idei de proiecte de natură
să surmonteze gravele observaţii formulate
de juriul de preselecţie, trecute cu vederea de
echipa de proiect”, remarcă inițiatorul raportului,
Radu Mleșniță.
O capitală mai mică
“Să recunoaștem, Clujul nu a fost nici măcar
pe lista scurtă. Această echipă a renunţat la
sprijinul de lobby care i s-ar fi putut acorda.
În ultima clipă am reuşit ca lista scurtă să nu

CLUJ MANIFEST
conţină trei localităţi, ci patru. Când colegii au
ieşit după această decizie, propunerea mea a
fost: nu vom deveni CEC, haideţi să devenim
capitală culturală a României. Nu ne împiedică
nimeni, cu un astfel de proiect, prin implicarea
celorlalţi competitori, să lansăm un şir
de evenimente din care să profite comunitatea
noastră şi comunităţile de la noi din ţară, bineînţeles
valorificând experienţa şi proiectul care
a fost făcut”, susține fostul viceprimar Attila
Laszlo. “Asociaţia noastră a primit din partea
d-lui primar şi din partea d-lui preşedinte al CJ
o invitaţie să vină cu un plan de funcţionare
al proiectului, iar CD a aceptat în unanimitate,
mandatându-ne pe noi, echipa executivă,
să lucrăm la acest plan. Acesta urmează să fie
propus AG în decembrie. Proiectele rămase
în aplicaţie vor intra într-o dezbatere publică,
apoi în replanificare integrală. Unele cu siguranţă
că nu vor fi implementate, nu vom avea
ceremonii de deschidere şi de închidere foarte
costisitoare. Doar pentru proiectul de CEC
Clujul reuşise să mobilizeze un buget de pornire
de 35 de milioane de euro, 15 milioane de
la CL, 6 de la CJ, 10 de la Ministerul Culturii,
fonduri private şi europene. Acest buget era
destinat exclusiv proiectului de candidatură.
În urma replanificarii integrale pe care o vom
traversa împreună în anul care vine, asociaţia
va veni cu o nouă propunere de proiect şi cu
o nouă propunere de buget care va intra, probabil
în a doua jumătate a anului viitor, în CL
și CJ pentru a fi aprobată”, a replicat Ștefan
Teișanu, director executiv al asociației.
A fi sau a nu mai fi: la începutul anului
viitor
“Pentru începutul anului viitor, dacă AG decide
că asociaţia trebuie să continue, vom funcţiona
pe fonduri private. O muncă de șase ani
a întregului oraş trebuie continuată. Am fi vrut
să câştigăm acest titlu, dar e important să mergem
înainte şi fără el. Partenerii europeni ne
susţin, partenerii locali şi naţionali, sponsorii.
E important să recalibrăm integral proiectul şi
să-l dăm în lucru din 2018 pentru că e nevoie
înainte de o nouă rundă de aprobări pentru
alocările financiare, mai ales de un cadru legislativ
îmbunătăţit, atât la nivel local cât şi la
nivel naţional. În implementarea următoare a
proiectului e nevoie de implicarea puternică a
administraţiei locale, de o mai activă implicare
a universităţilor, care au fost alături de noi şi în
faza pregătirii dosarului, cât şi în faza strategică,
de gândire a proiectelor - să aibă şi un rol
operaţional important. O asociaţie în România
de astăzi, totuşi independentă, nu poate duce
singură un asemenea proiect. E nevoie de o
mai bună colaborare cu administraţia, de mai
mult sprijin instituţional. Sperăm că şi partenerii
din sectorul de afaceri vor fi alături de noi
în continuare”, explică Teișanu. Reprezentanții
CCL au recomandat continuarea programului
prin care Clujul să devină o capitală culturală
a României, având ca obiective prioritare
construirea Centrului Cultural Transilvania, de
săli multifuncționale de congrese, conferințe
și expoziții, dar au propus un control permanent
al modului în care echipa va gestiona situaţia
financiară a proiectelor în curs şi a celor
viitoare (audit financiar anual).
Continental și Urania, lăsate de izbeliște
Arhitectul Emanoil Tudose le-a reproșat celor
din echipa de proiect că mai multe clădiri emblematice
au fost lăsate de izbeliște. “Una din
cele mai importante locaţii ale Clujului, Muzeul
de Artă, este pe punctul de a fi pierdută.
Primăria nu a avut fonduri. În piaţa aceasta
frumoasă, elegantă, extraordinară, cu multe
manifestaţii, Clujul ar urma să piardă unul din
elementele de bază ale culturii, muzeul, pe
punctul de a fi retrocedat. În aceeaşi situaţie
se află şi Hotelul Continental. Ideea de capitală
culturală cu nucleul în centrul oraşului fără
aceste două clădiri mi se pare puţin hazardată.
Urmele care ar trebui să rămână după noi
toţi erau şi aceste două clădiri puse la punct
care puteau să constituie nuclee extraordinare
pentru cultură în diverse forme. Cum de legea
permite primăriei şi CL să vândă sute de
spaţii comerciale cu licitaţie sau nelicitate, pe
banii contribuabililor, şi nu îşi poate permite
să cumpere o clădire sau două?”, constată
Tudose. “Muzeul Racoviță este închis, despre
Racoviţă vorbim doar când trecem pe lângă
statuie sau ne mai uităm la o clădire sau instituţie
care îi poartă numele. Am putea face din
personalităţile mari ale Clujului un subiect de
culturalizare pentru cei mulţi” atrage atenția
Iosif Pop, președintele CCL.
Hai, vino iar în gara noastră mică!
“Se încearcă ca gara mică să fie transformată
într-un centru, pavilion expoziţional. În contextul
actual se poate discuta despre altfel
de proiecte. Se poate găsi un parteneriat public-privat
sau altceva. Sunt probleme care la
viitoarea asociaţie, care deja nu mai reprezintă
neapărat Clujul ca administraţie, ci comunitatea
clujeană, să îşi canalizeze eforturile pentru
a găsi soluţii pentru aşa ceva. Pentru asta
e nevoie şi de mult voluntariat”, recunoaște
consilierul local Florin Stamatian. “De mai
multe ori am propus CL ca primăria să își
exercite dreptul de preempţiune pentru Continental.
La un moment dat a avut posibilitatea
să cumpere clădirea, care până la urmă nu s-a
achiziţionat. Puteam face un centru cultural, să
se investească bani în ea, iar atunci aceasta, o
clădire monumentală a municipiului, nu ar fi
ajuns în starea deplorabilă din ziua de azi. Şi
pe str. Horea am avut posibilitatea să cumpărăm
clădirea Urania, să ne exercităm dreptul
de preempţiune. Am renunţat la Urania, am
renunţat și la Continental, nu mai există posibilitatea
juridică să le cumpărăm”, a afirmat
Csoma Botond, președintele UDMR Cluj.
Economic 11
De ce nu cumpără primăria clădiri de
patrimoniu
“Mie îmi pare foarte rău că la momentul respectiv
nu am executat Continentalul, din cauza
că atunci s-au acumulat o serie de datorii
către Primăria Cluj. Dar legislaţia nu ne-a
permis că să o executăm, pentru că ministerul
a avut drept de preemțiune, a fost un proces
extrem de anevoios până s-ajungem în această
situaţie”, subliniază Laszlo. “Legea îţi interzice
să cumperi clădirea când e în litigiu. Poate
că eu o cumpăr, iar pe urmă tu vii şi spui că nu
am cumpărat-o de bună credinţă.
Deci atât timp cât clădirea este în litigiu, nu se
poate modifica statutul juridic”, a replicat Stamatian.
“Există o hotărâre de CL ce permite
primăriei să repare şi să se îndestuleze ulterior,
în cazul în care cel care-i titular nu are cu ce
plăti. Dintre toate ofertele pe care le-am avut,
singură achiziţie pe care a făcut-o primăria
este poarta de la intrare de sus, de pe Dealul
Cetăţuii.
Puţin, pentru ceea ce are ca posibilitate bănească
primăria şi pentru ceea ce are nevoie
Clujul ca imagine de cultură arhitecturală”,
consideră președintele CCL, Iosif Pop. “Continental
este o proprietate privată, Muzeul de
Artă încă nu este pierdut. E o chestiune ce
poate fi soluţionată cu sprijinul tuturor parlamentarilor
care vor fi aleşi în decembrie, o
achiziţie la care Ministerul Culturii poate să
pună umărul în parteneriat cu CJ.
Ambele instituţii îşi pot exercita dreptul de
preemțiune, este un litigiu pe acea speţă, dar
sunt convins că acel edificiu poate fi salvat,
însemnându-l pe agenda tuturor parlamentarilor
şi a celor care vor ajunge la conducerea
acestui minister. Pentru Muzeul de Speologie
există un proces, nu există acces permis şi din
cauza această muzeul este blocat. Trebuie totul
valorificat, dar ne impedicăm în chestiuni
administrative nesusţinute în timp”, a declarat
Teișanu.
Călin Poenaru
Buget redus, aspirații mari
Asociația care a coordonat dosarul Clujului a mizat pe un buget de 35 de milioane de euro
pentru a câștiga competiția finală cu București, Baia Mare și Timișoara, însă contribuția privată
era de doar 2,5 milioane. Contracandidatele au propus bugete între 40 și 75 de milioane.
În schimb, conform dosarului de candidatură, în cinci ani în Cluj trebuiau să se finalizeze 12
obiective culturale, de 135 de milioane de euro, iar Autostrada Transilvania să fie gata în doi
ani. Toate cele 12 investiții majore prevăzute în strategia primăriei aveau ca sursă banii publici
europeni, locali sau guvernamentali, fără vreo menționare a implicării mediului privat.

CLUJ MANIFEST
12 Cultural
Arhitectura amintirilor dintr-un strop de parfum.
O călătorie aromată prin lumea esenţelor
Orice om în deplinătatea atributelor sale are cinci simţuri în afara celor intuitivi,
care se laudă sau cel puţin pretind că l-ar avea şi pe cel de-al şaselea. Dacă
văzul şi auzul sunt, poate cele mai importante, ajutând în orientare, pipăitul,
gustul şi mirosul sunt cele care contimentează viaţa noastră. Deşi lipsa unuia
dintre ele creşte nivelul percepţiei celorlalte, n-ar trebui să uităm o clipă cât
e de minunat să poţi simţi catifelarea unei mâini de copil, gustul cozonacului
de-acasă ori ploaia ce aduce miros de holde.
Aveţi dreptate, sunt atâtea feluri de amintiri
ofactive, madlena lui Proust este doar un
exemplu adus la rang de celebritate, iar
expresia legată de lipsa de miros a banilor
pare din epoca modernă, deşi e desprinsă
dintr-un dialog între împăratul Vespasian
şi fiul său Tiberiu. De la miros la parfum
este doar o adiere şi nu pot să nu amintesc
de Paul Valery care a scris un adevărat
motto pentru marii creatori de parfumuri:
“să construieşti dintr-un parfum un templu
al amintirii”. Aşadar, să ne întoarcem în
memoria-tezaur şi să trecem prin istoria
parfumurilor, veche de aproape şapte milenii.
Cultura omenirii a legat mereu gesturile
riualule de anumite mirosuri speciale care
sacralizau evenimentul şi îmbunau divinitatea.
Toate zeităţile erau mai uşor de înduplecat
atunci când aromele se ridicau spre
ceruri. Creştinismul nu poate fi conceput în
lipsa mirosului de tămâie ridicat din căţui,
în timp ce Egiptul antic adăuga tămâiei
alte uleiuri aromate, pe care Islamul le va
păstra. Hinduismul nu poate fi separat de
beţişoarele parfumate şi de flori, cu funcţii
rituale. De altfel, parfumurile au fost
prezente în viaţa tuturoar popoarelor, atât
în zona religioasă, cât și în cea profană.
Totuşi, se cuvine să pornim de la cuvânt,
iar cuvântul parfum vine din latinescul
per fumum, adică “prin fum”, desemnând
primele parfumuri ce veneau din arderea
unor răşini, oferite zeilor și strămoșilor. A
doua etapă aparţine Orientului Mijlociu şi
descoperirii alambicului, ceea ce a permis
distilarea şi arta de a amesteca aromele, obţinându-se
uleiuri aromate, volatile, care au
intrat în practicile religioase, dar şi pentru a
venera trupul şi valenţele sale de seducţie.
Din Asia Mică, parfumurile au fost duse în
Grecia și la Roma, în timpul campaniilor
militare. Mai târziu, negustorii arabi le-au
adus în Europa şi aşa s-a împletit un cerc
de parfumuri care au învăluit omenirea.
Parfumul este mai mult decat un miros
plăcut
Încă din Vechiul Testament descoperim diferitele
accepţiuni pe care Moise le dă îmbăierii
şi spălării rituale, atât pentru bărbaţi, cât
şi pentru femei. Înaintea Paştilor se stropea
cu parfumuri, se condimentau vinurile şi se
ardeau răşini aromate în încăperile destinate
ritualurilor sacre. Preoții şi Leviții erau în
acelaşi timp medici și parfumieri, ceea ce
indică legătura strânsă dintre medicament,
magie, produse alimentare și parfumuri.
Domnul i-a zis lui Moise: “Ia mirodenii, rășină,
și învelișul dulce de galbanum, halvan
și tămâie pură, în doze egale, și să faci un
parfum după meşteşugul celui ce face mir,
sărat, pur, sfânt; vei face o pulbere fină și o
vei presăra ca mărturie, în cortul întâlnirii,
unde mă voi întâlni cu tine, şi acesta va fi
pentru voi un lucru preasfânt “(Ex 30.34-
36.). De fapt, în capitolul 30 sunt indicaţii
precise legate de altarul tămâierii, baia rituală
şi reţetele de preparare a undelemnului
sfânt şi a tămâiei, dar şi restricţiile lor
de utilizare. În toate ţările biblice parfumul
este utilizat sub formă de preparate destinate
ungerii, uleiuri parfumate, pulberi pe
bază de henna, dar şi săculeţi cu ierburi aromatice
purtate sau aşezate între veştminte.
Pentru că ne apropiem de Sfânta Sărbătoare
a Naşterii Domnului nu pot să nu amintesc
de două din cele trei daruri aduse Pruncului
Sfânt, smirna şi tămâia. Aloe, nard, floarea
viţei de vie, scorţişoara, trestia de zahăr, rodia,
trandafirul sau crinul sunt alte arome
utilizate în vechime, mai ales sub formă de
uleiuri, fără prezenţa alcoolului, doar prin
distilare la aburi, ceea ce îi conferă atât un
miros persistent, penetrare profundă a straturilor
de piele, dar şi calităţi terapeutice.

CLUJ MANIFEST
Marco Polo, Vasco da Gama şi Cristofor
Columb au multiplicat gama de arome cu
noi plante, esenţe şi condimente noi, cum
sunt scorţişoara, vanilia sau busuiocul,
ghimbirul, piperul și cuișoarele. Se adaugă
extractele animale, iar cele mai cunoscute
sunt cele de mosc, ambră gri, castoreum,
precum şi aromele fructelor de mango, portocale,
lămâi, cireşe, coacăze sau ananas.
Evident, florile îşi păstrează locul de onoare,
potenţat de noi arome, cum este cel de
tutun sau piele, în epoca modernă. Despre
naşterea unor parfumuri celebre sunt atîtea
legende, încît e greu să aleg. Mă voi opri,
totuşi la Coco Chanel, care i-a cerut lui Ernest
Beaux inovatorul numărul 1 în parfumeria
franceză, să creeze un parfum care să
scoată definitiv femeia din sclavia aromelor
monoflorale, ce dominau periada antebelică.
“O femeie trebuie să miroasă a femeie, nu a
boschet de trandafiri!”, afirma excentrica şi
nemuritoarea Coco. Beaux a imaginat două
linii originale: unul a fost numerotat de la
unu la cinci, al doilea - de la douăzeci la douăzecişipatru.
Coco Chanel a ales varianta
cu numărul cinci. Întâmplător, ea intenţiona
să prezinte publicului colecţia sa în a cincea
zi a lunii mai “Să-l botezăm Numărul Cinci
- cred că o să-mi poarte noroc!” Şi o lume
întreagă apreciază de atunci încoace parfumul
ce a străbătut epoci şi mode, fără să-şi
piardă susţinătorii. Multe se pot spune despre
parfumuri, şi simt că am lăsat deoparte
prea multe, dar cel mai bine e o „degustare”,
o testare de parfumuri, iar cele orientale sunt
de departe favoritele mele. Aşa că am spus
formula magică „parfum” şi uşa peşterii lui
Ali-Baba a parfumurilor s-a deschis pentru
mine şi pentru toţi cei ce păşesc în singura
parfumerie orientală din Cluj. Apariţia magazinului
nu are la mijloc covoare fermecate
sau lămpi cu duhuri, ci e scrisă dintr-o mare
pasiune, stârnită după ce Alma Vomastek a
primit un parfum adus din Egipt de mama
prietenului ei. A cercetat piaţa egipteană şi
a achiziţionat cateva produse de parfumerie
orientala, la nimereala. „Ce am primit m-a
uimit si m-a impresionat profund, iar apoi
au inceput sa curgă întrebările celor din
jur: cu ce te-ai parfumat de miroase atat de
bine? întrebari urmate, normal, de un “şi eu
vreau!”, loud and clear. De acolo şi pana la
a deschide magazinul, propriu-zis, a fost un
drum destul de scurt” spune Alma de printre
flacoane decorate bogat şi adulmecând pistilul
de sticlă de care atârna un strop de esenţă
din adâncul fierbinte şi aromat al Orientului
parfumat. În momentul de faţă colaborează
cu casele Al Haramain Perfumes (Emiratele
Arabe Unite) care e un producător de top,
atât pe esenţe orientale, cât şi pe parfumuri
mai western (pentru cei care nu sunt tocmai
fani ai “esenţelor tari”), Al Rehab (cu un raport
calitate-preţ excelent), Nabeel, Afnan
(o casă mică din Emirate, dar cu un potenţial
extraordinar şi parfumuri...de poveste!).
Nu lipseşte casa Al Aneeq, care e singurul
producător de arome de tip european, aduce
esenţe din multe surse şi îmbuteliază produsele
în Europa, firma fiind fondată în Regatul
Unit al Marii Britanii.
Parfumuri şi nu numai
Ceea ce oferă magazinul Arabian Attar
diferă de tot ce există pe piaţa din Cluj în
materie de parfumerie. 95% din produse
sunt esenţe de parfum cu concentraţie
foarte mare, şi doar 5% Eau de Parfum
sau Eau de Toilette. Parfumeria Orientală
este axata pe parfumuri sub formă de ulei,
dense, foarte concentrate şi persistente, dar
cu un comportament puţin diferit pe piele:
esenţele nu radiază la mai mult de 40 cm,
dar rezistă pe piele o perioadă mult mai
îndelungată.
Dacă vă place ca şi în interior să vă
bucuraţi de aromele orientale nu uitaţi de
cărbunii aromaţi, de răşinile pentru ars sau
aşchiile de oudh îmbibate în parfum.
Circulă două mari mituri despre parfumurile
orientale şi ele ar trebui dărâmate.
Unul este că ele ar fi extrem de dulci toate,
şi că sunt extrem de tari toate. Nimic mai
neadevarat. Parfumurile arabeşti au o
Cultural 13
paleta olfactivă foarte diversificată: de la
dulce la amar, floral, fructat, citric, animal...toate
sunt prezente şi toate au fanii
lor. Cât despre faptul că sunt tari, da, sunt
tari, fiind esenţe concentrate, diferenţa
stând în aromele utilizate în fiecare parfum.
Există parfumuri suave, pe trandafir alb,
mosc, ylang-ylang...sau chiar iasomie ori
violete, care sunt foarte uşor de purtat, dar
există şi parfumuri ce se potrivesc doar
unei persoane curajoase, care nu se jeneaza
să-şi etaleze preferinţele şi să fie originală.
De la cantităţi mici şi preţuri pe măsură,
la flacoane bogat ornamentate, un parfum
oferă visul de a deveni unic pentru cineva,
iar un parfum oriental ne poate teleporta nu
într-o amprentă olfactivă, dar şi pe un tărâm
exotic, construind cu putere o amintire
pentru viitor.
Alice Valeria Micu

CLUJ MANIFEST
14 Publicitate

CLUJ MANIFEST
Medical 15
A de la alergie.
Câteva lămuriri cu dr. Corina Bocşan
Fiecare alergic are propria sa poveste.
Atunci când anumite molecule
intră într-un organism, imunitatea
acelei persoane o ia razna şi aproape
nu este om să nu manifeste un tip mai
mult sau mai puţin agresiv de alergie.
De la venin la polen, de la fecale
de acarieni la fructe, arahide, somon,
carne de vită, nichel sau aur, parfumuri
sau latex şi lista e lungă.
Corina Bocşan, Şef de Lucrări Farmacologie la
UMF „Iuliu Haţieganu”, medic primar Alergologie
şi Imunologie Clinică la clinica Almedo a
dezlegat pentru noi câteva din firele încâlcite ale
alergiilor.
Rep.: Cum ţinem alergia sub control?
Dr. Corina Bocşan: Pentru alergii este o terapie
specifică, mai ales în cele respiratorii, produsele
există pe piaţa românească, dar nu sunt
compensate. Pacienţii care se află sub tratament
dovedesc că acesta dă rezultate, e singurul specific,
de altfel, care poate duce la o inducere a
toleranţei la polen de 95-96% dintre cei ce recurg
la el, iar simptomele nu se manifestă ani de zile.
Atunci când părinţii sunt alergici, creşte cu 40-
70% riscul copiilor de a deveni alergici, respectiv
atopici. Vom avea practic, o familie de alergici cu
diferite manifestări respiratorii, cutanate, digestive,
depinde de tipul alergiei şi nu vor manifesta
în mod obligatoriu acelaşi tip. În funcţie de varianta
de imunoterapie aleasă, injectabilă sau sublingual,
tratamentul costă între 1500 şi 2000 de
lei pe an, pentru o persoană. La acestea se adaugă
tratamentul simptomatic antiasmatic, pentru rinită
etc. Terapia de desensibilizare trebuie făcută
minimum trei ani de zile, dar recomandarea este
să fie făcută între 3 şi 5 ani. Acest tratament este
indicat pacienţilor cu forme severe, dar situaţia
în care toţi membrii familiei să le dezvolte nu
este tocmai o situaţie extrem de rară, astfel încât
aceştia ar avea nevoie de compensare, precum
alţi bolnavi cronici.
Rep.: Circulă o vorbă, cum că tot prostul poate
răci iarna şi trebuie să fii deştept să răceşti
vara.
Dr. Corina Bocşan: Poate fi o alergie, iar deşteptăciunea
aceea este doar o sensibilitate atribuită
celor care studiind, stau mai mult în interior şi
sunt mai supuşi alergenilor de interior.
Rep.: Există alergia la frig sau e doar o exagerare
a celor friguroşi?
Dr. Corina Bocşan: Există o formă de urticarie,
indusă de frig pe zonele expuse, care răspunde
bine, de obicei, la tratamentul cu antihistaminice.
Nu este o alergie pură, clară, este o formă de
urticarie mecanică. Există şi pacienţi care fac
urticarie prin expunere la apă, la cald, odată cu
transpiraţia, dar acestea sunt destul de rare. Ceea
ce numim urticarie aquagenă este o sensibilitate
a tegumetelor pacientului şi nu apa, ci atingerea
insistentă în timpul spălatului, ca şi orice altă
presiune asupra sa determină apariţia acelei manifestări
cutanate. Acestea pot apărea şi ca urmare
a unor produşi din săpunuri, detergenţi, produse
cosmetice şi am auzit cu toţii de parabeni,
dar se găsesc alternative ce trebuie căutate. Se
manifestă de ceva vreme migrarea spre medicaţia
naturistă, dar nu trebuie să uităm că majoritatea
medicamentelor sunt, de fapt, naturale şi sunt extrase
din plante, utilizate mult în terapie la ora
actuală: digoxina este naturală, atropina, morfina,
chiar banala aspirină, toate sunt naturale. Nu
trebuie recurs numai la produse naturiste, iar psihoza
aceasta poate crea probleme când vorbim
de alergii.
Rep.: Care este manifestarea alergică extremă?
Dr. Corina Bocşan: Anafilaxia. Şocul anafilactic
este o reacţie severă, vizibilă, care poate duce la
decesul pacientului. De acee, pacienţii cu astfel
de risc, care au avut antecedente cu reacţii severe
la medicamente, la alimente sunt învăţaţi de
medicul alergolog cum să-şi recunoască simptomele,
ce să facă. Ei trebuie să aibă tot timpul
asupra lor trusa de urgenţă, există dispozitive cu
adrenalină preîncărcate care pot fi utilizate de pacienţi
până ajung într-un serviciu de urgenţă şi
care le salvează viaţa. Nici în această situaţie nu
trebuie dezvoltate psihoze, pacienţii cu alergii la
alimente, fie ei adulţi sau copii, nu trebuie să se
excludă din societate. Manifestările cutanate şi
respiratorii care apar pot fi recunoscute şi tratate
imediat chiar de cei din anturaj şi de însuşi pacientul
în cauză.
Rep.: La ce vârstă debutează alergiile?
Dr. Corina Bocşan: Alergiile pot debuta oricând,
de la vârsta de sugar la cea adultă.
Rep.: Aşadar nu putem spune că dacă am
ajuns la 50 de ani am scăpat de alergii? La ce
trebuie să fim atenţi?
Dr. Corina Bocşan: Nu nu putem spune, manifestările
alergice pot apărea în orice perioadă a
vieţii.
Adresă: Strada Clinicilor, nr. 3-5, 400006, Cluj-Napoca
Email: secretariat@scj-cj.rdscj.ro; Tel: 0264-597.852, Fax: 0264-596.085
Operator date caracter personal 720
Certificat ISO 9001:2008
Nr. 39109/A/0001/UK/R
SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ CLUJ-NAPOCA
ORGANIZEAZĂ CONCURS
În conformitate cu prevederile Ord.M.S. nr.869/2015 pentru ocuparea următoarelor posturi
A dezvolta o alergie la ceva anume nu înseamnă
că suntem alergici la tot ce este în lumea asta.
Dacă suntem alergici la un anumit medicament
sau component dintr-un medicament nu înseamnă
că nu mai putem lua niciunul în cursul vieţii
sau să devenim ipohondri. Un medic alergolog
va da indicaţiile necesare, ce să evităm, ce trebuie
să luăm. Cea mai comună formă este cea respiratorie.
Dacă un pacient are răceli repetate, mai
ales primăvara şi vara, în afara sezonului specific
virozelor, ne putem gândi la o alergie la polen.
De asemenea, răcelile repetate iarna, fără febră,
cu manifestări specifice gururaiului persistente,
adică nas, gât, ne poate duce cu gândul la o alergie
la acarienii din praful de casă, la alergeni de
interior, aşa cum sunt numiţi ei în alergologie. De
asemenea, o răceală care durează mult, senzaţia
aceea că suntem tot timpul răciţi, ar trebui să ne
trimită la un alergolog, aşa cum trebuie făcut
când constatăm că un aliment anume, după ingestie,
determină apariţia unei manifestări alergice
cutanate, respiratorie. De asemenea, după un
anumit medicament care are aceleaşi efecte, este
necesar un consult la momentul respectiv, pentru
că detaliile sunt foarte importante.
Alice Valeria Micu
Cinci posturi de medici specialitatea radiologie şi imagistică medicală la Unitatea clinică Primire Urgenţe (UPU) -SMURD
Se pot înscrie medici cu drept de liberă practică, primari sau specialişti confirmaţi în specialitatea respectivă, rezidenţi aflaţi în ultimul an de pregătire.
Tematica de concurs poate fi găsită pe site-ul: www.ms.ro la rubrica: Informare/Cursuri, concursuri, examene/Tematici, fără punctele 9, 24, 68, 72-79 de la proba scrisă. Înscrierile la concurs se fac la
sediul unităţii în perioada 05.12.2016-19.12.2016. Concursul se organizează în perioada cuprinsă între 31 şi 90 de zile de la publicarea în „Viaţa Medicală” nr.49 din 02.12.2016.Relaţii suplimentare se
pot obţine la Serviciul RUNOS tel.: 0264.59.27.71, int. 1120.

CLUJ MANIFEST
16 Publicitate