ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.49 - 30 Noiembrie - 6 Decembrie 2016

ANUL II • NR. 49 • 30.11-06.12.2016
Preț: 1 Leu • Apare miercuri
www.clujmanifest.ro
Hipermarketurile se bat
pe producătorii locali
Mai multe lanțuri
comerciale străine
cu activitate la Cluj
își întorc privirile
spre producătorii din
zonă, după apariția
legii privind prezența
obligatorie în
rafturi a minimum
51% produse locale.
De la zone dedicate,
multinaționalele vor
acum exclusivitate
cu localnicii pe care
îi stimulează financiar
să le facă livrări
constante.
pag. 4-5
Promisiunea lui Boc pentru
clujeni: pasaje supraterane
ALDE: România poate ajunge a
șaptea putere economică prin
susținerea capitalului românesc
pag. 6-7
Programul economic ALDE are ca scop,
pe termen lung, creșterea potențialului și
performanței economiei românești, precum și
identificarea resurselor necesare.
pag. 2-3

CLUJ MANIFEST
2 Politic
ALDE: România poate ajunge a șaptea putere
economică prin susținerea capitalului românesc
Programul economic ALDE are ca scop, pe termen lung, creșterea potențialului
și performanței economiei românești, precum și identificarea resurselor
necesare. În centrul politicilor promovate de ALDE stau capitalul autohton și
întreprinzătorul român, a cărui inițiativă trebuie să se manifeste liber, într-un
mediu economic concurențial, lipsit de ambiguități și de constrângeri arbitrare.
Călin Popescu Tăriceanu, copreședintele
ALDE, a declarat că obiectivul principal
al formațiunii pe care o conduce este ca
România să ajungă a șaptea putere economică
din Europa. ”Suntem a 7-a ţară ca
mărime după populaţie şi suprafaţă, a 17-a
ca mărime a PIB-ului şi a 27-a ca putere
de cumpărare. Adică, penultima cea mai
săracă ţară din Europa. Noi avem o anumită
viziune şi viziunea mea e de dezvoltare
economică, care să permită României
să ajungă a 7-a putere economică a Europei.
Cred în potențialul tării mele si a capacității
poporului românesc de a se ridica.
Actualii politicieni au o viziune îngustă și
dispute pe subiecte derizorii, irelevante.
Cetățenii așteaptă oameni care sunt angajați
pentru binele țării și al societății. La
noi voința politica înseamnă sa ne scoatem
pălăria in fata străinilor”, a declarat Tăriceanu.
O propunere pe care ALDE o va
susține este modificarea criteriilor de
acordare a ajutorului de stat pentru firme,
astfel încât și companiile mici să poate
beneficia de acest ajutor. ”Autoritățile
române sunt însărcinate cu întocmirea caietelor
de sarcini, acestea fiind realizate cu
dedicație pentru multinaționalele străine.
În ceea ce privește ajutoarele de stat de la
Ministerul Finanțelor, lista este alcătuită
doar din companii străine. Nu se gândesc
sa dea ajutor și companiilor românești.
Plafonul minimal este 100 de milioane
de euro. Ajutorul de stat trebuie stratificat
pe mai multe niveluri astfel încât si
firmele românești mai mici să poată avea
acces. Pentru ALDE, din prima zi când
vom ajunge la guvernare, sprijinirea capitalului
românesc va fi una din prioritățile
noastre. Firmele românești vor avea sprijin
din partea noastră în viitorul guvern.
Îi vom ajuta cu toate pârghiile pe care le
avem la dispoziție, începând cu achizițiile
publice locale și centrale care vor trebui
să fie făcute cu precădere de la firmele
românești și pentru produse românești.
Nu putem să rămânem o țară care să fie
furnizoare de mână de lucru ieftină și să
importam produse manufacturate în țările
dezvoltate. Trebuie să sprijinim industria
românească și să folosim și alte pârghii
cum este ajutorul de stat”, a declarat copreședintele
ALDE, Călin Popescu Tăriceanu.
Tăriceanu a declarat că pentru o
creștere economică și pentru o economie
puternică este nevoie să fie sprijinit capitalul
românesc. ”Ceea ce eu urmăresc să fac
şi să transmit cetăţenilor este că ALDE are
o certă viziune despre cum trebuie să fie
viitorul României. Această viziune se ba-
Vicențiu Știr. Candidat ALDE Cluj pentru Camera Deputaților:
“Capitalul românesc are nevoie de o politică protecționistă, curentul acesta devenind
din ce mai pregnant la nivelul tuturor statelor europene și nu numai. Producătorul
român, are nevoie de sprijin și protecție”
Director: Ionuţ GEANĂ
Redacția:
Alice Valeria MICU
Călin POENARU (colaborator)
Dana ȚÎRLEA
Mihai BACALU
Publicație săptămânală
Cluj-Napoca, Strada Ploiești,
nr. 1, et. 2
Redacţie: 0746‐810.548,
Publicitate: 0799‐788.009
redactie@clujmanifest.ro,
www. clujmanifest.ro
Tipărit la SC Garamond SRL
ISSN: 2458-0244
Se distribuie în județul Cluj
Preț: 1 Leu
Apare miercuri

CLUJ MANIFEST
zează pe o dezvoltare economică susţinută
de investiţii şi de sprijinirea capitalului autohton.
De asemenea, condamn modul regretabil
in care o serie de întreprinderi romanești
sunt urmărite pentru a fi distruse,
iar în schimb sunt preferate firmele străine
si capitalul străin. Instituții de forță ale
statului contribuie la acest demers. Avem
firme românești care au capacitatea tehnică
de a realiza produse competitive, dar
se cumpără cu rea voință produse străine.
Noi dăm prioritate produselor străine neglijând
capitalul românesc. Dacă nu vom
avea firme românești puternice, în perioada
de criză capitalul străin pleacă si rămânem
o țara marginală. Fără o economie
puternică nu vom avea o voce puternică
la nivel european”, a declarat Tăriceanu.
Viziunile economice ale ALDE sunt
împărtășite și de candidatul ALDE Cluj,
pentru Camera Deputaților, președintele
ALDE Dej, Vicențiu Știr, cel care vine și
cu o serie de propuneri în acest sens. ”Sunt
inginer, sunt om de afaceri, sunt manager.
Dar, mai presus de toate, sunt om, întru-totul
asemănător concetățenilor mei. Capitalul
românesc are nevoie de o politică
protecționistă, curentul acesta devenind
din ce mai pregnant la nivelul tuturor
statelor europene și nu numai. Producătorul
român, are nevoie de sprijin și protecție.
Garantul acestora este ALDE. De aceea
am spus să votăm certitudini, pentru că
Guvernul Tăriceanu a crescut economia
cu 7,4 procente, ceea ce a dus la creșterea
salariilor și pensiilor. De aceea spunem să
se voteze ALDE; pentru că există o certitudine”,
a declarat candidatul ALDE Cluj
pentru Camera Deputaților, Vicențiu Știr.
Una dintre propunerile susținute die Vicențiu
Știr este diferențiere a companiilor
deținute de stat care realizează profit, de
cele care realizează pierderi. ”Candidat
ALDE Cluj pentru Camera Deputaților,
propun o diferențiere a companiilor deținute
de stat care realizează profit, de cele
care realizează pierderi. La ora actuală,
în ceea ce privește disciplina financiară,
toate companiile de stat se supun aceleiași
Ordonanțe, respectiv ordonanța 26/2013,
privind întărirea disciplinei financiare la
Obiectivele cantitative ale strategiei economice a ALDE 2016 - 2020
• O creștere medie anuală de cel puțin 5% a PIB.
• Un număr de peste 5 milioane de locuri de muncă (cu cca 500.000 mai mult
decât în prezent) care să-l depășească pe cel al pensionarilor de asigurări sociale
• Investiții publice de peste 6% din PIB
• Investiții străine de peste 5 miliarde de euro anual
• Rată a investițiilor de 30% din PIB
• Creșterea corespunzătoare a veniturilor populației
• În anul 2020, salariul mediu net poate ajunge la 3000 de lei și pensia medie la
1.500 lei
Politic 3
nivelul unor operatori economici la care
statul sau unitățile administrativ-teritoriale
sunt acționari unici ori majoritari sau
dețin direct ori indirect o participație majoritară.
Propun să se elimine condiționarea
prevederilor ordonanței 26/2013, deoarece
societățile care realizează profit sunt
analizate în același mod ca și societățile ce
înregistrează pierderi. Doresc ca firmele
care au profit să fie scoase de sub incidența
Ordonanței 26/2013. Practic, indiferent
de profitul realizat, fondul de salarii este
stabilit prin legea anuală a bugetului de
stat și nu se realizează nicio diferențiere
între companiile care realizează profit și
cele care au pierderi”, Potrivit Ordonanței
26/2013, anual, prin legea bugetului de
stat se stabilesc obiective de politica salariala
pe baza cărora operatorii economici
fundamentează indicatorii din bugetele de
venituri si cheltuieli”, a declarat Vicențiu
Știr. O altă propunere a lui Vicențiu Știr,
importantă pentru zona Dej, este înfiinţarea
Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din
Dej. ”Unul dintre proiectele mele importante
este înfiinţarea Asociaţiei Oamenilor
de Afaceri din Dej (AOAD), organizație
care ar fi benefică atât pentru locuitori, cât
şi pentru angajatori. Prin această asociaţie
vreau că fiecare lucrare, fiecare investiţie
sau fiecare dezvoltare a Dejului să fie discutată
cu aceștia, iar respectiva lucrare să
poată fi contractată și cu firme din Dej.
Vreau să încercăm să nu apelăm la firme
din afară, ci să dezvoltăm cu firme locale.
Avem aici oameni competenţi care pot să
realizeze orice lucrare care să contribuie
la dezvoltarea Dejului. Ne-am propus să
investim mai mult în oamenii de afaceri
locali. Odată ce investim, odată ce le
acordăm facilităţi oamenilor de afaceri,
aceasta înseamnă mai mulţi bani la buget,
locuri de muncă şi creşterea economiei şi
a puterii de cumpărare în Dej”, a declarat
Știr.
Dana Țîrlea

CLUJ MANIFEST
4 Economic
Hipermarketurile se bat
pe producătorii locali
Mai multe lanțuri comerciale străine cu activitate la Cluj își întorc privirile
spre producătorii din zonă, după apariția legii privind prezența obligatorie în
rafturi a minimum 51% produse locale. De la zone dedicate, multinaționalele
vor acum exclusivitate cu localnicii pe care îi stimulează financiar să le facă
livrări constante.
Carrefour a luat decizia să facă loc fructelor
și legumelor din livada clujeană Steluța.
Fermierii locali au putut să expună, în
mijlocul hipermarketului din Polus Center
(acum Vivo!) cireșe, ardei, roșii, castraveți,
proaspăt culese de pe dealurile Clujului.
De altfel, familia Mitre și-a propus
să îmbunătățească gama de produse expusă
în magazine, mai ales că mai produce
mere, prune, fasole, ceapă, salată, ridichi,
flori (mușcate tradiționale și curgătoare,
petunii, verbena sau fuchsia). Cea mai
mare livadă funcţională din Cluj-Napoca a
scăpat nevătămată de grindina din primăvară
deoarece era înzestrată cu mijloace
de protecţie împotriva intemperiilor. Ferma
înglobează 100 ha de livezi de cireş,
măr şi prun, în sistem de cultură clasic şi
superintensiv. Ea a beneficiat de un proiect
de înfiinţare a unei plantaţii pomicole, pe
fonduri europene, de 8,9 milioane de lei,
pentru dotarea unei plantații cu sistem de
fertirigare și cu plase antigrindină pe 32
ha.
Fermierii adevărați și vânzătorii de la
marginea drumului
Suprafaţa vizată, de 42 ha, este împărțită
în 28 ha de cireși (soiurile Regina, Karina,
Sumit, Celeste), 10 ha de pruni în cultură
ecologică (Elena, President, Stanley), 4 ha
de meri în sistem superintensiv (Topaz,
Golden Reinders, Gala). Proiectul a mai
prevăzut achiziţia de tractoare, echipamente
de stropit, tocător de ramuri, bazine
de colectare a apei pluviale și de foraj,
două puțuri pentru irigații.
14 ferme din zonă s-au asociat în cadrul
Cooperativei Agricole Lunca Someşului
Mic, în cadrul căreia au încheiat contracte
cu marile reţele Profi, Kaufland, Cora,
unde au livrat în sezon 5-8 tone de legume
zilnic, care le asigură venituri constante.
„Livrăm morcovi, ţelină, pătrunjel, varză,
conopidă, ceapă. Cu ridichile merge mai
greu, avem puțini producători adevăraţi în
zonă, pe cei care vând la marginea drumului
nu îi punem la socoteală”, a declarat
Radu Telecan, unul dintre fermieri.
Germanii vor să îi promoveze la
“export”
Kaufland a lansat primul program dedicat
sprijinirii producătorilor români pentru
obținerea celor mai înalte standarde internaționale
de calitate. Lanțul de hipermarketuri
va derula un program național
care sprijină producătorii locali de legume-fructe
să obțină cea mai prestigioasă
certificare internațională de calitate și
siguranță alimentară, Good Agricultural
Practices (Global GAP). Aceasta le permite
agricultorilor inclusiv exportul produselor
românești oriunde în lume. Programul
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj:
se adresează producătorilor parteneri ai
Kaufland România. Programul este inițiat
în parteneriat cu International Finance
Corporation, membră a Băncii Mondiale,
și o companie externă specializată în consultanța
pentru obținerea certificării GAP.
Kaufland România va sprijini financiar
15 dintre cei mai eligibili producători în
obținerea certificărilor, achitându-le integral
costurile. Programul se va desfășura
în 2017, în cinci etape: training-uri, analize
de sol și apă, construirea unor planuri
de acțiune personalizate, implementare și
evaluare. „Avantajele certificării pentru
producători sunt substanțiale și includ un
venit mai stabil, dezvoltarea sustenabilă a
afacerii, inclusiv prin posibilitatea exportării
fructelor și legumelor pe orice piață
de desfacere din lume, perfecționarea managementului
resurselor naturale și financiare,
îmbunătățirea calității produselor
și a standardelor de siguranță alimentară.
Global GAP garantează preluarea de către
retaileri a întregii cantități de produse certificate
și îmbunătățirea gradului de retenție
al firmei producătoare de fructe și legume”,
a declarat Sarah Ockman, Global
Lead la IFC Food Safety Advisory.
Somonul, produs tradițional românesc
„Garantarea calității produselor, oportunitatea
de a le exporta oriunde în lume
și siguranța că orice retailer le va prelua
„La Agro Transilvania vrem să sprijinim investitorii autohtoni. Aceşti investitori nu
pleacă de aici, iar banii rămân pe plan local. Mă bucur că am promovat o astfel de
iniţiativă atunci când am lansat proiectul Produs de Cluj”

CLUJ MANIFEST
Economic 5
integral sunt doar câteva din beneficiile
pe care le aduce noul program. Pe viitor,
intenționăm să oferim asistență unui număr
mai mare de producători”, a precizat
Ionuț Parfente, director executiv achiziții
legume și fructe la Kaufland România. În
ianuarie vor avea loc primele training-uri
pentru producători pentru prezentarea
măsurilor necesare obținerii acestei certificări
și a avantajelor pe care le aduce.
Următorul modul include inspecția fermelor,
prelevarea de apă și sol, consultarea
documentației. Specialiștii de la Kaufland
și consultanții în certificare vor analiza situația
fermelor producătorilor și vor propune
planuri de acțiune create pentru fiecare
afacere în parte. GAP se acordă unui
produs, atestând că acesta se conformează
celor mai înalte standarde internaționale
de calitate și siguranță alimentară. Întrucât
auditul necesar are loc la recoltare, producătorii
pot parcurge programul în 3-8
luni, în funcție de tipul produsului pe vor
să îl certifice. Compania a dezvoltat și un
proiect alături de Federația Agrostar și de
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
prin care oferă produse tradiționale de
la 200 de fermieri din România. Cu toate
acestea, termenul de producător local este
destul de ambiguu. “Am văzut în Kaufland
un sector marcat cu tricolorul românesc
unde se găseau produse de genul somon
proaspăt pescuit din ocean, dar prelucrat
undeva la o fabrică de la noi din țară. Nu
știam că România are mai nou ieșire la
ocean”, mărturisește un cumpărător.
Lăptarii olandezi îi subvenționează pe
cei clujeni
FrieslandCampina România (FCR), grup
olandez care controlează Napolact, alocă
mai nou resurse financiare pentru dezvoltarea
pe termen lung a fermelor partenere
din Transilvania. Acesta va oferi sprijin
pentru creșterea calității și cantității laptelui
furnizat și reducerea dezechilibrelor
între livrările din sezoanele calde față de
cele reci, prin asigurarea unei cantități
constante pe durata întregului an. Obiectivele
includ scăderea costurilor pentru
fermieri, optimizarea producției în timpul
anului, creșterea numărului de vaci pe fermă
până la o dimensiune optimă pentru a
asigura sustenabilitatea pe termen lung,
eliminarea pierderilor pentru FCR și pentru
fermieri. “Ne-am luat angajamentul
față de consumatorii noștri ca pentru principala
noastră marcă, Napolact, să folosim
lapte ce provine exclusiv din Ardeal. Pe
fermierii noștri, de la care colectăm anual
75 de milioane litri de lapte, îi sprijinim în
dezvoltarea fermelor la un nivel sustenabil
și profitabil pe termen lung. Astfel, le oferim
acces la resurse și cunoștințe de ultimă
generație, eficientizarea afacerilor din
jurul fermelor”, a declarat Laurențiu Gioroc,
director de dezvoltare la FCR. Parteneriatul
va fi construit pe termen lung,
iar colaborarea se va dezvolta constant; pe
parcursul anului FCR a colaborat cu 700
de producători de lapte. Acesta va investi
în pregătirea echipei de experți “Meșterii
laptelui”, liant între companie și fermieri,
furnizând informații și sprijin, facilitându-le
accesul la resursele pe care FCR le
pune în slujba lor pentru a-și îmbunătăți
procesele din cadrul fermelor. Strategia
presupune ca fermierii să aibă acces la
cunoștințe de ultimă oră, să participe la
cursuri de pregătire susținute de experți
și la schimburi de experiență la ferme din
Olanda și Germania. Primii 50 de fermieri
participanți s-au întâlnit cu experți olandezi,
iar până la finalul anului 100 vor fi
instruiți. Ei pot să își îmbunătățească cunoștințele
în creșterea vițeilor, utilizarea
rezultatelor de laborator pentru lapte în
îmbunătățirea rațiilor, înțelegerea semnalelor
transmise de vaci.
De la materie primă, la produse
prelucrate
Proiectul Agro Transilvania din Dezmir
este un centru comercial de gros pentru
produse agroalimentare din nord-vestul
țării, construit printr-un proiect pe fonduri
europene al Consiliul Județean Cluj, care
mai nou nu se axează nu doar pe materie
primă, ci și prelucrată. Din această toamnă,
hala din complex găzduiește a doua fabrică
de produse de carne a producătorului
Cosm-Fan Carmangerie Sânnicoară.
Investițiile totale de până acum ale societății
se ridică la 5 milioane de euro. „La
Agro Transilvania, indiferent în ce formă
va fi administrarea acesteia, vrem să sprijinim
nu numai marile companii străine, ci
şi investitorii autohtoni. Aceşti investitori
nu pleacă de aici, iar banii rămân pe plan
local. Mă bucur că am promovat o astfel
de iniţiativă atunci când am lansat proiectul
Produs de Cluj”, a declarat preşedintele
Consiliului Judeţean, Alin Tişe.
Călin Poenaru

CLUJ MANIFEST
6 Local
Promisiunea lui Boc pentru
clujeni: pasaje supraterane
Anul 2017 pare să fie pentru primarul Emil Boc, anul proiectelor pentru decongestionarea
traficului din municipiul Cluj-Napoca. De la pasaje supraterane
sau subterane, la străzi lărgite și parkinguri noi, bugetul local din 2017 va fi
concentrat pe soluții pentru traficul din oraș.
Primăria Cluj-Napoca a organizat o dezbatere
privind noile tarife pentru parcările
din centrul orașului, ocazie cu care
primarul Emil Boc a prezentat o serie
de proiecte menite să rezolve problema
traficului.
Pasaje supraterane sau subterane
Poate cel mai ambițios proiect al municipalității
clujene este pasajul suprateran
sau subteran în zona Pieței Mărăști, ce
va porni de la Biserica Sf. Petru și va
trece de sensul giratoriu din Mărăști.
”Primul pasaj pe care îl avem în lucru
este cel din Mărăști, unde disputa nu
este dacă se face pentru că lucrurile sunt
clar adjudecate, disputa este dacă se face
suprateran, adică să fie de la biserica Sf.
Petru până dincolo de Piața Mărăști, un
pasaj suprateran pentru ca cei care merg
la Aeroport să treacă pe deasupra pe un
pasaj pe stâlp de beton. O altă părere
este ca pasajul să fie subteran. Opiniile
sunt împărțite, dar specialiștii vor tranșa
disputa. Noi suntem pregătiți în 2017
să punem bani din buget pentru pasaj.
Din perspectivă pragmatică pe deasupra
este mai ușor de făcut, din perspectivă
urbanistică și estetică pe dedesubt arată
mai bine. Dacă specialiștii ne vor spune
că la pasajul subteran vor fi costuri de
realizare, dar va rezolva o problemă pe
100 de ani, nu mă voi opune. Dar părerile
specialiștilor sunt cele care vor fi
ascultate”, a precizat primarul Emil Boc.
Pasajul ar urma să rezolve problema de
trafic din sensul giratoriu din Mărăști, o
zonă foarte aglomerată a orașului. Două
alte pasaje pe care municipalitatea le are
în vedere ar urma să fie construite la Tăietura
Turcului și în Piața Mihai Viteazu.
Modernizarea podurilor
Un alt proiect de infrastructură aflat pe
lista de investiții a municipalității clujene
este modernizarea podurilor. Astfel,
Podul Porțelanului va fi refăcut, urmând
să aibă două benzi pe sens, iar actualul
pod va fi folosit ca pasarelă pietonală. În
acest moment se lucrează la studiul de
fezabilitate ce urmează să fie finalizat
până la sfârșitul anului. De asemenea,
sunt planificate lucrări de reabilitarea a
podului Garibaldi și lărgirea acestuia la
patru benzi, lucrări de modernizare la
podul Fabricii și construirea unui pod
nou în zona Oașului-Răsăritului.
Proiecte de lărgire a străzilor
Tot pentru a decongestiona traficul,
Emil Boc a prezentat o serie de proiecte
ce implică lucrări de modernizare a unor
străzi prin adăugarea uneia sau mai multor
benzi de circulație: Lărgirea străzii
Bună Ziua la patru benzi și două trotuare.
În acest moment se lucrează la preluarea
terenurilor si la preluarea străzii
Bună Ziua de la ministerul Transporturilor.
Tot pentru Zorilor se propune sens
Emil Boc, primarul Municipiului Cluj-Napoca:
giratoriu la intersecția străzilor Bună
Ziua cu Măceșului, sent giratoriu la intersecția
străzilor Calea Turzii cu Mihai
Românul. Realizarea de benzi carosabile
libere pentru virajul la dreapta spre și
dinspre strada Fabricii. Reorganizarea
benzilor carosabile existente pe Calea
Dorobanților. Pe tronsonul cuprins între
Aleea Bibliotecii și strada T. Mihali se
propune alocarea a trei benzi (din cele
patru existente) de circulație spre strada
T. Mihali, astfel încât să se decongestioneze
intersecția Calea Dorobanților
Aleea Bibliotecii. Reamenajarea Pieței
„Noi suntem pregătiți în 2017 să punem bani din buget pentru pasajul din Mărăști”

CLUJ MANIFEST
Avram Iancu, continuarea benzii dedicate
pentru transportul în comun și
desființarea parcărilor de pe latura cu
Catedrala ortodoxă. O nouă bandă dedicată
pentru transportul în comun, pe
B-dul 21 Decembrie, din Mărăști până
în centru. În acest moment se fac măsurători
în teren ce vor fi finalizate până în
6 decembrie. Lărgirea străzii Câmpului
la trei benzi de circulație. De asemenea,
amenajarea unui sens giratoriu la
intersecția străzilor Calea Mănăștur și
Câmpului. Reamenajarea/lărgirea străzii
Constantin Brâncuși, tronsonul cuprind
între străzile Borhanci și Lăcrămioarelor
cel puțin cu încă o bandă carosabilă. Reamenajarea
străzii Mirăslău, între strada
Paul Ioan și Bd 1 Decembrie 1918. Se
propune lărgirea carosabilului cu încă o
bandă în vederea decongestionării zonei
prin asigurarea unei benzi pentru virajul
la stânga pe strada Paul Ioan.
Local 7
Noi parkinguri în cartiere
Primarul Emil Boc a făcut o scurtă trecere
în revistă a principalelor parkinguri
existente, dar și a celor pe care intenționează
să le demareze în 2017. Astfel, în
acest moment, în cele șapte parkinguri
sunt disponibile 2371 de locuri de parcare
(Parkingul Primăriei din centru 382
locuri, Minerva 445 locuri, Fabricii 312
locuri, Mehedinți 126 locuri Băișoara
358 locuri, Polivalentă, 445 locuri, Cluj
Arena 303 locuri). Acestora li se adaugă
750 de locuri în parkingul din complex
Leul din Piața Mihai Viteazul și cel din
complexul de pe Dorobanților. De asemenea,
primarul Emil Boc a ținut să
precizeze că deși se află la doar 7 minute
de zona centrală, parkingurile de la
Sala Polivalentă și de la stadionul Cluj
Arena sunt insuficient utilizate. Pentru
anul 2017, Emil Boc a anunțat o serie
de alte proiecte de parkinguri ce urmează
să fie începute. Mehedinți Negoiu
375 locuri. Construcția acestui parking
a fost întârziată nepermis de mult datorită
problemelor constructorului care în
acest moment este în insolvență. Boc a
anunțat că ar exista o soluție de a continua
acest proiect fără sa se refacă licitația.
Un asociat din firmă vrea sa continue
proiectul, în acest moment existând
discuții avansate în acest sens. Hașdeu
320 locuri. Proiectul a fost contestat la
SNSC, dar va continua licitația. Primăverii
2 400 de locuri, se lucrează la indicatorii
tehnico-economici, Primăverii
8 300-400 locuri, Mogoșoaia 7 300-400
locuri, Azuga -Gheorgheni 300-400 locuri,
Trotușului Mărăști 300-400 locuri,
Sighișoarei Zorilor 300-400 locuri, Gheorghe
Dima Zorilor 230 locuri (au fost
obținute avizele), Piața Cipariu 150-200
de locuri (sub esplanada viitoarei biserici.
Se realizează un studiu de prefezabilitate
pentru a vedea dacă este afectată
structura de rezistența a bisericii),
Dorobanților 105 Mărăști 380 locuri,
Billa Mănăștur, parking subteran 200-
300 locuri, Oncologie- centru, in curtea
spitalului, Cimitirul central, strada
Avram Iancu parking privat. La acestea
se adaugă dublarea tarifelor de parcare
pentru zona centrală (zona 1) și eliminarea
abonamentelor.
Ce spune societatea civilă?
Cetățenii prezenți la dezbaterea privind
tarifele de parcare consideră că prețul
pentru parcările din zona centrală este
prea mic, chiar și dacă s-a decis dublarea.
De asemenea, au propus aceleași
măsuri și pentru zona 2, respectiv tarife
mai mari, eliminarea abonamentelor și
limitarea duratei de parcare. De asemenea,
reprezentantul Consiliului civic local
a solicitat introducerea trenurilor de
scurt parcurs, la fel ca și în marile orașe
europene. O altă propunere a fost introducerea
microbuzelor școlare care să
transporte elevii din zona metropolitană
la liceele din Cluj. Tot pentru decongestionarea
traficului a propus mutarea
sediului Direcției de permise și înmatriculări,
aflat acum pe strada Albac din
Gheorgheni în afara orașului.
Ce spune opoziția?
Prezenți la dezbatere, reprezentanții PSD
au înaintat o serie de propuneri menite
să rezolve problema traficului și a locurilor
de parcare. Eliminarea abonamentului
de tip universal atât pentru zona 1
cât și pentru zona 2. Considerăm că în
forma actuală nu facem decât să mutăm
toate autoturismele parcate zilnic pe cele
26 străzi din zona 1, către zona 2, care
conține tot străzi din zona centrală. Centrul
Clujului, atât zona 1 cât și 2 trebuie
utilizate în afara de riverani doar pentru
parcări/intervale orare. Delimitarea a
câte 2 locuri de parcare tip stație parcare
pentru sistemul de Car Sharing, în baza
unui contract încheiat între compania
care oferă acest serviciu și primărie. Sistemul
de car sharing nu este un concurent
pentru taximetrie, trebuie privit ca o
soluție modernă de transport în comun,
1 autoturism poate fi folosit în fiecare zi
de peste 10 utilizatori. Acordarea unor
facilități posesorilor de mașini electrice
prin :a)Posibilitatea parcării gratuite
pentru mașinile electrice în municipiul
Cluj-Napoca, în baza unui abonament
gratuit oferit de primărie.
Exista în București acest sistem și multe
alte primarii din România vor susține
această facilitate oferita mașinilor
electrice. b). posibilitatea ca mașinile
electrice să circule pe benzile dedicate
transportului în comun. c). delimitarea
în parcările/parkingurile existente a
unui număr de locuri rezervate mașinilor
electrice. Prin aceste măsuri dorim
ca municipalitatea să arate un semnal
de încurajare a sistemului auto electric,
de înțelegere că viitorul aparține acestei
tehnologii nepoluante. Modificarea actualului
sistem de parcări al municipiului
Cluj-Napoca prin limitarea abonamentului
de parcare pe un interval orar.
Introducerea unui sistem online prin
care fiecare solicitant de abonament să
poată urmări locurile ocupate și libere
de parcare, posibilitatea prelungirii și
accesării on-line.
Dana Țîrlea

CLUJ MANIFEST
8 Publicitate

CLUJ MANIFEST
De la o vreme, fiecare sfârşit de an nu mai
vine cu bucuria inconştientă a tinereţii, ci
mai degrabă cu consemnarea înţeleaptă a
încă unui an în care am învins moartea.
Asta cei ce-am reuşit. Sau am păcălit-o,
cel puţin. După fiecare întâi de decembrie,
când flamura tricoloră adie peste
inimile noastre, mă las cuprinsă de bucuria
de a fi româncă şi ardeleancă, iar cele
două izvoare din sângele meu, unul din
Sălaj şi altul de pe meleagurile Năsăudului
îmi înving modestia şi îmi umplu inima
de firească şi dreaptă mândrie. Cum
să nu fiu aşa, când bunicul matern se numea
Ciceo, străbunica maternă Rebreanu,
când acasă mai am fotografia de la intrarea
Armatei Române în Şimleu la 1919,
pentru desăvârşirea faptică a Marii Uniri
şi stră-străbunicul e acolo, când străbunii
paterni au dus flamura românismului din
rândul clerului unit? Mă întorc mereu
cu sufletul spre Sălajul natal, cel ce a dat
ţării triada de aur a României moderne,
Bărnuţiu, Maniu, Coposu. Alături de ei
revoluţionarul paşoptist Alesandru Papiu
Ilarian, memorandistul George Pop de
Băseşti, episcopul Ioan Alexi, Episcop
de Gherla, autor al lucrării „Grammatica
Daco — Romana sive valachica latinitate
donata, aucta, ac in hunc ordinum
redacta”. Ma e preotul Antoniu Băliban,
cel ce a ţinut discursuri atât în Catedrala
din Blaj, la 2/14 Mai 1848, cât şi pe
Câmpia Libertăţii de la Blaj, în 1848, dar
a scris şi tratate de drept. Stă cu mândrie
Vicarul Alimpiu Barbulovici, cel din
fruntea memorandiştilor din 1892, preotul
lingvist Emil Bran şi fratele său, Laurenţiu
Bran, primul traducător a lui Mihai
Eminescu, vicarul Demetriu Coroianu,
cel ce a refuzat scaunul episcopal propus
de Ministrul ungar al Cultelor în schimbul
unor servicii politice. Nu-l uit nici pe
Mitropolitul Alexandru Sterca Şuluţiu,
pe a cărui mormânt a pus să fie scrise
cuvintele „Numai moartea mă desparte
de Naţiune”. Nici pe preotul Petre Cupcea,
colaborator al cotidianului Dreptatea,
participant la Marea Unire şi autor
al Geometriei pentru preparandii, unicul
Privind înapoi cu mândrie
Editorial 9
manual aprobat de Ministerul de Culte
şi Instrucţie Publică, dar şi al Gramaticii
limbii române în limba maghiară. Să
mai spun de preotul Ioan Galu, cel ce
alcătuia, alături de Ioan Maniu, Memorandumul
prezentat, alături de cei 300,
la Viena în 1892. Pot să nu-l pomenesc
pe episcopul Ignatie Darabant, ori pe
Victor Deleu, jurist, gazetar, om politic,
autor al discursului memorabil de la
Iaşi, din 1917, la întoarcerea armatelor
române din Rusia fiind în fruntea lor?
Pe el, participant la Marea Unire şi mebru
al Marelui Sfat Naţional, deputat,
primar al Clujului în timpul Marii crize
economice, apropiat a lui Iuliu Maniu
şi Alexandru Vaida-Voevod? Preoţi şi
oameni politici providenţiali a dat Sălajul
cu asupra de măsură, iar porecla de
„Sărac Judeţ” nu i se potriveşte decât
modestiei cu care oamenii aceştia au ştiut
să-şi lase urmele în viaţa naţiei române,
ori acelei sărăcii din Fericiri. Cert este
că sălăjenii nu ştiu să facă doar pălincă,
ci istorie pură. Sălajul de azi e la fel de
darnic. Biserici de lemn rămase dintr-un
alt timp, dintr-o altă memorie, bântuit de
atâtea rânduri de sânge curs din venele
celor pierduţi pentru lume, dar câştigaţi
pentru istorie şi din plânsul atâtor generații
de femei si copii rămași cu neîmplinitul
dor al unei îmbrăţişări. Acesta e
Sălajul, cu oameni măreți cât istoria, cu
cetăți romane şi dacice, cu amintiri cât
pentru o omenire întreagă. Dar mă întorc
cu gândul spre ramura mea maternă,
cea răsădită în pământul lui Ion şi
al Răscoalei, în Năsăudul lui Coşbuc şi
Rebreanu. Încă răsună glasul înţeleptului
roman, cel ce a exclamat în faţa colinelor
înverzite „Salve parva Romuli nepos!” ,
botezând astfel satele Salva, Parva, Romuli
şi Nepos. Şi la Ştefan Ciceo Pop,
vicepreședinte al Marii Adunări Naționale
de la Alba Iulia, ministru şi președinte
al Adunării Deputaților, avocatul,
cel născut în Şigău, precum bunicul meu,
Ciceo şi el. Năsăudul de azi e la fel de
bogat, căci sângele martirilor naşte eroi,
cu oameni iubitori de glie, demni ca
însăşi Libertatea, cu palmele bătătorite
de înălţătoarea şi demna muncă pentru
neam şi familie. Şi-atunci îmi vine să
spun şi eu, precum personajul lui Muşatescu:
vin dintr-o familie imensă, dar nu de
Eşti, ci de oameni care au învăţat mersul
în picioare pe valurile istoriei. Dar lecţia
umilinţei, predată cu sânge acestui neam
de eroi anonimi, de Sfincşi, de Lei şi Seniori
îmi pleacă fruntea pe treptele recunoştinţei.
Vouă, celor ce nu aveţi nevoie
de zile speciale să vă iubiţi neamul,
celor ce încă mai simţiţi în colţul ochiului
lacrima pentru încercata Transilvanie, vă
spun „La mulţi ani!”, oriunde v-aţi afla.
Alice Valeria Micu
PRIN PLATFORMA
#Romania100
Competitor electoral: PNL Cluj, CUI mandatar
financiar: 11160004. Realizat de Machetta Advertising SRL
DACIAN CIOLOŞ, PRIM - MINISTRU
WWW.RO100.RO
Susţinem o Românie sănătoasă!
VOTEAZĂ PNL!

CLUJ MANIFEST
10 Medical
Mamograf ultraperformant pentru diagnosticul sânului
Investigaţii de top la Spitalul
Judeţean de Urgenţă Cluj
Nicăieri sănătatea, frumuseţea şi
utilitatea nu s-au îmbinat mai bine
decât în cazul sânilor. Simbol al fertilităţii
şi atribut estetic, sânii atât de
admiraţi, dar pe cât sunt de spectaculoşi,
pe atât de fragili, iar sănătatea
şi integritatea lor are nevoie, mai ales
după 40 de ani, de examinări atente
şi periodice.
Pentru ca noul mamograf achiziţionat la
Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj să fie pus
în funcţie, tocmai a sosit şi aparatul de biopsie
cu vacuum,unul foarte performant şi
cu acesta s-a rezolvat aspectul tehnic, dar
un asemenea echipament modern are nevoie
de specialişti, find o specialitate aparte în
cadrul Radiologiei şi Imagisticii Medicale.
Aici întâlnim singura specialitate de organ:
cel care examinează sân, face tot, adică
mamografie, ecografie, biopsii, localizări,
plasări de clipuri, noduli santinelă. Practic,
de când pacienta intră în cabinet, până
la stabilirea diagnosticului histopatologic
final, totul se realizează de unul şi acelaşi
medic şi echipa sa. În clinica Spitalului Judeţean
de Urgenţă sunt specialiştii necesari
unor asemenea demersuri, nu mai puţin de
trei medici activând în această secţie, acând
o experienţă îndelungată. Le stau alături
tehnicieni bine pregătiţi, cu peste 10 ani de
activitatea în mamografii. Dar, o echipă de
diagnostic mamar mai are nevoie de ceva, de
oncologi cu care să colaboreze, iar aici sunt,
de chirurgi care să ştie opera corect şi bine
un sân, şi sunt, de asemenea la acest spital.
De persoane pregătite la Medicină Nucleară
pentru studiul nodulului santinelă, mai este
nevoie mare. Aceştia realizează injectarea
de radiotrasori, o manoperă foarte complicată
şi de mare fineţe, care se face doar în
câteva locuri în ţară şi cu profesionalism
la Cluj. Echipa se completează cu un foarte
bun morfopatolog, cu mare experienţă
în ceea ce priveşte sânul. Este, de fapt, un
efort de echipă, un efort conjugat a numeroşi
specialişti, care să stabilească un diagnostic
corect. Şi mai e ceva, pentru că un diagnostic
trebuie comunicat pacientei, iar în cazul
cancerului de sân, situaţia este complicată,
iar prezenţa unui psiholog este foarte necesară.
Cum noile tehnologii au manifestări
sepctaculoase în domeniul medical, iar departamentul
de mamografie al Spitalului Judeţean
de Urgenţă este proaspătul posesor al
unui echipament ultraperformant, am stat de
vorbă cu doamna dr. Anca Ciurea.
Rep.: Ce aduce în plus noul mamograf?
Dr. Anca Ciurea: Mamograful pe care l-am
avut anterior era unul analog, cu filme, cu
soluţii de developare, cu casete, iar calitatea
imaginii mai slabă. Era mai anevoios de lucrat
cu el, pentru că aveai nevoie de timp de
developare. Cel de acum, în afară de faptul
că este unul digital, cu imaginea mult mai
bună şi doza de iradiere a pacientelor mult
mai mică, are şi posibilitatea de tomosinteză,
de mamografie 3D. Aceasta aduce cu
adevărat un beneficiu, când ai o pacientă cu
un sân dens, cu multă glandă mamară, care
poate masca leziunile mici. Examinarea cu
acest mamograf furnizează secţiuni multiple,
ceea ce ne permite să depistăm şi în
acel tip de sân leziuni de dimensiuni mici.
Doza de iradiere este foarte mică, atât pentru
paciente, cât şi pentru tehnicieni şi medici.
Inclusiv radiaţia secundară din încăpere,
practic nu există. Aşadar, nu sunt motive de
teamă pentru examinarea sânului.
Rep.: Acum 20 de ani, un medic radiolog
îmi spunea că abia după 10-15 ani începi
să vezi ceva în Radiologie. Cum mai este
acum, doamnă doctor, de cât timp este nevoie
pentru această specialitate?
Dr. Anca Ciurea: Vorbim de o specialitate
care nu se mai numeşte Radiologie, ci Radiologie
şi Imagistică Medicală. La Imagistica
medicală intră, de exemplu, CT, adică
Tomografia computerizată, RMN, Rezonanţa
Magnetică Nucleară, iar acolo imaginile
sunt foarte clare. Trebuie să ştii să citeşti, să
ştii ce poţi face cu aparatul respectiv şi să
ştii după ce să te uiţi. Practic, un ficat arată
la fel la toată lumea, un plămân, de asemenea,
o splină, dar sânul nu arată la fel de la o
pacientă la alta. În plus, nu sunt acele imagini
standardizate, precum cele de la CT şi
RMN, aici având încă imaginile clasice de
raze X. Avem nevoie de antrenament ca să
vedem bine şi corect ce este cu adevărat acolo.
Aveam o colegă în Olanda, pe care, când
am plecat de acolo a trebuit s-o învăţ, ca să
poată prelua departamentul de mamografie,
foarte bună pe CT şi RMN. După trei zile a
renunţat. Dar înveţi, mai ales dacă îţi place.
Rep.: Cum a fost în cazul dumneavoastră?
Dr. Anca Ciurea: Eu am avut marele privilegiu
la în 1995, când am intrat în această
clinică ca preparator şi mi-am început specializarea,să
mă ia doamna Conferenţiar Kovacs
sub aripa ei. Practic, în toţi cei cinci ani
de rezidenţiat, pe lângă alte locuri, am stat
în fiecare zi cu domnia sa. Nu erau aparatele
de acum, însă doamna Conferenţiar avea
multă experienţă, un foarte bun simţ clinic şi
în acea vreme era singura care făcea la Cluj
ecografie de sân. În acei cinci ani am învăţat
de la ea foarte mult. După un an-doi...trei...
cu siguranţă după cei cinci, când am plecat
în alte ţări mă descurcam relativ bine. Dar
cel puţin un an trebuie să stai alături de cineva
foarte priceput, care vede bine, să îţi
arate, să te sfătuiască, mai ales la cazurile
dificile.
Rep.: Este mentoratul foarte important,
poate mai mult decât în cazul altor specialităţi?
Dr. Anca Ciurea: Poate că da, pentru că
există mereu situaţii în care nu eşti sigur ce
vezi, dacă vezi şi ai nevoie de cineva care săţi
crească încrederea în diagnosticul pe care
îl pui, pentru că sânul e foarte diferit de la
o pacientă la alta şi atunci totul e subiectiv.
Rep.: Si totuşi, dacă specializarea este
complicată, ce vă ţine la Cluj? Cum de nu
aţi rămas la unul din marile spitale din
Europa?
Dr. Anca Ciurea: Am lucrat pe pe un post
foarte bun în Olanda, la Spitalul Universitar,
dar m-am întors din motive subiective de
adaptare, de prieteni, de familie şi după trei
ani de umblat, de văzut, de cunoscut, ne-am
întors şi am rămas aici.
Rep.: De ce au nevoie pacientele pentru
a fi examinate în departamentul acesta?
Dr. Anca Ciurea: De o trimitere de la medicul
de familie sau medicul specialist şi de
dorinţa de a face controlul respectiv, pentru
a avea sâni sănătoşi.
Alice Valeria Micu

Eveniment 11
CLUJ MANIFEST
Eliza Ancău şi frumuseţea dincolo de aparenţe
Cine este câştigătoarea locului al II-lea a
concursului Miss Global Beauty Queen Seul, 2016?
În încercarea disperată de a înţelege
lumea din jur, omenirea a născocit
definiţia, iar frumuseţea este unul
din conceptele cele mai cercetate şi
definite, deşi de-a lungul veacurilor
şi de-a latul Pământului, criteriile au
fost mereu altele, nestatornice şi supuse
capriciilor. Chiar dacă reducem
aria de căutare la frumuseţea feminină,
bogăţia definiţiilor va reflecta indiscutabil
aspiraţia către frumuseţe,
această nevoie puternică a sufletului
uman.
Cum frumuseţea feminină din definiţii, aceea
genuină, trece de aspectele corporale atrăgătoare
şi se integrează într-un complex armonios
şi inefabil, triada de aur a frumuseţii
rămâne cu siguranţă cea trup, suflet şi spirit.
Poate acesta este secretul din spatele titlurilor
câştigate de Eliza Ancău, Miss Supranaţional
Romania în 2015 şi 1st Runner Up la
Miss Global Beauty Queen Seul, 2016 (locul
2), dar şi Miss Popularitate. Un concurs
cu multe interviuri la care a contat spontaneitatea,
mi-a mărturisit Eliza. Aşadar, a trecut
vremea luptei pentru pace în lume şi pentru
salvarea balenelor, răspunsurile standard
oferite de frumoasele lumii acum câţiva ani.
De fapt, Eliza trebuia să câştige marele titlu,
dar sponsorul principal îşi dorea un tip
asiatic pentru produsele sale, iar clujeanca
noastră frumoasă şi-a adjudecat două titluri
preţioase şi admiraţia mărturisită a juriului.
Eliza Ancău, cea în carne şi oase
Absolventă a Facultăţii de Relaţii Publice
şi Comunicare, Eliza a început doar de un
an să frecventeze concursurile de frumuseţe,
deşi avea toate atributele. Fără un sponsor,
aşa cum se întâmplă în restul lumii şi cum
a fost la Miss Supranaţional cu toate concurentele,
dar cu o agenţie care a ştiut să o
sprijine, Eliza Ancău este, înainte de toate,
o tânără plină de viaţă şi de bun simţ. A jucat
baschet, iar calităţile sportive au ajutat-o
mult, dar cel mai mult a ajutat-o felul în care
a fost ea crescută şi educată. Deşi s-a lovit
de superficialitatea oamenilor care considerau
că poate obţine orice doar cu frumuseţea,
Eliza răstoarnă prejudecăţile cu felul ei natural,
nimic ajustat chirurgical, nimic artificial,
trasată parcă din penelul subţire al unui impresionist,
foarte sigură pe ea şi fără ostentaţie,
spontană, inteligentă şi cu simţul umorului,
mereu gata să ajute pe cei din jur. Şi mai
e ceva ce nu se potriveşte cu tiparele pe care
obişnuim să le utilizăm: până la 18 ani Eliza
nu a participat la şedinţe foto sau prezentări
de modă, deşi a primit numeroase invitaţii.
Abia la 20 de ani a început, respectând dorinţa
părinţilor, doi deficienţi de auz, care au
dorit în primul rând educaţie pentru fiica lor.
„ Nu-i uşor să fii frumos şi nici neapărat un
avantaj. Ajută uneori, adesea e o piedică. Se
pare că lumea aceasta, a concursurilor mi se
potriveşte. Îmi place ce am învăţat în ultimul
an, am ajuns în Polonia şi acum în Seul, în a
doua metropolă din lume... Câte femei n-ar
vrea să ajungă acolo?” a recunoscut cu sinceritate
Eliza. Cu siguranţă vom mai auzi de
Eliza Ancău şi succesele ei pe podiumurile
concursurilor de frumuseţe, dar şi în lumea
plină de provocări a antreprenoriatului.A pozat
în creaţii semnate Valentino, dar adoră
costumul popular românesc şi îl poartă pe
podiumuri cu mândrie. „Ca să repreziţi o
ţară trebuie să ai multe calităţi, să simţi că
mergi pentru a reprezenta o ţară, nu pentru
tine, nu pentru publicitate. Ştiu să mă detaşez
de ceea ce văd în jurul meu şi ştiu că
locul meu va fi altfel. Poate am să locuiesc
în România, poate în altă ţară. Sincer, îmi iubesc
foarte mult ţara şi n-aş vrea să plec, dar
m-a atras foarte tare lumea deschisă, felul de
a fi al coreenilor, sinceri şi entuziaşti. Lucrând
de la 14 ani am învăţat să simt omul,
ştiu cum să le vorbesc. Cel mai greu e să-mi
găsesc preţul corect. Mi se fac oferte pentru
a poza şi mă blochez când e vorba de onorariu,
dar am un manager bun şi mă ajută.
Îmi găsesc locul meu, sunt pregătită şi ştiu în
orice situaţie cum să mă descurc. Când sunt
cu câinii, e locul meu, când merg la ţară, e
locul meu, şi când umblu singură pe stradă
e locul meu”.
Cu bagheta viitorului în mână
S-a trezit ca o prinţesă, cu coroniţa pe cap,
deşi nu a visat asta niciodată. Ar prefera doar
să fie imaginea unui brand şi rămâne deschisă
provocărilor pe care i le va rezerva viitorul.
Dacă ar fi fost întrebată în mod clasic
ce îşi doreşte, în Polonia ar fi răspuns poate
unitate, de care avem mare nevoie la nivel
european, iar la Seul, cu siguranţă pace. Pentru
România lista ar fi mai lungă. „Aş vrea să
ne regăsim demnitatea, valoarea. Am simţit
valoarea pe care o avem noi, ca ţară, fără să
mi-o impună nimeni, şi asta nu doar pentru
că sunt româncă, dar văd în jurul meu, la oamenii
cu care intru în contact. Era o mare
diferenţa între mine şi celălalte fete, înţelegeam
totul, eram spontană, m-a ajutat, cu siguranţă
şi limbajul nongestual. Noi, românii
suntem foarte receptivi şi ar trebui să avem
mai multă încredere în noi. Murim, ca tradiţie
şi alte ţări ne preiam modelele, cum sunt
cele din costumul popular. Mi-aş dori ca ţara
noastră să se vadă mai bine, nu doar alţii să
o vadă mai bine” mi-a spus Eliza Ancău cu
sinceritate.
Rep.: Dar ce ţi-ai dori pentru tine, Eliza?
Eliza Ancău: Pentru mine mi-aş dori stabilitate,
sănătate, siguranţa că vom trăi în linişte.
Rep.: Simţi că-ţi fuge uneori pământul de
sub picioare? Atunci să-ţi doresc un covor
zburător, care să te ducă în zare sau o bucată
de pământ stabilă?
Eliza Ancău: O, asta aş vrea, o bucăţică de
pământ, utilată cu dragoste şi cu o ancoră
bine înfiptă. Poate să fie gol, dar să fie acolo.
Îl voi umple eu. Cred că ar grebui să mă gândesc
mai bine la ce îmi doresc eu. Sunt prea
obişnuită să mă gândesc la ceilalţi.
Alice Valeria Micu

CLUJ MANIFEST
12 Cultural
Despre parfumul poeziei de pe străzile Clujului
cu poetul Marcel Mureşanu la ceas aniversar
Clujul poeţilor e plin de nuanţe, dar
cu siguranţă, Marcel Mureşanu este
una aparte. Discret şi elegant, cu
elocvenţa celor tăcuţi, dar care se deschid
în faţa prietenilor, abil făuritor
de metafore pline de firesc, Marcel
Mureşanu aduce cu el generaţia lui
Nichita Stănescu şi Marin Sorescu.
O face cu multă distincţie, cu un glas
propriu, o nelinişte structurală, oscilând
cu graţie între ludic şi metafizic.
Fără să ştiu că urma ziua sa de naştere,
l-am vizitat în biroul său plin de
cărţi şi cu pisici la fereastră.
Rep.: Literatura este, la urma urmelor
o chestiune de receptare?
Marcel Mureşanu: Literatura întrebată
despre sine mai mult tace, decât
vorbeşte. Ea are o elocvenţă aparte
faţă de celălalte arte. Se ţine de tine,
nu este impasibilă, cum mi se pare
că este muzica, literatura e cea mai
adâncă dintre arte, în afară ei, de muzică
şi de matematică nu recunosc
alte legi sau alţi legiuitori care guvernează
universul.
Rep.: Ce aţi receptat dumneavoastră
ca cititor, mai întâi, apoi ca
scriitor? Ce a venit pe adresa copilăriei
dumneavoastră?
Marcel Mureşanu: „Pe adresa copilăriei”
este prima carte care a apărut în
1969, vă daţi seama cât e de-atunci?
A apărut în colecţia Luceafărul, una
de-a dreptul elitistă, pentru că acolo
şi-au tipărit cărţile foarte mulţi dintre
scriitori mari. Titlul cărţii nu l-am dat
eu, l-a dat Dumitru Radu Popescu pe
vremea aceea, zicând că este un titlu
pe care editura îl va recepta mai repede.
Niciuna din poemele de-acolo
nu este avântată sau trecută nici măcar
în social şi nici nu a fost oprită
de cineva, nu mi s-a propus să adaug
texte cărţii.
Rep.: Cum de nu aţi făcut pactul
cu doctrina comunistă în poezie şi
totuşi, aţi scăpat de furcile caudine
ale cenzurii care acţionau serios
atunci?
Marcel Mureşanu: Întâmplarea
face că n-am avut apetit pentru astfel
de poezii. Şi-apoi mai e ceva: cine
voia să se ducă acolo, să păcătuiască,
să nu zic altfel, păcătuia. Eu am
avut mai multe cărţi scrise înainte de
1989, dar nu am publicat decât şapte
dintre ele. E drept că nu m-am grăbit,
mi-am şi ales editurile, am avut
prieteni la acestea şi ei îşi păzeau
colegii de astfel de intruziuni. Unora
le plăcea să fie în gura lupului, să fie
lăudaţi, împinşi înainte. Nici cenzura
nu era una foarte riguroasă, dacă
nu erai prea „gras” te puteai strecura
printre gratile ei. Nimeni nu te obliga,
totuşi, să publici carte după carte,
dar unii se pătau, făcând pactul.
Clujul literar arată bine
Rep.: Trebuie să ştii pe ce lume literară
trăieşti, nu-i aşa?
Marcel Mureşanu: Şi să-ţi iubeşti
contemporanii. Doamne, şi ce poeţi
mari avem! Nu mă feresc să spun că
avem în literatura noastră şi în clipa
de faţă, poeţi buni, aici, la Cluj. Aş da
numele a două poetese extraordinare
care trăiesc la Cluj, iar aici ele sunt
umăr la umăr cu poeţii. Mă gândesc
la Marta Petreu şi la Ruxandra Cesereanu,
amândouă grozave. Amândouă
au cam aceleaşi crispări, aceeaşi
forţă, amândouă se revendică de la
un imaginar contorsionat şi amândouă
au un anume onirism uneori mai
de suprafaţă, alteori mai adânc.
Rep.: Dar bine controlat şi temperat,
nu-i aşa?
Marcel Mureşanu: Desigur. Dar
să mă opresc la cele două nume? Aş
mai aminti-o pe Mariana Bojan şi nu
ştiu ce să iubesc mai mult la ea, pictura
sau poezia. Ea scrie cu pasărea
din tablourile ei în mână. Dar cu să
n-o adaugi pe Doina Cetea? Dintre
poeţi sunt prea mulţi ca să-i enumăr.
Adrian Popescu îmi place pentru
foarte speciala lui discreţie şi disimulare,
cred că e unul dintre poeţii care
a descoperit antigravitaţia. El merge
pe o pernă de aer, ce se întâmplă în
jur îl interesează, dar nu-l atinge. Ion
Mureşan îmi place pentru jocul lui şi
pentru faptul că ştie să se topească
în poezie. Cred că pentru el poezia
este o trudă, dincolo de joc, o parte
din el rămâne, se pileşte în celălalt,
ceva din aura din el rămâne acolo,
în poem. Adrian Popescu nu, dar Ion
Mureşan se întoarce în realitate, în zi,
mai uşor, o parte din puterea lui şi-o
lasă în poezie. Vasile Igna, ce poet!
Dar ce poet e Nicolae Mocanu, poate
mai puţin citit decât ceilalţi. Să nu
ne audă, ce poet este prietenul nostru
Mircea Muthu, în textele lui drastic
subponderale, textele lui ca nişte mănuşi
mici pentru orice mână, făcute
să le priveşti doar.
Rep.: Şi din generaţia mai tânără?
Cum vi se pare poezia lor, se duce
pe căi bune, pe căi greşite? Există
căi greşite în poezie?
Marcel Mureşanu: N-am niciun fel
de temere pentru generaţie, pentru că
îm mintea mea generaţia are sfertul
de secol. Sunt mulţi poeţi buni şi îmi
plac, de asemenea cei cu carte, cum
e Ştefan Manasia, redactorul de la
Tribuna şi ţi-e mai mare dragul să-i
citeşti paginile de critică. Nu cred să
existe o generaţie care să nu aibă pe
cine lăuda, de fapt, e o conveţie frumoasă
cu optzeciştii, nouăzeciştii...
E bine să faci cutiuţe de felul acesta,
dar e doar comod, până şi faţă de curentele
mari încerc să levitez puţin,
să le văd de sus. Vă daţi seama cum
circulă marile teme de la greci, de la
Horaţiu până la Cărtărescu.
Rep.: Relativitatea funcţionează şi
în literatură nu doar în fizică, nu-i
aşa?
Marcel Mureşanu: O, aceea este
specială! Clujul literar arată bine în
momentul de faţă. Sunt aici oameni
care fac în acelaşi timp istorie, filosofie,
proză, poezie, dramaturgie,
cum e acest scriitor special, Ovidiu
Pecican, acum şi editor. Sau poeţi
aplecaţi spre o anume spiritualitate,
chiar adâncă, cum e Dumitru Cernea,
care are poeme foarte frumoase cu
aură creştină şi care, meglenoromân
fiind, vine în această literatură cu un
suflu nou, cu o mânie nouă, pentru
că liniştea lui este numai de suprafaţă.
Vine cu îndărătnicia meglenului,
care nu se lasă.
Rep.: Ce afinităţi elective v-au legat
de Petru Poantă?
Marcel Mureşanu: Ne-am întâlnit
în 1997 de 200 de ori, am lucrat
împreună la Inspectoratul Judeţean
de Cultură. Am petrecut foarte mult
timp împreună în acel an. A scris
mult despre mine, am discutat despre
zeci de autori, de cărţi, ne-am găsit
chiar autori pe care nu-i întâlneşti

CLUJ MANIFEST
în „bibliografia obligatorie”, dar am
simţit afinităţi comune pentru autori
cum este Gore Vidal, de exemplu.
Vorbeam despre apostazie la un moment
dat şi ne-am adus dintr-o dată
aminte de el şi re „Iulian Apostatu”.
Petre Poantă a fost un om cu totul
special şi rămâne un om special. El şi
Irina, ca două pietre de moară, care
măcinudu-se au rămas intacte.
Rep.: Ce alte întâlniri esenţiale aţi
avut de-a lungul anilor, pe cine aţi
mai evoca?
Marcel Mureşanu: Foarte multe,
uluitor! Iată, în spate aveţi un raft cu
1003 cărţi şi toate sunt semnate de
către autori români şi străini pe una
din paginile lor. Sigur, pe unii nu
i-am văzut niciodată, dar am cartea
cu autograf de la Eugen Lovinescu
sau Ionel Teodoreanu. Unul dintre
cei mai învăţaţi oameni pe care i-am
cunoscut a fost Vasile Lovinescu cu
care m-am întâlnit de multişoare ori
şi de la care am avut enorm de învăţat.
Un ghenonist perfect, convins că
ştie cu ce se mănâncă înţelepciunile
lumii. L-am cunoscut, de pildă, pe
Victor Eftimiu şi am de la el cărţi, un
om cu totul special, ca să nu mai vorbesc
de cei apropiaţi mie, ca prieten,
Dumitru Radu Popescu.
Rep.: Naşul dumneavoastră literar.
Marcel Mureşanu: Da, Augustin
Buzura, profesorul Mircea Zaciu,
care mi-a fost conducătorul lucrării
de licenţă. Cum să-l uiţi pe Mircea
Zaciu, care m-a vizitat în Bucovina
de foarte multe ori, pe Laurenţiu Fulga
l-am cunoscut bine. Pe Marin Preda
l-am cunoscut, sigur, fără să fim
amici, dar cum se spune, l-am atins şi
am urlat „Este!”. Orice carte a-ţi trage
de acolo, puteţi face acest exerciţiu,
veţi găsi o filă din literatura mare.
Rep.: Văd aici un volum al lui
Radu Mareş, care ne-a părăsit
anul acesta.
Marcel Mureşanu: De Radu Mareş
m-a legat o prietenie sinceră şi lungă,
am lucrat împreună la Suceava,
aici, prietenia şi întâlnirile noasatre
au continuat. Simt nevoia prietenilor
şi mi-am cultivat, din acest punct de
vedere colegii. Am stat multă vreme
la Suceava şi abia acum 20 de ani
m-am întors în Clujul obârşiei mele.
Despre Cluj vorbesc ca despre oraşul
meu prenatal, este oraşul bunicilor
mei, al tatălui meu şi al meu, dar nu
poţi sta la tine acasă mai mult decât
îţi este dat. Am plecat în 1940, când
un grup mare de intelectuali au fost
scoşi din Cluj. Am avut norocul că
părinţii mei, cu un copil de doi ani în
braţe, au fugit printr-o pădure, pe la
Râşca şi am stat tot războiul refugiaţi
la Răchiţele. Dar Clujul are această
mare înţelepciune, ştie să te aştepte
şi te aşteaptă. După 31 de ani în care
am stat la Suceava, la Iaşi, l-am găsit,
nu chiar intact, dar primitor.
Rep.: Ce a fost mai înainte, poemul
sau boemul pentru dumneavoastră,
ca să parafrazez un alt titlu
care vă aparţine?
Marcel Mureşanu: Da, e vorba de o
carte care se cheamă „Boeme”. Poemele
multora se nasc în boemie, dar
ca să fie adevărată, boemia trebuie să
aibă farmec, să mustească de prietenie,
de insolit. Mi-a plăcut boemia
fertilă, n-am boemat lângă oricine.
Uneorie se întâmpla lângă inşi care
n-au mai avut timp, s-au măcinat atât
de mult umblând, s-au introvertit,
încât îşi aminteau vag de acele momente.
Vorbesc aici de un prieten
bun, dispărut de puţin timp, de Vasile
Andru. Când vreau să-mi aduc aminte
de el, îmi amintesc fotografiile făcute
împreună, mereu surâzător, cu
figura lui de polinezian cu barbă, cu
nelinişte, dar şi cu culoarea specială
a feţei sale de ascet. La un moment
dat îmi vorbea atât de frumos despre
isihasm, încât era gata să mă convertească.
Alexandru Vlad era unul din
oamenii care îşi ştia împărţi prietenia.
Când închipuiau tandemul acela
cu Ion Mureşan îţi era mai mare dragul.
Ştia să se facă iubit. Pe el îl simţeam
de departe, îi simţem parfumul
pipei, a tutunului.
Rep.: Uneori am senzaţia că parfumul
acela mai pluteşte pe străzile
Clujului.
Marcel Mureşanu: Câte duhuri
bântuie Clujul?...
Rep.: Da, Clujul e un oraş unde literatura
română poate fi întâlnită
pe stradă, dar e nevoie de pregătire
ca să o receptezi.
Marcel Mureşanu: Îţi trebuie şi
multă dragoste, o anume detaşare, săţi
dai seama că în mână ai tot timpul
numai un pumn de cenuşă, să nu te
crezi niciodată mai presus de ceilalţi.
Important e să-i iubeşti fără ştirea lor.
Rep.: Ca să închidem cercul autorilor
clujeni am ales un volum
Cultural 13
semnat Horia Bădescu: „Poetului
drag Marcel Mureşanu, dorind
cuvintelor sale eternitatea. Îmbrăţişare,
plecăciune preabunei sale
doamne”.
Marcel Mureşanu: Horia Bădescu e
altceva decât toţi ceilalţi, pentru că el
are un Cluj al lui. Nefiind de aici, a
fost adoptat de Cluj fără niciun fel de
condiţionare, fără rezerve, s-a lăsat şi
el adoptat, unul din importanţii poeţi
ai noştri.
Titlul acestui volum a lui Horia Bădescu
este cea mai potrivită urare
pe care pot să vi-o fac, să trăiţi cât
cuvintele dumneavoastră, domnule
Marcel Mureşanu!
Alice Valeria Micu

CLUJ MANIFEST
14 Publicitate

CLUJ MANIFEST
Sport 15
Nicolae Szoboslay – Ultimul cavaler
al fotbalului romantic
Jurnalistul Cristian Aszalos a adus un omagiu unuia dintre cei mai mari portari
pe care i-a avut clubul de fotbal Universitatea Cluj în cartea: „Nicolae Szoboslay
– Ultimul cavaler al fotbalului romantic”.
Sala de conferințe a stadionului Cluj
Arena a găzduit lansarea cărții „Nicolae
Szoboslay – Ultimul cavaler al fotbalului
romantic”, în prezența marelui fotbalist, a
foștilor săi elevi, a jucătorilor care acum
îmbracă tricoul Universității, dar și a suporterilor
care îi poartă respect și prețuire.
”Ultimul cavaler al fotbalului romantic
este Nicolae Szoboszlay. Amintirile acestei
legendare personalități vor bucura sufletul
tuturor celor care iubesc fotbalul cu
adevărat și îi vor determina pe sceptici sau
pe neutri să se îndrăgostească iremediabil
de frumosul joc. Mărturisirile sale ne
poartă prin patru epoci diferite: perioada
interbelică, războiul, comunismul și era
postrevoluționară. Fostul portar este ultimul
supraviețuitor al echipei Universității
Cluj, care a evoluat în exil, la Sibiu, după
Dictatul de la Viena. O secvență tulburătoare
a istoriei noastre. Ulterior, Szoboszlay
a împărțit același vestiar cu Petschovschi,
Bodola sau frații Kovacs, monștri
sacri ai „sportului rege”. Ajuns la C.C.A.,
viitoarea Steaua București, „portarul zburător”,
cum era supranumit în tinerețe, a
fost titular în primul derby al României,
dintre Steaua și Dinamo! Se întâmpla în
1948. La 91 de ani, maestrul Szoboszlay
este, într-adevăr, ultimul mohican al unor
timpuri apuse. Dezvăluirile acestui aristocrat
despre Iuliu Hațieganu, Baratky,
Dobay, Ștefan Kovacs și multe alte figuri
emblematice pe care le-a cunoscut vă vor
emoționa prin măreția simplității lor. Prin
autenticitatea unor întâmplări fascinante,
pentru că au fost trăite! Un antrenor care a
lansat, mai târziu, fotbaliști de excepție, de
la Remus Câmpeanu până la Ioan Ovidiu
Sabău”, ilustrează autorul cărții, Cristian
Aszalos. Remus Câmpeanu și Ioan Ovidiu
Sabău, reprezentanții a două generații
de ”uiști”ce au avut șansa să îl aibă ca și
antrenor și mentor pe Nicolae Szoboszlay.
”Înainte de toate, Nicolae Szoboszlay este
un mare «U»-ist. Când l-am avut ca antrenor
la Dermata Cluj, prin anii ’50, ne
îndemna permanent să tragem tare pentru
a ajunge la «U», ca și cum acesta ar trebui
să fie țelul nostru suprem în viață. Și avea
dreptate, pentru că idealul său în fotbal a
devenit, treptat, și al nostru. Ne-a insuflat
dragostea față de Universitatea și valorile
sale. Și-a iubit, cu adevărat, clubul de suflet”,
spune Remus Câmpeanu. „Domnul
Szoboszlay este un om cum puțini au existat
în fotbalul nostru. Dacă am avea mai
mulți specialiști de rangul dânsului, jucătorilor
ar mai trebui să le transmiți doar
tactica meciului, fără să mai ai alte griji.
Dacă-l ascultai, te scotea doctor în fotbal.
Pentru profesorul Szoboszlay eram în stare
să ofer cinci sute la sută față de capacitatea
mea obișnuită. Dacă fiecare echipă din
România ar avea un astfel de om în conducere,
ar fi imposibil ca fotbalul românesc
să nu strălucească din nou”, afirmă și Ioan
Ovidiu Sabău. Cartea a fost lansată la un
moment aniversar, în săptămâna în care se
împlinesc 97 de ani de înființarea clubului
Universitatea Cluj. Vizibil emoționat de
toate cuvintele de laudă, de respectul și recunoașterea
primite, Nicolae Szoboszlay
a ținut să își exprime încă o dată iubirea
pentru clubul pe care l-a servit cu cinste și
onoare.“Greu suportă un sportiv și umerii
lui atâta laudă cât a primit astăzi. Am lucrat
cinstit, am servit cu cinste și cu profesionalismul
pe care îl am fotbalul românesc,
fotbalul clujean, fotbalul din județ și
prima și marea mea dragoste, Universitatea
Cluj. A meritat această dragoste pentru
că am primit foarte multe de la acest club,
mai ales din punct de vedere moral și mai
ales pentru a-mi întări personalitatea pe
care am avut-o și principiile mele educaționale
la care nu am renunțat în niciun caz
și în nicio situație ostilă pentru mine. Îmi
pare bine, după ce am văzut cartea și am
citit-o, că am acceptat această ofertă și miam
deschis sufletul în fața acestui simpatic
și talentat ziarist. O carte în care am vrut
să accentuez două probleme, una a ambianței
plăcute și oarecum fair-play în care
am copilărit si în care am început fotbalul
și decăderea din cauza banilor mulți, a deficiențelor
și a relațiilor protecționiste din
cauza cărora a ajuns fotbalul unde a ajuns
și “U” Cluj a ajuns să joace în regiune”, a
menționat Nicolae Szoboszlay.
Dana Țîrlea
Despre Nicolae Szoboszlay
Nicolae Szoboszlay, născut în 18 iulie 1925, în orașul Orăștie, județul Hunedoara,
este un fost fotbalist și antrenor român, singurul supraviețuitor din echipa Universității
Cluj care pleca în exil la Sibiu, după semnarea Dictatului de la Viena. A fost coordonatorul
Centrului de Copii și Juniori al clubului FC Universitatea Cluj între 1976
și 1985. A jucat pe postul de portar la „U” Cluj (1943-1944), Ferar-Vasas Cluj (1945-
1946), „U” Cluj (1946-1947,1950-1952), Dermagand Tg. Mureș (1947-1948), CS
Armata București (1948-1949) și CS Armata Cluj (1953-1955), în perioada de boemie
a fotbalului. Atunci, portarii apărau fără mănuși. Când Ardealul a fost anexat
Ungariei, în urma Dictatului de la Viena, a însoțit echipa Universitatea Cluj în exil,
la Sibiu, pentru trei luni de zile. Este singurul component al acelei echipe care încă
mai trăiește. A antrenat echipele Dermata Cluj, Universitatea Cluj, CFR Cluj, Arieșul
Turda, IS Câmpia Turzii, Corvinul Hunedoara. A fost tehnicianul Arieșului în sezonul
1960-1961, când turdenii au câștigat Cupa României, după o partidă cu Rapidul,
dar Szoboszlay a fost schimbat în sferturile competiției. A fost numit antrenor emerit
în fotbal, în anul 1985. Remus Câmpeanu, Petru Emil, Vasile Suciu, Cîmpeanu II,
Zoli Iașko, Alpar Meszaros, Zsolt Muzsnay, Ioan Ovidiu Sabău sau Tiberiu Bălan
sunt jucătorii la formarea cărora a contribuit Nicolae Szoboszlay. În 18 iulie 2013,
în ziua în care a împlinit 88 de ani, a fost numit Cetățean de onoare al județului Cluj.

CLUJ MANIFEST
16 Publicitate