ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.48 - 23 Noiembrie - 29 Noiembrie 2016

More documents

Recommendations

Info

CLUJ MANIFEST 2 Cultural Când în fiecare zi e joi, o filă din literatura memoriei. Autoarea clujeană Hanna Bota la Târgul de carte de la București Construit acum 23 de ani, Târgul Internaţional de Carte GAUDEAMUS - Carte de învăţătură a încetat de mult să fie un spaţiu exclusiv al cărţilor, o librărie extinsă pe suprafeţele generoase ale RomExpo, ci este un tărâm al autorilor şi al cititorilor, al editorilor şi al criticilor, un loc de întâlnire a celor care nu se mulţumesc cu puţin, nu acceptă ideile prefabricate ale industriei pseudoculturale în încearcarea ei de a înlocui demersul cultural cu entertainement-ul de calitate îndoielnică. Invitatul de onoare al ediţiei 2016 a fost China, prezentă la târg cu un stand reprezentativ pentru literatura chineză contemporană şi cu un program dens de evenimente, dedicate profesioniştilor de pe piaţa cărţii şi publicului, iar Statele Unite ale Americii vor fi invitat de onoare al ediţiei XXIV, GAUDEAMUS 2017. Mai mult 125.000 de vizitatatori au fost atraşi de numeroasele edituri prezente, dar şi de cele 850 de evenimente derulate de-a lungul a cinci zile, făcând din acest târg, cel mai semnificativ eveniment de profil din România. Desigur, în comparaţie cu marile târguri europene suntem departe, dar păstrând proporţiile, dacă nu cele ale însemnătăţii în plan politic, din ce în ce mai relevante în societatea contemporană, măcar în cele ale veniturilor reale şi palpabile pe cap de locuitor şi ale interesului pentru educaţie, suntem aproape unde ar trebui să fim. Printre standuri cu cărţi de toate felurile, ciocolată şi ceai, gem de prune şi cafea, Gaudeamus mai înseamnă oameni care se întâlnesc, asistă la lansările de carte, îşi reînoiesc amintirile cu şi despre prieteni. Clujenii au fost şi ei prezenţi, iar în cadrul celei de-a XXIII-a ediții a Târgului Internaţional GAUDEAMUS s-a lansat la standul editurii Şcoala Ardeleană, volumul „Când în fiecare zi e JOI. Roman distopic” de Hanna Bota. Au prezentat Răzvan Voncu, Emil Lungeanu și Emanuel Ungureanu. Romanul distopic, aşa cum ne previne autoarea, conţine într-un demers aproape jurnalistic, fragmente din sufeinţele copiilor şi tinerilor cu insuficienţă renală, transplantaţi sau dializaţi, reuniţi la Cluj în „Gaşcă”, relatate, alături de propriile zbateri, de personajul principal Daria în jurnalul ei. Este povestea reală a primului copil căruia i s-a transplantat la noi un rinichi, relatată de tânăra ce nu a mai apucat să vadă cartea terminată. Hanna Bota a fugit de tentaţia literaturizării, preferând formula unui jurnal, dar care poartă amprenta scriitoricească a autoarei. Este o carte care te urmăreşte mult după ce ai citit-o, căci realitaea oglindită acolo e frustă, de la amănunte intime din chinul de fiecare zi, la traficul cotidian din spitalele româneşti, cu medici corupţi, dar şi cu medici inimoşi, cu bătălii nesfîrşite pentru o clipă de fericire şi de normalitate. Anii în care a lucrat în spital cu bolnavii dializaţi nu au lăsat-o indiferentă pe Hanna Bota şi ea ne propune un ciob nu afumat, ci unul stopit cu sângele fiecărui pacient trădat de propriul trup, prin care să privim înspre lumea lor şi apoi înspre lumea noastră. Povestea copiilor dependenți de dializă din familia Asociației pentru Solidaritate și Empatie Delia Grădinaru spusă de Hanna Bota “Dializa este un dans cu moartea” ne învaţă autoarea, iar felul în care a fost receptat volumul ne demonstrează că această carte trebuia să fie scrisă. „Joia se deschide poarta spre durerea noastră cea de toate zilele. Hanna este acolo pentru a o consemna să nu se uite. Joia este sărbătoarea amintirilor durute surd și tăcut. Numai Hanna ni le mai poate spune. Te iubim, Hanna!” scrie un cititor pe pagina de Facebook a autoarei. Răzvan Voncu, redactorul şef al revistei „România literară” ne îndemna cu ocazia lansării de la Bucureşti să ne îndreptăm atenţia înspre modelul Max Bleher. „ Diferenţa între ce făcea Max Bleher şi ce face astăzi Hanna Bota nu este una de paradigmă, pentru că suferinţa lui Bleher este o suferinţă interioară pe care el încearcă să o exteriorizeze, să o obiectiveze prin creaţie şi prin refugiul suprarealist, în timp ce suferinţa din cartea Hannei Bota este o suferinţă a altcuiva, pe care autoarea o interiorizează, o asumă şi nu numai că nu fuge de ea, dar se face purtătorul ei de cuvânt într-un text care este diametral opus faţă de maniera lui Bleher, pentru că e un text realist, crud. Literatura Hannei Bota nu fuge de faptul de viaţă, de realitatea frustă, de aspectele gri-cenuşii, întunecate ale existenţei, nu există în afara acestei sincerităţi liminale, în afara problematicii umane” a spus criticul literar Răzvan Voncu printre altele. „Este un univers concentraţional, un univers de captivi” aprecia Emil Lungeanu, profund impresionat de romanul distopic al Hannei Bota, falsul jurnal al Dariei, în care fiecare zi de consemnare este joi. „Deşi sunt de mult timp acomodat cu exotismul scrierilor Hannei Bota, am fost surprins şi chiar puţin speriat de curajul pe care l-a avut autoarea, punând pe copertă aşa, făţiş, eticheta de roman distopic. În 2500 de ani nu s-a schimbat nimic când e vorba de distopii. (...) Aici e un univers ca o gaură neagră, un univers în sine, complet lipsit de orice legătură cu exteriorul. Universul acesta nu are trecut şi viitor, are doar un prezent continuu, o joie continuă” mai spunea Emil Lungeanu despre lumea dializaţilor şi transplantaţilor renali, concluzionând că „fizica ne învaţă că nu există happy end, iar lumea se adună doar pentru a se distra, pentru că suferinţa nu poate fi împărţită”. „Romanul se intitulează Când în fiecare zi e joi în ideea de a suspenda timpul şi nu e vorba de timpul personajelor, ci m-am gândit să fie vorba de timpul tuturor, pentru că am vrut să scriu o carte despre viaţă. E adevărat că voind să scrii o carte despre viaţă te trezeşti că scrii despre moarte” mărturisea Hanna Bota, care şi-ar fi dorit tare mult ca personajul romanului să mai trăiască, să apuce să vadă cartea. Ca în viaţă, nu ca în filme, Daria este în amintirea celor ce au cunoscut-o şi în memoria literaturii. Alice Valeria Micu ANUNȚ Primăria Comunei Băişoara, jud. Cluj, organizează licitaţie publică în vederea închirierii pârtiei de schi şi instalaţiei de teleschi situate pe raza comunei Băişoara . Licitaţia va avea loc la sediul Primăriei Băişoara, nr. 153, jud. Cluj în data de 8 Decembrie 2016 ora 10,00. Relaţii suplimentare se pot obţine de la sediul primăriei sau telefon 0264-333660. PRIMAR, Minodora Susana LUCA Director: Ionuţ GEANĂ Redacția: Alice Valeria MICU Călin POENARU (colaborator) Dana ȚÎRLEA Mihai BACALU Publicație săptămânală Cluj-Napoca, Strada Ploiești, nr. 1, et. 2 Redacţie: 0746‐810.548, Publicitate: 0799‐788.009 redactie@clujmanifest.ro, www. clujmanifest.ro Tipărit la SC Garamond SRL ISSN: 2458-0244 Se distribuie în județul Cluj Preț: 1 Leu Apare miercuri
Local 3 CLUJ MANIFEST „Salvați lacurile Clujului!” Un proiect “Clujul Elitelor” Salba de lacuri de la Ţaga, Geaca şi Catina şi-a primit, pe drept cuvânt, numele şi renumele de Delta Transilvaniei, iar prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) a fost declarată arie de protecție specială avifaunistică. Bazinul Fizeșului se întinde pe o suprafață de 1.627 hectare şi este o extraordinară şi o unică resursă de dezvoltare turistică şi economică a zonei. Potenţialul uriaş al acestor rezervaţii poate fi exploatat raţional în beneficiul comunităţilor locale, care pot cunoaşte o dezvoltare apreciabilă, respectând biodiversitatea zonei, practicând agricultura şi turismul, dezvoltând meşteşugurile şi utilizând în mod inteligent resursele naturale oferite cu generozitate. Toate acestea pot fi realizate cu inteligenţă şi interes din partea autorităţilor, administraţiei publice locale, în strânsă cooperare cu parteneri privaţi, cu societatea civilă, însă fără a se pierde din vedere punctul central al acestui ansamblu de factori, care este resursa naturală a lacurilor. Fără o protejare atentă a fondului piscicol şi a biodiversităţii speciilor faunistice, orice demers de dezvoltare economică a zonei se va transforma în iniţiative restrânse, fără efect pe termen mediu şi lung. Braconajul piscicol cunoaşte în ultima perioadă o intensificare nemaiîntâlnită în aceste zone, iar autorităţile sunt datoare să intervină pentru protecţia fondului piscicol, pescuitului şi acvaculturii, activităţi de interes general, supuse prevederilor Legii nr. 192 din 19 aprilie 2001. Efectele dezastruoase asupra biodiversităţii nu sunt doar cele imediate, când constatăm scăderea dramatică a unor populaţii piscicole, până la dispariţia lor, ci şi cele pe termen lung şi pe un teritoriu mai vast, prin declanşarea unor reacţii negative în lanţ. Potenţialul turistic din acest areal, lacurile, stufărişul şi alte componente ale florei, speciile rare şi unicat, cărora li se adaugă elemente etnografice şi agricole îşi pot demonstra întreaga capaciatate numai în condiţiile stopării imediate a fenomenului infracţional, a braconajului piscicol şi a exploatării haotice a resurselor. ClujManifest, prin brandul Clujul Elitelor, propune organizarea unei mese rotunde pe această temă, la care să participe instituţiile abilitate, reprezentanţii administraţiei publice locale și județene, direct interesate şi implicate în coordonarea localităţilor din acest bazin important al judeţului, organizaţii nonguvernamentale, potenţiali investitori, experți în domeniu. Numai printr-o strânsă colaborare între toţi aceşti factori şi cu un deplin respect pentru lege şi pentru potenţialul natural uriaş se vor putea identifica elementele necesare construirii unui plan de dezvoltare economică reală a zonei. A doua deltă a României poate fi revigorată cu ajutorul unei finanțări europene de până la 2 milioane de euro, prin Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Marine, însă pentru ca acest demers să aibă finalitate este nevoie de implicarea tuturor factorilor de decizie, dar mai ales a cetățenilor din zonă, beneficiarii direcți ai investițiilor publice și private care se pot concretiza. Piscicultura, mica infrastructură, turismul sunt numai câteva direcții de dezvoltare. Municipiul Gherla poate fi punctul nodal al dezvoltării turistice a acestui bazin cu potenţial extrem de interesant. Tocmai de aceea vă propunem să găzduiţi acest eveniment, având în brandul Clujul Elitelor un partener serios şi implicat, în aşa fel încât demersul nostru să ofere locuitorilor şi investitorilor o excelentă ocazie de a-și face auzită vocea și chiar să se concretizeze într-o viitoare strategie locală.
Page 1: ANUL II • NR. 48 • 23-29 noiemb
Page 5 and 6: CLUJ MANIFEST Economic 5 CEZ, Romen
Page 7 and 8: CLUJ MANIFEST Local 7 Boc stabileș
Page 9 and 10: CLUJ MANIFEST Economic 9 Întreprin
Page 11 and 12: CLUJ MANIFEST Județean 11 Plan de
Page 13 and 14: CLUJ MANIFEST Rep.: Am venit aici s
Page 15 and 16: CLUJ MANIFEST Sport 15 INTERVIU: Da

ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.48 - 23 Noiembrie - 29 Noiembrie 2016

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?