ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.48 - 23 Noiembrie - 29 Noiembrie 2016

CLUJ MANIFEST
2 Cultural
Când în fiecare zi e joi, o filă din literatura memoriei.
Autoarea clujeană Hanna Bota la Târgul de
carte de la București
Construit acum 23 de ani, Târgul Internaţional de Carte GAUDEAMUS - Carte de învăţătură
a încetat de mult să fie un spaţiu exclusiv al cărţilor, o librărie extinsă pe suprafeţele
generoase ale RomExpo, ci este un tărâm al autorilor şi al cititorilor, al editorilor şi
al criticilor, un loc de întâlnire a celor care nu se mulţumesc cu puţin, nu acceptă ideile
prefabricate ale industriei pseudoculturale în încearcarea ei de a înlocui demersul cultural
cu entertainement-ul de calitate îndoielnică.
Invitatul de onoare al ediţiei 2016 a fost China,
prezentă la târg cu un stand reprezentativ
pentru literatura chineză contemporană şi
cu un program dens de evenimente, dedicate
profesioniştilor de pe piaţa cărţii şi publicului,
iar Statele Unite ale Americii vor fi invitat de
onoare al ediţiei XXIV, GAUDEAMUS 2017.
Mai mult 125.000 de vizitatatori au fost atraşi
de numeroasele edituri prezente, dar şi de cele
850 de evenimente derulate de-a lungul a cinci
zile, făcând din acest târg, cel mai semnificativ
eveniment de profil din România. Desigur, în
comparaţie cu marile târguri europene suntem
departe, dar păstrând proporţiile, dacă nu cele
ale însemnătăţii în plan politic, din ce în ce mai
relevante în societatea contemporană, măcar în
cele ale veniturilor reale şi palpabile pe cap
de locuitor şi ale interesului pentru educaţie,
suntem aproape unde ar trebui să fim. Printre
standuri cu cărţi de toate felurile, ciocolată şi
ceai, gem de prune şi cafea, Gaudeamus mai
înseamnă oameni care se întâlnesc, asistă la
lansările de carte, îşi reînoiesc amintirile cu şi
despre prieteni. Clujenii au fost şi ei prezenţi,
iar în cadrul celei de-a XXIII-a ediții a Târgului
Internaţional GAUDEAMUS s-a lansat la
standul editurii Şcoala Ardeleană, volumul
„Când în fiecare zi e JOI. Roman distopic” de
Hanna Bota. Au prezentat Răzvan Voncu, Emil
Lungeanu și Emanuel Ungureanu. Romanul
distopic, aşa cum ne previne autoarea, conţine
într-un demers aproape jurnalistic, fragmente
din sufeinţele copiilor şi tinerilor cu insuficienţă
renală, transplantaţi sau dializaţi, reuniţi
la Cluj în „Gaşcă”, relatate, alături de propriile
zbateri, de personajul principal Daria în jurnalul
ei. Este povestea reală a primului copil
căruia i s-a transplantat la noi un rinichi, relatată
de tânăra ce nu a mai apucat să vadă cartea
terminată. Hanna Bota a fugit de tentaţia literaturizării,
preferând formula unui jurnal, dar
care poartă amprenta scriitoricească a autoarei.
Este o carte care te urmăreşte mult după ce ai
citit-o, căci realitaea oglindită acolo e frustă,
de la amănunte intime din chinul de fiecare zi,
la traficul cotidian din spitalele româneşti, cu
medici corupţi, dar şi cu medici inimoşi, cu bătălii
nesfîrşite pentru o clipă de fericire şi de
normalitate. Anii în care a lucrat în spital cu
bolnavii dializaţi nu au lăsat-o indiferentă pe
Hanna Bota şi ea ne propune un ciob nu afumat,
ci unul stopit cu sângele fiecărui pacient
trădat de propriul trup, prin care să privim înspre
lumea lor şi apoi înspre lumea noastră.
Povestea copiilor dependenți de dializă din
familia Asociației pentru Solidaritate și Empatie
Delia Grădinaru spusă de Hanna Bota
“Dializa este un dans cu moartea” ne învaţă autoarea,
iar felul în care a fost receptat volumul
ne demonstrează că această carte trebuia să fie
scrisă. „Joia se deschide poarta spre durerea
noastră cea de toate zilele. Hanna este acolo
pentru a o consemna să nu se uite. Joia este
sărbătoarea amintirilor durute surd și tăcut.
Numai Hanna ni le mai poate spune. Te iubim,
Hanna!” scrie un cititor pe pagina de Facebook
a autoarei. Răzvan Voncu, redactorul şef
al revistei „România literară” ne îndemna cu
ocazia lansării de la Bucureşti să ne îndreptăm
atenţia înspre modelul Max Bleher. „ Diferenţa
între ce făcea Max Bleher şi ce face astăzi
Hanna Bota nu este una de paradigmă, pentru
că suferinţa lui Bleher este o suferinţă interioară
pe care el încearcă să o exteriorizeze, să o
obiectiveze prin creaţie şi prin refugiul suprarealist,
în timp ce suferinţa din cartea Hannei
Bota este o suferinţă a altcuiva, pe care autoarea
o interiorizează, o asumă şi nu numai că nu
fuge de ea, dar se face purtătorul ei de cuvânt
într-un text care este diametral opus faţă de
maniera lui Bleher, pentru că e un text realist,
crud. Literatura Hannei Bota nu fuge de faptul
de viaţă, de realitatea frustă, de aspectele
gri-cenuşii, întunecate ale existenţei, nu există
în afara acestei sincerităţi liminale, în afara
problematicii umane” a spus criticul literar
Răzvan Voncu printre altele. „Este un univers
concentraţional, un univers de captivi” aprecia
Emil Lungeanu, profund impresionat de romanul
distopic al Hannei Bota, falsul jurnal al
Dariei, în care fiecare zi de consemnare este
joi. „Deşi sunt de mult timp acomodat cu exotismul
scrierilor Hannei Bota, am fost surprins
şi chiar puţin speriat de curajul pe care l-a avut
autoarea, punând pe copertă aşa, făţiş, eticheta
de roman distopic. În 2500 de ani nu s-a
schimbat nimic când e vorba de distopii. (...)
Aici e un univers ca o gaură neagră, un univers
în sine, complet lipsit de orice legătură cu exteriorul.
Universul acesta nu are trecut şi viitor,
are doar un prezent continuu, o joie continuă”
mai spunea Emil Lungeanu despre lumea dializaţilor
şi transplantaţilor renali, concluzionând
că „fizica ne învaţă că nu există happy end, iar
lumea se adună doar pentru a se distra, pentru
că suferinţa nu poate fi împărţită”. „Romanul
se intitulează Când în fiecare zi e joi în ideea
de a suspenda timpul şi nu e vorba de timpul
personajelor, ci m-am gândit să fie vorba de
timpul tuturor, pentru că am vrut să scriu o
carte despre viaţă. E adevărat că voind să scrii
o carte despre viaţă te trezeşti că scrii despre
moarte” mărturisea Hanna Bota, care şi-ar fi
dorit tare mult ca personajul romanului să mai
trăiască, să apuce să vadă cartea. Ca în viaţă,
nu ca în filme, Daria este în amintirea celor ce
au cunoscut-o şi în memoria literaturii.
Alice Valeria Micu
ANUNȚ
Primăria Comunei Băişoara, jud. Cluj, organizează licitaţie publică în vederea închirierii pârtiei de schi şi instalaţiei de teleschi situate
pe raza comunei Băişoara . Licitaţia va avea loc la sediul Primăriei Băişoara, nr. 153, jud. Cluj în data de 8 Decembrie 2016 ora 10,00. Relaţii
suplimentare se pot obţine de la sediul primăriei sau telefon 0264-333660.
PRIMAR,
Minodora Susana LUCA
Director: Ionuţ GEANĂ
Redacția:
Alice Valeria MICU
Călin POENARU (colaborator)
Dana ȚÎRLEA
Mihai BACALU
Publicație săptămânală
Cluj-Napoca, Strada Ploiești,
nr. 1, et. 2
Redacţie: 0746‐810.548,
Publicitate: 0799‐788.009
redactie@clujmanifest.ro,
www. clujmanifest.ro
Tipărit la SC Garamond SRL
ISSN: 2458-0244
Se distribuie în județul Cluj
Preț: 1 Leu
Apare miercuri