ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.48 - 23 Noiembrie - 29 Noiembrie 2016

ANUL II • NR. 48 • 23-29 noiembrie 2016
Preț: 1 Leu • Apare miercuri
www.clujmanifest.ro
„Salvați lacurile Clujului!”
Un proiect “Clujul Elitelor”
Salba de lacuri de la
Ţaga, Geaca şi
Catina şi-a primit, pe
drept cuvânt, numele
şi renumele de Delta
Transilvaniei, iar prin
Hotărârea de Guvern
nr. 1284 din 24 octombrie
2007 (privind
declararea ariilor de
protecție specială
avifaunistică ca parte
integrantă a rețelei
ecologice europene
Natura 2000 în
România) a fost declarată
arie de protecție
specială avifaunistică.
pag. 3
Afacerile granzilor Clujului:
2,5 milioane de euro
Vicențiu Știr propune scoaterea
firmelor ce realizează profit de
sub incidența Ordonanței 26/2013
pag. 4-5
Candidatul ALDE Cluj pentru Camera
Deputaților, Vicențiu Știr, propune o diferențiere
a companiilor deținute de stat care realizează
profit de cele care realizează pierderi.
pag. 6

CLUJ MANIFEST
2 Cultural
Când în fiecare zi e joi, o filă din literatura memoriei.
Autoarea clujeană Hanna Bota la Târgul de
carte de la București
Construit acum 23 de ani, Târgul Internaţional de Carte GAUDEAMUS - Carte de învăţătură
a încetat de mult să fie un spaţiu exclusiv al cărţilor, o librărie extinsă pe suprafeţele
generoase ale RomExpo, ci este un tărâm al autorilor şi al cititorilor, al editorilor şi
al criticilor, un loc de întâlnire a celor care nu se mulţumesc cu puţin, nu acceptă ideile
prefabricate ale industriei pseudoculturale în încearcarea ei de a înlocui demersul cultural
cu entertainement-ul de calitate îndoielnică.
Invitatul de onoare al ediţiei 2016 a fost China,
prezentă la târg cu un stand reprezentativ
pentru literatura chineză contemporană şi
cu un program dens de evenimente, dedicate
profesioniştilor de pe piaţa cărţii şi publicului,
iar Statele Unite ale Americii vor fi invitat de
onoare al ediţiei XXIV, GAUDEAMUS 2017.
Mai mult 125.000 de vizitatatori au fost atraşi
de numeroasele edituri prezente, dar şi de cele
850 de evenimente derulate de-a lungul a cinci
zile, făcând din acest târg, cel mai semnificativ
eveniment de profil din România. Desigur, în
comparaţie cu marile târguri europene suntem
departe, dar păstrând proporţiile, dacă nu cele
ale însemnătăţii în plan politic, din ce în ce mai
relevante în societatea contemporană, măcar în
cele ale veniturilor reale şi palpabile pe cap
de locuitor şi ale interesului pentru educaţie,
suntem aproape unde ar trebui să fim. Printre
standuri cu cărţi de toate felurile, ciocolată şi
ceai, gem de prune şi cafea, Gaudeamus mai
înseamnă oameni care se întâlnesc, asistă la
lansările de carte, îşi reînoiesc amintirile cu şi
despre prieteni. Clujenii au fost şi ei prezenţi,
iar în cadrul celei de-a XXIII-a ediții a Târgului
Internaţional GAUDEAMUS s-a lansat la
standul editurii Şcoala Ardeleană, volumul
„Când în fiecare zi e JOI. Roman distopic” de
Hanna Bota. Au prezentat Răzvan Voncu, Emil
Lungeanu și Emanuel Ungureanu. Romanul
distopic, aşa cum ne previne autoarea, conţine
într-un demers aproape jurnalistic, fragmente
din sufeinţele copiilor şi tinerilor cu insuficienţă
renală, transplantaţi sau dializaţi, reuniţi
la Cluj în „Gaşcă”, relatate, alături de propriile
zbateri, de personajul principal Daria în jurnalul
ei. Este povestea reală a primului copil
căruia i s-a transplantat la noi un rinichi, relatată
de tânăra ce nu a mai apucat să vadă cartea
terminată. Hanna Bota a fugit de tentaţia literaturizării,
preferând formula unui jurnal, dar
care poartă amprenta scriitoricească a autoarei.
Este o carte care te urmăreşte mult după ce ai
citit-o, căci realitaea oglindită acolo e frustă,
de la amănunte intime din chinul de fiecare zi,
la traficul cotidian din spitalele româneşti, cu
medici corupţi, dar şi cu medici inimoşi, cu bătălii
nesfîrşite pentru o clipă de fericire şi de
normalitate. Anii în care a lucrat în spital cu
bolnavii dializaţi nu au lăsat-o indiferentă pe
Hanna Bota şi ea ne propune un ciob nu afumat,
ci unul stopit cu sângele fiecărui pacient
trădat de propriul trup, prin care să privim înspre
lumea lor şi apoi înspre lumea noastră.
Povestea copiilor dependenți de dializă din
familia Asociației pentru Solidaritate și Empatie
Delia Grădinaru spusă de Hanna Bota
“Dializa este un dans cu moartea” ne învaţă autoarea,
iar felul în care a fost receptat volumul
ne demonstrează că această carte trebuia să fie
scrisă. „Joia se deschide poarta spre durerea
noastră cea de toate zilele. Hanna este acolo
pentru a o consemna să nu se uite. Joia este
sărbătoarea amintirilor durute surd și tăcut.
Numai Hanna ni le mai poate spune. Te iubim,
Hanna!” scrie un cititor pe pagina de Facebook
a autoarei. Răzvan Voncu, redactorul şef
al revistei „România literară” ne îndemna cu
ocazia lansării de la Bucureşti să ne îndreptăm
atenţia înspre modelul Max Bleher. „ Diferenţa
între ce făcea Max Bleher şi ce face astăzi
Hanna Bota nu este una de paradigmă, pentru
că suferinţa lui Bleher este o suferinţă interioară
pe care el încearcă să o exteriorizeze, să o
obiectiveze prin creaţie şi prin refugiul suprarealist,
în timp ce suferinţa din cartea Hannei
Bota este o suferinţă a altcuiva, pe care autoarea
o interiorizează, o asumă şi nu numai că nu
fuge de ea, dar se face purtătorul ei de cuvânt
într-un text care este diametral opus faţă de
maniera lui Bleher, pentru că e un text realist,
crud. Literatura Hannei Bota nu fuge de faptul
de viaţă, de realitatea frustă, de aspectele
gri-cenuşii, întunecate ale existenţei, nu există
în afara acestei sincerităţi liminale, în afara
problematicii umane” a spus criticul literar
Răzvan Voncu printre altele. „Este un univers
concentraţional, un univers de captivi” aprecia
Emil Lungeanu, profund impresionat de romanul
distopic al Hannei Bota, falsul jurnal al
Dariei, în care fiecare zi de consemnare este
joi. „Deşi sunt de mult timp acomodat cu exotismul
scrierilor Hannei Bota, am fost surprins
şi chiar puţin speriat de curajul pe care l-a avut
autoarea, punând pe copertă aşa, făţiş, eticheta
de roman distopic. În 2500 de ani nu s-a
schimbat nimic când e vorba de distopii. (...)
Aici e un univers ca o gaură neagră, un univers
în sine, complet lipsit de orice legătură cu exteriorul.
Universul acesta nu are trecut şi viitor,
are doar un prezent continuu, o joie continuă”
mai spunea Emil Lungeanu despre lumea dializaţilor
şi transplantaţilor renali, concluzionând
că „fizica ne învaţă că nu există happy end, iar
lumea se adună doar pentru a se distra, pentru
că suferinţa nu poate fi împărţită”. „Romanul
se intitulează Când în fiecare zi e joi în ideea
de a suspenda timpul şi nu e vorba de timpul
personajelor, ci m-am gândit să fie vorba de
timpul tuturor, pentru că am vrut să scriu o
carte despre viaţă. E adevărat că voind să scrii
o carte despre viaţă te trezeşti că scrii despre
moarte” mărturisea Hanna Bota, care şi-ar fi
dorit tare mult ca personajul romanului să mai
trăiască, să apuce să vadă cartea. Ca în viaţă,
nu ca în filme, Daria este în amintirea celor ce
au cunoscut-o şi în memoria literaturii.
Alice Valeria Micu
ANUNȚ
Primăria Comunei Băişoara, jud. Cluj, organizează licitaţie publică în vederea închirierii pârtiei de schi şi instalaţiei de teleschi situate
pe raza comunei Băişoara . Licitaţia va avea loc la sediul Primăriei Băişoara, nr. 153, jud. Cluj în data de 8 Decembrie 2016 ora 10,00. Relaţii
suplimentare se pot obţine de la sediul primăriei sau telefon 0264-333660.
PRIMAR,
Minodora Susana LUCA
Director: Ionuţ GEANĂ
Redacția:
Alice Valeria MICU
Călin POENARU (colaborator)
Dana ȚÎRLEA
Mihai BACALU
Publicație săptămânală
Cluj-Napoca, Strada Ploiești,
nr. 1, et. 2
Redacţie: 0746‐810.548,
Publicitate: 0799‐788.009
redactie@clujmanifest.ro,
www. clujmanifest.ro
Tipărit la SC Garamond SRL
ISSN: 2458-0244
Se distribuie în județul Cluj
Preț: 1 Leu
Apare miercuri

Local 3
CLUJ MANIFEST
„Salvați lacurile Clujului!”
Un proiect “Clujul Elitelor”
Salba de lacuri de la Ţaga, Geaca şi Catina şi-a primit, pe drept cuvânt, numele
şi renumele de Delta Transilvaniei, iar prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din
24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică
ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) a fost
declarată arie de protecție specială avifaunistică.
Bazinul Fizeșului se întinde pe o suprafață
de 1.627 hectare şi este o extraordinară
şi o unică resursă de dezvoltare turistică
şi economică a zonei. Potenţialul uriaş al
acestor rezervaţii poate fi exploatat raţional
în beneficiul comunităţilor locale, care
pot cunoaşte o dezvoltare apreciabilă, respectând
biodiversitatea zonei, practicând
agricultura şi turismul, dezvoltând meşteşugurile
şi utilizând în mod inteligent
resursele naturale oferite cu generozitate.
Toate acestea pot fi realizate cu inteligenţă
şi interes din partea autorităţilor, administraţiei
publice locale, în strânsă cooperare
cu parteneri privaţi, cu societatea civilă,
însă fără a se pierde din vedere punctul
central al acestui ansamblu de factori, care
este resursa naturală a lacurilor. Fără o
protejare atentă a fondului piscicol şi a biodiversităţii
speciilor faunistice, orice demers
de dezvoltare economică a zonei se
va transforma în iniţiative restrânse, fără
efect pe termen mediu şi lung. Braconajul
piscicol cunoaşte în ultima perioadă o
intensificare nemaiîntâlnită în aceste zone,
iar autorităţile sunt datoare să intervină
pentru protecţia fondului piscicol, pescuitului
şi acvaculturii, activităţi de interes
general, supuse prevederilor Legii nr. 192
din 19 aprilie 2001. Efectele dezastruoase
asupra biodiversităţii nu sunt doar cele
imediate, când constatăm scăderea dramatică
a unor populaţii piscicole, până la
dispariţia lor, ci şi cele pe termen lung şi
pe un teritoriu mai vast, prin declanşarea
unor reacţii negative în lanţ. Potenţialul
turistic din acest areal, lacurile, stufărişul
şi alte componente ale florei, speciile
rare şi unicat, cărora li se adaugă elemente
etnografice şi agricole îşi pot demonstra
întreaga capaciatate numai în condiţiile
stopării imediate a fenomenului infracţional,
a braconajului piscicol şi a exploatării
haotice a resurselor. ClujManifest,
prin brandul Clujul Elitelor, propune organizarea
unei mese rotunde pe această
temă, la care să participe instituţiile abilitate,
reprezentanţii administraţiei publice
locale și județene, direct interesate şi
implicate în coordonarea localităţilor din
acest bazin important al judeţului, organizaţii
nonguvernamentale, potenţiali investitori,
experți în domeniu. Numai printr-o
strânsă colaborare între toţi aceşti factori
şi cu un deplin respect pentru lege şi pentru
potenţialul natural uriaş se vor putea
identifica elementele necesare construirii
unui plan de dezvoltare economică reală
a zonei. A doua deltă a României poate fi
revigorată cu ajutorul unei finanțări europene
de până la 2 milioane de euro, prin
Programul Operațional pentru Pescuit și
Afaceri Marine, însă pentru ca acest demers
să aibă finalitate este nevoie de implicarea
tuturor factorilor de decizie, dar
mai ales a cetățenilor din zonă, beneficiarii
direcți ai investițiilor publice și private
care se pot concretiza. Piscicultura, mica
infrastructură, turismul sunt numai câteva
direcții de dezvoltare. Municipiul Gherla
poate fi punctul nodal al dezvoltării turistice
a acestui bazin cu potenţial extrem
de interesant. Tocmai de aceea vă propunem
să găzduiţi acest eveniment, având în
brandul Clujul Elitelor un partener serios
şi implicat, în aşa fel încât demersul nostru
să ofere locuitorilor şi investitorilor o
excelentă ocazie de a-și face auzită vocea
și chiar să se concretizeze într-o viitoare
strategie locală.

CLUJ MANIFEST
4 Economic
Afacerile granzilor Clujului:
2,5 milioane de euro
Multinaționalele străine domină clasamentul primelor 10 companii care au avut
cele mai mari business-uri din Cluj în 2015, majoritatea lor reprezentând interesele
în România ale grupurilor străine. Doar una dintre societățile din Top 10
Cluj este cu capital de stat.
MOL România Petroleum Products
(4,4 mld. lei)
Petroliștii maghiari au renunțat să mute
sediul companiei la București, așa cum se
prevedea la un moment dat. Deși a avut
afaceri consistente și un profit de 72 de
milioane de lei, compania specializată în
comerțul carburanților figurează doar cu
201 salariați. În acest an MOL a preluat 42
de benzinării de la ENI şi a ajuns la 200
de unităţi în România. Strategia grupului
până în 2030 vizează majorarea cotei pe
piața carburanților în Europa Centrală şi
de Est (ECE) de la 20 la 30%. “În ultimii
15 ani, MOL a derulat cu succes un proces
de consolidare în industria de petrol
și gaze din ECE, devenind cu adevărat un
jucător de talie internațională. Am obținut
o creștere a EBITDA de 7 ori, iar capitalizarea
de piață s-a majorat de cinci ori.
MOL va reuși din nou să dicteze ritmul,
în următorii 15 ani, oferind randamente
competitive acționarilor și contribuind la
prosperitatea economică și socială pe termen
lung a țărilor din regiune”, a declarat
Zsolt Hernadi, preşedintele grupului.
Banca Transilvania (2,73 mld. lei)
Veniturile operaționale ale BT au fost în
2015 de 2,2 miliarde de lei, cu 14,3% în
plus față de anul precedent, iar activele au
urcat la 47,2 miliarde. La creşterea organică
de 10% în activitatea de creditare şi
de 19% privind atragerea de depozite s-a
adăugat impactul pozitiv al cumpărării
Volksbank România, de unde a venit grosul
profitului net. „2015 a fost cel mai bun
an din istoria BT. Am reuşit să ne atingem
obiectivele de creştere organică, în paralel
cu integrarea VBR. Vom continua să susținem
economia românească şi antreprenorii,
indiferent de mărimea lor şi suntem
optimişti privind potențialul de dezvoltare
a pieței locale”, a declarat Horia Ciorcilă,
preşedintele BT. Banca din Cluj era
la finele anului trecut pe locul trei în România,
cu 12,5% cotă de piață, după BCR
(15,7%) şi BRD (13%). Aceasta avea
7.300 de angajați la finele anului 2015.
Emerson România (0,69 mld. lei)
Americanii au vândut în toamnă diviziile
Leroy-Somer şi Control Tehniques către
japonezii de la Nidec Corporation, cu 1,2
miliarde de dolari. „Operaţiunile Emerson
din Oradea vor fi transferate integral către
Nidec, noul proprietar al acestor două întreprinderi.
Lucrăm îndeaproape cu Nidec
pentru a asigura o tranziţie lină, atât pentru
angajaţi, cât şi pentru clienţi. Sunt 150 de
angajaţi ce lucrează pentru Leroy-Somer
în Cluj-Napoca şi 215 pentru Leroy-Somer
şi Control Tehniques în Oradea“, spuneau
oficialii Emerson. Holdingul american
a inaugurat în mai fabrica din Bihor
și a relocat acolo părți din producție şi
din serviciile de suport din platforma de
afaceri automatizări industriale din Cluj.
100 de poziții au fost mutate, spațiul din
Cluj-Napoca fiind utilizat pentru extinderea
altor linii de business. Profitul net anual
al Emerson Cluj se ridica la 19,6 milioane
de lei. Grupul avea la Cluj-Napoca
2.318 salariați.
Electrica Distribuție Transilvania Nord
(0,65 mld. lei)
Societatea cu capital de stat a obținut un
profit de 158 de milioane de lei și avea
1.988 de salariați. “Viziunea EDTN este
de a se dezvolta, ca lider de piaţă pe segmentul
de distribuţie a energiei electrice la
nivelul zonei de Nord-Vest a Transilvaniei,
prin adaptare permanentă la cerinţele
pieţei de energie electrică, prin profesionalism
şi responsabilitate”, conform conducerii
societății. Aceasta acoperă șase
județe: Cluj, Bihor, Bistrița-Năsăud, Satu
Mare, Maramureș, Sălaj și avea arondați
1,2 milioane de consumatori. Societatea
a distribuit 4,9 MWh de energie electrică.
Cei mai mari furnizori din Ardealul de
Nord erau Electrica Furnizare (2,9 milioane
MWh), Repower, E.ON, OMV Petrom,

CLUJ MANIFEST
Economic 5
CEZ, Romenergy Industry.
Carrion Expedition (0,55 mld. lei)
Compania este unul dintre marii specialişti
în transportul frigorific de produse
horticole și funcționează ca transportator
şi ca agenţie de transport. Firma administrează
1.000 de vehicule, proprii şi ale colaboratorilor,
cu care se efectuază regulat
transporturi naţionale şi în restul Europei.
Carrion Expedition are birouri în Cluj-Napoca
şi Bucureşti. Societatea cu 1.694 de
angajați a aplicat de la 1 septembrie o creștere
substanțială a salariului și a pornit o
nouă rundă de recrutări. Ea oferă șoferilor
asigurare medicală internațională, formare
profesională inițială și continuă, asistență
tehnică pe rută și mentenanță.
Terapia (0,53 mld. lei)
Producătorul de medicamente are un nou
acţionar majoritar, Sun Pharmaceutical Industries
(SPI), și două clădiri noi: un centru
logistic şi unul de cercetare-dezvoltare,
prin investiţii de 2 milioane de dolari. Pe
str. Fabricii există şi un centru de bioechivalenţă,
ce efectuează testări pe produsele
ce urmează a fi introduse pe piaţă. Aspiraţiile
directorului Dragoș Damian vizează
transformarea platformei Terapia într-un
hub logistic al SPI, care să concentreze
activitatea pentru 100 de ţări şi chiar într-un
centru de producţie pentru holdingul
farma. Ultima sa luare de poziție publică
viza renunțarea la impozitarea personalului
medical, în genul facilităților acordate
de stat informaticienilor. Grupul indian
SPI a fuzionat anul trecut cu Ranbaxy
Laboratories Limited, acționar majoritar
al Terapia. Numărul angajaților societății
specializate în fabricarea preparatelor farmaceutice
a rămas în jur de 860, în timp
ce profitul anual a crescut de la 86 la 98 de
milioane de lei.
Inter Cars România (0,52 mld. lei)
Cu bazele în Polonia, grupul și-a inaugurat
activitatea în România în 2008, iar
acum funcționează în țară mai multe filiale
ce operează în regim de franciză. Planurile
includ extinderea ariei de distribuție
prin intermediul partenerilor comerciali
la nivelul întregii suprafețe a României.
Grupul de piese de schimb și accesorii
auto a fuzionat în 2007 cu Japan Cars
Auto, cel mai mare distribuitor european
pentru vehicule produse în Asia. Acesta
are un stoc curent de 1 milion de repere și
o rețea de 120 de furnizori, iar în prezent
Inter Cars este lider european în domeniu.
Grupul este distribuitor agreat al mărcii de
motociclete britanice Triumph și deține
companiile Lauber și Feber, specializate
în recondiționarea pieselor de schimb și
producția de remorci și semiremorci.
De’Longhi (0,50 mld. lei)
Italienii au deschis două fabrici în parcul
industrial public Tetarom III din comuna
Jucu. Aceștia au preluat activele fostei fabrici
de telefoane Nokia pentru a începe
la Cluj producţia de expresoare de cafea
de uz casnic. Grupul italian s-a angajat să
realizeze o investiţie de 32,5 milioane de
euro, cu minim 676 de locuri de muncă,
beneficiind de un ajutor de stat din partea
României de 12,5 milioane de euro. Grupul
din Treviso activează prin două divizii,
de echipamente de uz casnic şi profesionale,
cu mărcile De’Longhi, Braun,
Kenwood, Ariete, Simac, Climaveneta.
Firma opera la început ca un mic atelier
ce fabrica sobe pe bază de lemn, apoi a
deschis o fabrică de piese de încălzire. În
1978, Giuseppe De’Longhi a mărit linia
de producţie pentru dispozitive portabile
de aer condiţionat şi prăjitoare.
Punctual Comimpex (0,39 mld. lei)
Societatea deținută de omul de afaceri Vasile
Mureșan este specializată în comerțul
cu ridicata al produselor de tutun și avea
anul trecut doar 78 de angajați. Profitul
său s-a ridicat la 4,5 milioane de lei. Firma
clujeană era poziționată pe locul 493
în Topul Forbes al companiilor din România,
cu afaceri de 397 de milioane de lei
și capitaluri de 11 milioane de lei. Cifra
de afaceri estimată pentru 2016 se ridica
la 480 de milioane de lei. Punctual era cel
mai mare distribuitor de țigări din Transilvania
și unul dintre primii 10 la nivel
național, cu 5.500 de puncte de vânzare în
nouă județe. Anul viitor compania va construi
o platformă logistică la Cluj pentru a
deservi județele din Transilvania.
FrieslandCampina România
(0,39 mld. lei)
Producătorul de lactate cu sediul pe Calea
Baciului avea 241 de angajați, însă
anul trecut contabiliz a o pierdere de 13
milioane de lei. Compania subordonată,
Napolact, avea afaceri de 165 de milioane
și o pierdere de 11,8 milioane, cu 175 de
salariați. FCR a centralizat producția de
brânzeturi la Cluj, în timp ce iaurt și lapte
se produc la Târgu-Mureș. Grupul olandez
va oferi sprijin fermelor din Ardeal pentru
reducerea dezechilibrelor între livrările
din sezonul cald față de cel rece, prin asigurarea
unei cantități constante. “Pe fermierii
noștri, de la care colectăm anual 75
de milioane de litri de lapte, îi sprijinim în
dezvoltarea fermelor la un nivel sustenabil
și profitabil pe termen lung. Astfel, le
oferim acces la resurse și cunoștințe de ultimă
generație, posibilitatea eficientizării
afacerilor din jurul fermelor”, a declarat
Laurențiu Gioroc, dairy development manager
la FCR.

CLUJ MANIFEST
6 Politic
Vicențiu Știr propune scoaterea firmelor ce
realizează profit de sub incidența OUG 26/2013
Candidatul ALDE Cluj pentru Camera
Deputaților, Vicențiu Știr, propune
o diferențiere a companiilor deținute
de stat care realizează profit de cele
care realizează pierderi.
La ora actuală, în ceea ce privește
disciplina financiară, toate companiile
de stat se supun aceleiași Ordonanțe,
respective ordonanța 26/2013,
privind întărirea disciplinei financiare
la nivelul unor operatori economici
la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale
sunt acționari
unici ori majoritari sau dețin direct
ori indirect o participație majoritară.
”Propun să se elimine condiționarea
prevederilor ordonanței 26/2013,
deoarece societățile care realizează
profit sunt analizate în același mod
ca și societățile ce înregistrează pierderi.
Doresc ca firmele care au profit
să fie scoase de sub incidența Ordonanței
26/2013. Practic, indiferent de
profitul realizat, fondul de salarii este
stabilit prin legea anuală a bugetului
de stat și nu se realizează nicio diferențiere
între companiile care realizează
profit și cele care au pierderi”,
a declarant Vicențiu Știr. Potrivit Ordonanței
26/2013, anual, prin legea
bugetului de stat se stabilesc obiective
de politica salariala pe baza carora
operatorii economici fundamenteaza
indicatorii din bugetele de venituri
si cheltuieli. De altfel, Vicențiu Știr
și-a propus să vină cu proiecte pentru
creșterea economic și pentru crearea
de locuri de muncă. ”La nivel naţional,
este necesar ca în Parlamentul
României să fie promovate proiecte
legislative viabile şi originale în sprijinul
creării de noi locuri de muncă,
dar şi comisiile parlamentare trebuie
să îşi facă treaba. Până la urmă proiectele
legislative aplicabile, nu cele
fără norme de aplicare, fac diferenţa,
nu declaraţiile politicienilor”, a menționat
Vicențiu Știr. De altfel, Vicențiu
Știr a declarat că și-ar dori să
facă parte din comisia pentru politica
economică sau din cea pentru buget,
finanțe și bănci. ” Dacă voi ajunge
parlamentar mi-aş dori să fac parte
din comisia pentru politică economică,reforma
şi privatizare sau cea
pentru industrii şi servicii . Nu mi-ar
displace nici comisia pentru buget,
finanţe şi bănci. Sunt domenii în care
limbajul, chiar dacă nu-mi este încă
familiar, îl pot deprinde cu uşurinţă.
Aici cred că se raportează experienţă
mea din domeniul privat,suprapunând-o
peste cea din domeniul
politic. Oricum am o mare disponibilitate
adaptativă la atribuţii şi sarcini
noi. Dacă mai există şi o compatibilitate
de domeniu, atunci cu atât mai
bine pot performa. Sunt un politician
tânăr, nerodat( şi neuzat). Dacă în
alegerile locale am intrat cu dorinţa
de a face un alt fel de administraţie
pentru concitadinii mei, o administraţi
aservită exclusiv cetăţeanului
şi respectului faţă de acesta , acelaşi
lucru mi-l doresc şi din perspectiva
de prlamentar. În fapt este o altă provocare
pentru aun lt gen de expertiză.
Sunt inginer, sunt un om de afaceri,
sunt manager. Capitalul românesc
are nevoie de o politică protecţionistă.
Curentul acesta devine din ce
în ce mai pregnant la nivelul tuturor
statelor europene şi nu numai.Producătorul
român are nevoie de sprijin
şi protecţie. Avem nevoie de măsuri
economice şi fiscale echitabilein raport
cu capitlul străin.Este imperativ
să existăm cu şi în atributele identităţii
noastre naţionale. Mă opresc la
aceste câteva consideraţii pentru că
acesta este domeniul meu. Cred că
poitica în sănătate trebuie să o facă
medicii, în economie economiştii, în
învăţământ profesorii, în justiţie oamenii
legii etc. Paradoxal sau nu romanul
politic pare să le ştie pe toate.
Cred că este nevoie de ordine şi mai
cred că eceasta este iminentă, cum
iminent este şi un profil nou, pentru
o nouă generaţie politică. Toate acestea
şi multe altele mă determina să
candidez la aceste alegeri parlamentare”,
a menționat Vicențiu Știr.

CLUJ MANIFEST
Local 7
Boc stabilește un obiectiv pentru viitorul
Guvern: centura metropolitană a Clujului
Primarul municipiului Cluj-Napoca,
Emil Boc, a exprimat așteptările pe
care le are de la viitorul Guvern la
României și speranța că cel mai important
proiect pentru Cluj, centura
metropolitană va fi o prioritate pentru
viitorul executiv.
Primarul Emil Boc așteaptă de la noul
Guvern să susțină financiar Clujul, în
special partea de infrastructură, deoarece
Cluj-Napoca contribuie semnificativ la
bugetul național, dar nu primește înapoi
pe măsura contribuției. ”Circulația și traficul
sunt probleme esențiale pentru Cluj
și vor fi un obiectiv fundamental al Guvernării
2016-2020 indiferent cine va fi la
Palatul Victoria, indiferent ce partid politic
va avea majoritate, deși noi sperăm să
fie Dacian Cioloș, deoarece cunoaște bine
problemele Clujului și a întregii zone.
Traficul în zona Clujului nu mai este o
chestiune locală, este o problemă la nivel
național. Clujul este pe locul 4-5 în topul
contributorilor la bugetul național. Banii
de la Cluj merg la bugetul național și ajută
țară să își rezolve problemele. Dar în clasamentul
banilor care se întorc de la București,
Clujul este pe poziția 35-36 . Am
avut argumente în perioada când am fost
la guvernare când afirmam că municipiul
Cluj-Napoca nu trebuie să cerșească niciun
leu, ci doar să primească o bună parte
din ceea ce i se cuvine. La fel și acum,
în perioada 2016-2020, Clujul nu trebuie
să fie avantajat, trebuie doar să îi se recunoască
locul pe care îl are la prosperitatea
națională. Iar pentru a putea produce în
continuare mult pentru țară trebuie rezolvate
problemele care nu țin de competența
locală sau județeană. Din nefericire în ultimii
patru ani nu s-a terminat nici măcar
un milimetru de autostradă sau de centură
ocolitoare care să ne ajute să decongestionăm
traficul. Guvernele PSD nu au pus accent
pe investiții, au pus accent pe consum
pentru a câștiga imagine publică. Consumul
este într-adevăr foarte important, dar
nu poate fi menținut dacă nu este susținut
din spate de creștere economica, investiții
și locuri de muncă”, a declarat primarul
Emil Boc în cadrul emisiunii online Știri
de Cluj LIVE.
Centura metropolitană, prioritatea zero
Emil Boc a explicat că prioritatea zero
pentru Cluj este centura metropolitană,
proiect esențial pentru continuarea dezvoltării
municipiului. ”Din nefericire,
în ultimii patru ani nu am avut gata nici
o parte din autostradă care să ne ajute să
ne dezvoltăm. Clujul a trecut de partea în
care a scos traficul greu din oraș prin autostradă
și centura Vâlcele-Apahida. Clujul
este singurul oraș din România a cărui
populație a fost în continuă creștere. Este
un magnet pentru dezvoltarea economică.
Astfel că prioritatea zero de nivel național
este centura metropolitană a Clujului, ce
vizează partea de sud a orașului. Centura
metropolitană are traseul: Nodul de autostradă
de la A3, pe malul Someșului 8,3
km până la Cora, de acolo este un pasaj
suprateran peste DN1 până pe strada Bucium,
la capătul liniei de tramvai, de acolo
începe Centura de sud a Clujului prin
Făget, traversează Calea Turzii, prin spate
pe la Iulius Mall, pe la Selgros până în
Apahida și se conturează legătura cu centura
Vâlcele-Apahida. Sunt peste 38 de
kilometri, o valoare a investiției de 100 de
milioane de euro. Partea bună este că am
reușit măcar să o includem în planul de finanțare
din fonduri europene 2016-2020.
Dar pentru Cluj nu totuna dacă lucrările
încep în 2019, în 2020, sau în 2017. De
aceea, șansa unui Guvern care să cunoască
problemele Transilvaniei este că poate
să înțeleagă importanța strategică a acestei
centuri. Ulterior această centură va avea
ramificații spre oraș, legături cu străzile
din cartiere. Această centură face parte
din rețeaua drumurilor naționale, iar dacă
Guvernul nu o fa realiza, Clujul va avea
într-adevăr o problemă. Noi vom avea 45
milioane de euro pentru proiectele de modernizare
a infrastructurii pe Axa 4, pentru
toți cei patru ani. Astfel că municipalitatea
nu are cum să își permită o asemenea
investiție”, a declarat primarul Boc. Între
timp, în bugetul local pentru anul 2017,
vor fi cuprinse o serie de proiecte menite
să rezolve cea mai mare problemă a
Clujului, traficul: Benzile dedicate pentru
transportul în comun, parkinguri în zona
centrală și la ieșirile din oraș și pasaje în
cele mai aglomerate zone ale orașului.
De asemenea, municipalitatea clujeană va
continua să investească în transportul în
comun, încercând astfel să îi încurajeze pe
clujeni să își lase mașinile acasă.
Dana Țîrlea
Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca:
“Traficul în zona Clujului nu mai este o chestiune locală, este o problemă la nivel
național. Clujul este pe locul 4-5 în topul contribuabililor la bugetul național. Banii
de la Cluj merg la bugetul național și ajută țară să își rezolve problemele. Dar în clasamentul
banilor care se întorc de la București, Clujul este pe poziția 35-36 ”.

CLUJ MANIFEST
8 Publicitate

CLUJ MANIFEST
Economic 9
Întreprinzătoarele clujene, în topul
naţional al antreprenoriatului
Judeţul Cluj se află pe cea de-a treia
poziţie în clasamentul naţional al locurilor
de muncă înfiinţate anul trecut
de către femeile antreprenor.
Totalul numărului de angajaţi al persoanelor
juridice cu acţionari sau asociaţi
majoritari femei la Cluj se ridica
la 35.931, după municipiul Bucureşti
(179.768) şi judeţul Constanţa (37.113).
Imediat după Cluj erau poziţionate judeţele
Timiş (32.701) şi Bihor (32.163).
Cele 314.000 de antreprenoare creează
acum 900.000 de locuri de muncă. Comparativ
cu anul trecut, creşte cu un punct
procentual rolul antreprenoriatului feminin,
la 39% din totalul firmelor active în
România, la finele lunii octombrie 2016.
Cele mai multe locuri de muncă înfiinţate
de antreprenoare sunt în Bucureşti,
Constanţa şi Cluj, iar cele mai puţine, în
Covasna, Mehedinţi şi Giurgiu.
Au afaceri de 34 de miliarde de euro
Din cele 314.000 de firme active cu
asociaţi sau acţionari majoritari femei,
176.500 erau societăţi cu răspundere
limitată în octombrie 2016. La acestea
se adaugă 160.000 de femei care au ales
să lucreze pe cont propriu sau în afaceri
de familie: persoane fizice autorizate,
întreprinderi individuale sau familiale
active. În 2015 acestea au cumulat o cifră
de afaceri de 153 de miliarde de lei.
Cel mai mare număr de firme active cu
asociaţi sau acţionari majoritari femei se
regăseşte în comerţul cu ridicata şi cu
amănuntul: 117.000, urmat la distanţă
de activităţile profesionale ştiinţifice şi
tehnice, cu 36.000, şi de industria prelucrătoare,
cu 24.000.
Vârsta optimă pentru business: peste
40 de ani
Din perspectiva structurii pe vârste a
antreprenoriatului feminin, la sfârşitul
lui octombrie 2016 peste jumătate dintre
creatoarele de locuri de muncă aveau
vârsta între 30 şi 50 de ani: 10%, sub 29
de ani; 28%, între 30 şi 39 de ani; 30%,
între 40 şi 49 de ani; 17%, între 50 şi 59
de ani; 15% peste 60 de ani. „Una dintre
concluziile analizei fenomenului emergenței
antreprenoriatului feminin este că
România poate obține un plus de 10%
la produsul intern brut până în 2025
prin diminuarea dezechilibrelor de gen
la nivelul celor mai bune practici europene,
echivalentul a încă 30 de miliarde
de euro la produsul intern brut al anului
2025”, a declarat Andreea Paul, secretar
al comisiei de buget, finanţe, bănci al
Camerei Deputaţilor.

CLUJ MANIFEST
10 Politic
Mitea Liviu Mircea, candidat PRU pentru Senat:
“E timpul să readucem în prim plan
valorile acestui neam”
Partidul România Unită Cluj va miza
la alegerile parlamentare din decembrie
și pe experiența seniorilor. Astfel,
președintele organizației de seniori din
cadrul Partidului România Unită, filială
Cluj, Mitea Liviu Mircea, se regăsește
pe lista partidului pentru Senat.
Așa cum ne-a dezvăluit, Liviu Mitea a
aderat la la principiile programatice ale
Partidului România Unită: Justiție socială;
Protecționism economic; Meritocrație;
Eradicarea corupției; Apărarea românismului
și a civilizației creștine; Combatarea
extremismului de orice tip; Reîntregirea
teritoriului național. A sosit timpul ca
împreuna să spunem STOP oricărui demers
antiromânesc, e timpul să readucem
în prim plan valorile acestui neam și ceea
ce ne definește ca popor. Am convingerea
că prin votul din 11 decembrie membri
ai Partidului România Unită vor acede în
număr cât mai mare în noul parlament.
Este forul democratic în care membrii
Partidului România Unită vor participa la
elaborarea de politici economice care să
permită punerea în valoare, cu prioritate
a capitalului românesc. Multinaționalele
trebuie respectate pentru activitatea lor din
România, dar avem obligația să fiscalizăm
integral profitul acestora înainte de externalizarea
lui”, a declarat Mitea Liviu Mircea.
Mitea Liviu Mircea este de profesie
economist. Este absolvent al Facultății de
Științe economice Cluj, secția Economia
industriei, constructiilor si transporturilor
și este masterand în programe de fonduri
europene al Universitatii 1 Decembrie
1918 Alba Iulia. De-a lungul carierei sale
profesionale, Mitea Liviu a activat aproape
30 de ani pe platforma Combinatului de
utilaj greu Cluj, urcând ierarhic din simplu
economist până la funcția de manager
general. Ulterior și-a continuat activitatea
timp de 4 ani ca administrator special la
o societate cu profil de productie specială
din Brasov. Mai apoi, a condus din postura
de manager general o societate cu profil în
construcții de mașini, în localitatea Inand
jud. Bihor, capitalul fiind integral privat.

CLUJ MANIFEST
Județean 11
Plan de mobilitate urbană în Turda
Administrația locală din Turda se pregătește să realizeze un Plan de Mobilitate
Urbană (PMU) pe baza căruia va putea solicita fonduri europene pentru dezvoltarea
transportului urban.
”Realizarea acestui plan durează patru
până la șase luni de zile, sperăm să fie
gata cu aproximație în luna aprilie a anului
2017, timp în care va fi inventariat și
scanat practic tot municipiul Turda”, a
menționat primarul Cristian Matei. Planul
de Mobilitate Urbană va stabili exact
numărul de trasee și de autobuze noi de
care este nevoie, echipate cu GPS, echipate
cu rampe pentru persoane cu dizabilități,
cu sistem de ticketing, pentru a
corespunde normelor europene, se vor
putea achiziționa autobuze electrice de
ultimă generație, care costă între 150.000
și 200.000 de euro. În această săptămână
administrația locală va înscrie municipiul
Turda în registrul european, urmând ca în
următoarele săptămâni să se realizeze licitația
pentru consultantul de specialitate.
„Am cerut Consiliului Local să aprobe o
sumă de bani pentru realizarea Planului de
Mobilitate Urbană. Acest plan este imperios
necesar unei comunități. Acest Plan de
Mobilitate Urbană va conduce la dezvoltarea
strategiei municipiului Turda. Realizarea
unui astfel de Plan durează circa 4-6
luni de zile, timp în care va fi inventariat
și scanat tot municipiul Turda. Un alt mare
avantaj al acestui Plan de Mobilitate Urbană
este pregătirea PUG-ului. În Turda din
anul 2000 nu a mai fost reactualizat PUGul.
De asemenea, prin acest Plan de Mobilitate
Urbană putem să organizăm transportul
local pe fonduri europene. Pentru a
putea accesa fonduri europene trebuie să
ne înscriem în registrul european de transport,
iar după un an putem deja să accesăm
fonduri europene. În acest timp trebuie să
finalizăm Planul de Mobilitate Urbană,
inventarierea și întăbularea domeniului
public. Prin acest Plan se pot achiziționa
autobuze electrice ce costă între 150.000-
200.000 de euro. Planul de Mobilitate Urbană
va stabili exact traseele și numărul de
autobuze de care este nevoie. Vom putea
achiziționa autobuze noi, moderne, echipate
cu GPS, rampe pentru persoanele cu
dizabilități, sistem de ticketing. În acest
Plan de Mobilitate Urbană, străzile pe care
circulă aceste autobuze, vor putea fi reabiliate
din fonduri europene. De asemenea,
aleile unde realizăm piste de biciclete, putem
de asemenea, să le reabilităm din fonduri
europene. Putem totodată să obținem
fonduri și pentru monitorizarea video a
întregului municipiu”, a declarat primarul.
Vizită la Bruxelles pentru atragerea
fondurilor europene
Primarul Municipiului Turda, Cristian Octavian
Matei se va întâlni pe data de 17 noiembrie
cu doamna Corina Crețu, Comisar
European pentru Politici Regionale. Întâlnirea
va avea loc la Comisia Europeană,
în Bruxelles, Belgia. Comisarul european
Corina Crețu va analiza împreună cu delegația
municipiului Turda posibilitățile de
finanțare a priorităților investiționale ale
municipiului, pentru perioada de programare
financiară a Uniunii Europene 2014-
2020. Joi, 17 noiembrie, mă voi întâlni la
Bruxelles cu doamna Corina Crețu, Comisarul
European pentru Politici Regionale.
În cadrul acestei întâlniri vor fi analizate
posibilitățile de finanțare a priorităților investiționale
ale municipiului, pentru perioada
de programare financiară a Uniunii
Europene 2014-2020. Deplasarea unei
delegații care să prezinte sectoarele majore
unde se impune utilizarea fondurilor
europene pentru atingerea obiectivelor de
dezvoltare durabilă a municipiului nostru
este oportună și necesară. Prezentarea și
susținerea proiectelor municipale de dezvoltare
locală în cadrul unei întâlniri cu
doamna comisar european Corina Crețu,
ale cărei responsabilități coincid intereselor
municipiului Turda, reprezintă un
demers extrem de important pentru dezvoltarea
orașului. Unul dintre obiectivele
principale ale municipalității este acela de
a realiza cât mai multe proiecte majore cu
ajutorul finanțărilor externe”, a declarat
primarul Cristian Matei.
DanaȚîrlea
Cristian Matei, primarul municipiului Turda:
„Planul de Mobilitate Urbană va stabili exact traseele și numărul de autobuze de care
este nevoie. Vom putea achiziționa autobuze noi, moderne, echipate cu GPS, rampe
pentru persoanele cu dizabilități, sistem de ticketing”

CLUJ MANIFEST
12 Medical
Salvarea de vieţi omeneşti este o stare de
normalitate la Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj
La începutul lui noiembrie 2016, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca
a pus în funcţie noul angiograf, în cadrul Laboratorului de Angiografie
și Cateterism Cardiac. După ce timp de 15 ani, aici a fost utilizat cu succes un
model care, în timp a fost depăşit atât moral, cât şi ca nivel tehnic, acest echipament
medical de înaltă performanță salvează mai departe vieţi. Noul angiograf,
achiziţionat cu sprijinul financiar al Ministerului Sănătății a costat 2.916.000 lei
și are garanție completă timp de 10 ani, cu piese de schimb incluse.
Pe coridoarele Spitalului Judeţean de Urgenţă
Cluj atmosfera este aceeaşi, ca de
fiecaere dată, ca în orice spital: pacienţi,
aparţinători,medici şi asistente. Cum Bunul
Dumnezeu m-a ferit de prea multe vizite
prin spitale ca bolnav, mi-am dat seama
că nu am nicio idee de cum ar trebui
să arate noul echipament. Eram curioasă
şi eu să văd maşina de salvat vieţi pe care
echipa condusă de medici providenţiali o
domesticesc cu blândeţe şi pricepere. Nu
era niciun balaur, nimic miraculos nu se
petrecea acolo şi totuşi, ceva era. Cât timp
Conferențiar Dr. Dan Olinic, medic-șef
al Secției Clinice Cardiologie II — Intervențională
mai meşterea ceva la la arterele
unui pacient care încerca să scape de o
intervenţie pe cord deschis, l-am rugat pe
doctorul Călin Homorodean, de la Secția
Cardiologie II — Intervențională, specializat
în Franţa, să ne spună, mai pe înţelesul
nostru ce se întâmplă în secţia de
cardiologie intervenţională.
Rep: Ce înseamnă, de fapt, infarctul
miocardic acut, domnule doctor?
Dr. Călin Homorodean: Ca să funcţioneze,
inima are nevoie de sânge, care vine
prin două artere, iar una din ele se bifurcă
în alte două. Dacă, la un moment dat, din
anumite motive se astupă aceste artere,
muşchiul inimii nu mai primeşte sânge şi
ţesutul moare. Dacă avem asemenea cazuri
de astupare acută a acestor artere, trebuie
să intervenim în primele ore, pentru a
elibera acea arteră. În primul rând trebuie
injectată o substanţă de contrast, chiar în
arterele de la inimă, pentru a vedea exact
care este cea care suferă. Această procedură
se poate face numai cu angiograful,
noi intrăm şi injectăm o substanţă până în
arterele de la inimă, iar el emite raze X şi
vede substanţa care circulă prin diverse
părţi ale organismului. Pe monitor se vede
precum un arbore, îl studiem şi vedem care
ramură lipseşte. Aşa aflăm ce a provocat
infarctul. De aici încolo urmează terapia.
Ce facem noi? Dezobstruăm acea arteră,
cu un ghid introdus prin zona astupată şi
cu un balonaş desfacem artera. La sfârşit
implantăm un fel de arc mic, numit stent.
Astfel, în urma acestei proceduri, dintr-o
arteră ocluzată la începutul intervenţiei
avem o arteră desfundată şi muşchiul inimii
nu mai moare. Bineînţeles, pacientul
nu mai are dureri şi toate procedurile duc
la o scădere a mortalităţii”.
Garda de infarct 24 de ore din 24
Programul Naţional de Tratament Intervenţional
a Bolnavului în Infarctul Miocardic
Acut cu supradenivelare de segment
ST se desfăşoară cu succes de câţiva
ani şi la Cluj, ca parte componentă a zonei
de Nord-Vest.
Rep.: Ce înseamnă, practic, acest program,
cum vine el în sprijunul bolnavilor?
Dr. Călin Homorodean: „Prin programul
naţional la care participăm se asigură accesul
oricărui pacient dintr-o zonă arondată
Clujului care suferă un infarct miocardic
acut, adus în cel mai scurt timp în Cluj,
prin identificarea arterei astupate şi apoi
dezobstruarea ei. În Cluj sunt două centre
unde se face asta, Institutul Inimii şi Spitalul
Judeţean de Urgenţă: la noi se face
marţea şi sâmbăta, iar la Institutul inimii
în restul zilelor din săptămână. Din luna
februarie a acestui an, angiograful nostru a
fost înlocuit şi abia acum, din luna noiembrie
am început să lucrăm pe acest aparat,
timp în care nu am participat la Programul
Naţional de Infarct Miocardic Acut. În perioada
în care angiograful nostru a fost înlocuit,
tot volumul mare de muncă a căzut
pe seama colegilor de la Institutul Inimii,
care au fost sufocaţi aproape de numărul
mare de intervenţii, iar acum aşteaptă să
reluăm participarea la program şi să asigurăm
alături de ei, garda permanentă pentru
asemenea situaţii”.

CLUJ MANIFEST
Rep.: Am venit aici să aflu de ce este
importantă reînceperea utilizării unui
angiograf la Spitalul Judeţean.
Dr. Călin Homorodean: „Gradul mare
de importanţă al acestui aparat este că în
mod practic şi sistematic, cu el se salvează
vieţi. În Spitalul Judeţean de Urgenţe salvăm
tot timpul vieţi, dar în cazul infarctului
miocardic acut, situaţia este cea mai
vizibilă. Acolo artera este astupată, inima
suferă, poate fi o astupare puternică, mare
şi destupând-o, dând drumul la sânge, o
parte din muşchiul inimii îşi revine şi uneori
pacienţii nu mai au niciun fel de sechele.
Aceasta este tehnica ce se foloseşte
oriunde în lume şi tendinţa este să se constituie
reţele de infarct, prin care pacienţii
să fie deplasaţi din orice sătuc sau orăşel
spre centrele care fac angiografie primară,
adică dilatare în infarct pentru eliberarea
arterei. Noi am început programul acesta
odată ce restul spitalelor de la nivel naţional
şi ne dorim să reintrăm alături de
colegii noştri, în lupta de zi cu zi pentru
salvarea de vieţi omeneşti” a mai spus dr.
Călin Homorodean. Intervenţia multiplă şi
complicată din sala angiografului s-a încheiat
şi Conferențiarul Dr. Dan Olinic a
mi-a vorbit despre noul echipament. Urmele
ochilarilor de la rădăcina nasului trăda
îndelunga atenţie acordată pacientului.
Altfel, vorba sa blândă şi calmă îmi explica
entuziasmul cu care tinerii rezidenţi şi
medici îi stau în preajmă maestrului.
Medical 13
Rep.: Aveţi un angiograf nou, performant,
cu care tocmai aţi încheiat o intervenţie
care a costat, în afara materialelor
utilizate în jur de 4000 de euro.
Spuneţi-mi câte ceva despre el, vă rog!
Conferențiar Dr. Dan Olinic: Un angiograf,
la fel cu un computer tomograf sau
un echipament de rezonanţă magnetică
nucleară este un aparat de înaltă performanţă.
El are un rol strategic într-o instituţie
medicală şi este indispensabil pentru
derularea unor proceduri şi tratamente în
situaţii de urgenţă. În particular, angiograful
serveşte pentru realizarea dilatărilor
coronariene cu impantări de stent şi pot fi
trataţi în felul acesta pacienţii cu boli coronariene
severe, de tipul infarctului miocardic
şi anginei pectorale instabile. Aceste
proceduri sunt salvatoare de viaţă şi au
scăzut mortalitatea la infarctul miocardic
de la aproximativ 13-14% la aproximativ
6-7%, deci s-a înjumătăţit procentul de
când se utilizează acest echipament în spitalul
nostru. Sunt trataţi aproximativ 1500
de pacienţi în fiecare an, între care jumătate
beneficiază de diferite dilatări. Le-am
menţionat pe cele coronariene, dar tratăm
şi vase arteriale periferice. Pacienţii care
au nevoie de asemenea intervenţii sunt extrem
de suferinzi, în ischemie critică, ceea
ce înseamnă că stenozele arteriale pun în
pericol viabilitatea piciorului şi dacă tratamentul
reuşeşte se evită, poate amputaţia.
Prin urmare, angiograful salvează vieţi,
îmbunătăţeşte calitatea vieţii, scurtează
foarte mult durata spitalizărilor. El asigură
şi venituri importante pentru spital, pentru
că aceste proceduri sunt bine rambursate
de Casa de Asigurări de Sănătate. În anii
precendenţi, atunci când angiograful vechi
funcţiona, secţia noastră avea în permanenţă
un excedent financiar semnificativ,
ceea ce arată şi pe acest plan importanţa
achiziţionării unor asemenea echipamente.
În ceea ce priveşte formarea tinerilor
trebuie să spun că ei sunt deosebit de atraşi
de angiograf pentru că este o modalitate
modernă de tratament, prelungirea în tratament
a diagnosticului pe care ei îl învaţă.
Tehnicile sunt minim invazive, mult mai
confortabile pentru pacient decât marea
chirurgie cardiacă, a cărei arie de aplicabilitate
se reduce, rămânând, totuşi, o metodă
esenţială de tratament. Prin urmare,
în jurul nostru tinerii s-au grupat în mod
constant, atât în perioada rezidenţiatului,
cât şi după terminarea lui, din postura de
tineri medici specialişti, care se formează
în cardiologie intervenţională. În permanenţă
există 5-7 tineri care gravitează în
jurul nostru şi se formează.
Rep.: Cu toţii ne dorim costuri cât mai
mici la procedurile vitale, ca ele să fie
suportate de Casa de Asigurări, dar
contribuţiile nostre ne apasă financiar,
deşi în ţări precum Franţa, cu un sistem
de sigurări de sănătate excelent, şi
valoarea contribuţiilor fiecărui angajat
este semnificativă. Cât costă la noi intervenţiile
cu acest echipament?
Conferențiar Dr. Dan Olinic: O angiografie
diagnostică are un preţ în materiale
în jurul a 700-800 lei, maxim 1000. O dilatare
coronariană costă, în medie, 4000 de
lei. Mai mult în infa rctul miocardic acut,
mai puţin în afara infarctului. Trebuie ştiut
însă, că există unii pacienţi deosebit de
costisitori, care trebuie trataţi pe mai multe
vase şi costul unei asemenea proceduri
poate ajunge şi la 7000-8000, chiar 10.000
de lei. O parte dintre materiale provin din
programele naţionale, aceste alocă în medie
4000 de lei pentru un infarct miocardic
acut şi abia 2600 de lei pentru un pacient
cu dilatare coronariană în afara infarctului,
în scădere faţă de 4000, cât era alocat
înainte, pentru aceeaşi procedură. Pe lângă
aceşti bani, spitalul trebuie în permanenţă
să contribuie cu materiale pentru compensarea
diferenţei de preţ. În prezent, tehnologiile
intervenţionale s-au dezvoltat mult,
sunt foarte performante, căutate de către
pacienţi, dar există o latenţă a programelor
naţionale în a putea ţine pasul cu aceste
creşteri de cheltuieli. Sunt în fază de debut
alte programe naţionale destinate dilatărilor
arteriale periferice, dar atât costul pe
procedură, cât şi numărul de pacienţi vor
determina o creştere a nevoilor pentru anii
viitori.
Rep.: Dacă aceste eforturi grevează puternic
Casa de Asigurări, cât îl costă pe
pacient?
Conferențiar Dr. Dan Olinic: Pe pacient
nu-l costă nimic, toate mterialele sunt
achiziţionate de spital şi de către Casa de
Asigurări. Dincolo de acest cost material,
există un foarte mare efort managerial al
spitalului ca să obţină echipamentele. De
asemenea, un mare efort profesional, fizic,
managerial, de investiţie şi pasiune din
partea echipei de medici, asistente medicale.
În cele din urmă, această activitate
are, compensând costurile, beneficii extrem
de mari, în termeni de câştig de vieţi.
Din acest punct de vedere, putem discuta
de costuri în ani de viaţă salvată, a calităţii
vieţii, încât cardiologia intervenţională
este mult mai rentabilă pentru sănătate,
pentru societate, decât alte domenii, precum
oncologia, dializa, care sunt infinit
mai costisitoare în raport cu anii de viaţă
pe care îi salvează. Şi acele tehnici sunt
indispensabile, doar că, în acele domenii,
între anii de viaţă salvaţi şi costurile per
pacient, raportul este mult mai redus.
Alice Valeria Micu

CLUJ MANIFEST
14 Publicitate

CLUJ MANIFEST
Sport 15
INTERVIU: Daniel Varga, clujeanul care
a participat la Dubai Spartan Race
În acest an, Clujul a fost reprezentat de Daniel Varga la cea mai puternică și
dificilă cursă cu obstacole din lume, Dubai Spartan Race.
La competiția din Muscat, Oman, Daniel a reușit să se claseze pe poziția a treia
la categoria sa de vârstă din 150 de participanți, și pe locul 9 la general din 900
de participanți, reușind timpul de 56.08 minute. După o clasare foarte bună la
prima sa participare, Daniel a fost invitat să ia parte și la următoarea cursă,
invitație pe care a accceptat-o bucuros. Se pare că Daniel și-a însușit foarte bine
deviza acestei competiții: Trăim ca să concurăm și Concurăm ca să trăim.
Reporter.: Cum ai aflat despre cursa
Dubai Spartan Race?
Daniel Varga: Știam de mult timp ca
există această competiție, dar nu am avut
ocazia să particip. Când am aflat că se va
organiza în Muscat, Oman, pe 21 octombrie,
nici nu am ezitat să mă înscriu. Am
participat la proba SPRINT, 6,5 kilometri,
alergare, întâmpinând diferite obstacole
pe traseu. A fost o cursa grea și foarte
competitivă.
Rep.: Cât timp te-ai pregătit? În ce
constă pregătirea?
D.V.: Pregătire fac în fiecare zi, individual
sau cu alți colegi care participă
la cursă. Înainte cu o lună, organizatorii
“Dubai Spartan Race” au organizat în fiecare
vineri antrenamente specifice la care
am participat. Antrenamentele constau in
alergări, cărat de saci cu nisip, târâș pe
sub sârmă ghimpată prin noroi, trecerea
peste și pe sub pereti, și diferite elemente
grele de fitness. Totodadă, am fost chemat
și la o demostrație pe care am susținut-o
înaintea unui meci de fotbal al naționalei
Omanului.
Rep.: Cum a aratat traseul? Care a
fost cel mai greu moment al cursei?
D.V.: Unele din probe au fost: 2 km a
fost alergare pe nisip, săritura peste gard
de2m si 3m, căratul sacilor de nisip de 10
kg, mutarea unui cauciuc de 130kg, alergare
pe munte, trecerea unor obstacole
prin apă, aruncarea suliței la un punct fix,
săritura peste foc, cățărarea pe frânghie.
Cel mai greu moment al cursei a fost
căldura care nu a scăzut sub 40 de grade,
alergarea prin nisip și timpul în care mă
gândeam cât mai este până la următoarea
stație de apă.
Rep.: Cum a fost trecerea de la categoria
5+ kilometri la 20+ kilometri?
D.V.: La competiția Spartan Race din
Sharja, Emiratele Unite am participat la
categoria THE BEAST, 20+kilometri, o
cursă în desert cu 33 de obstacole. Am
decis să încerc mai mult, să trec la un
alt nivel, să experimentez ceva nou și în
același timp să văd dacă pot ajunge la
ceea ce mi-am propus. Cursa de 20+ a
fost grea și în același timp interesantă. A
fost 80% numai deșert, iar restul munte.
Dar am terminat cu bine cursa, reușind
să acumulez o nouă experiență. Sincer nu
m-aș intoarce la cursa Sprint 5+. În februarie
2017 o să particip la cursa de 13+
care se desfasoara in Abu Dhabi. Deja
am bifat in calendarul meu cu activități.
Planul meu pe 2017 este să particip la cât
mai multe curse de acest fel si nu numai.
Cursele Dubai Spartan Race au 3
probe:
Sprint 5 Km + (poate fi intre 5 km si 7
km)
Super 13 Km+ (poate fi intr 13 km si 15
km)
Beast 20 Km+ (poate fi intre 20 km si 23
km)
Daniel ne-a dezvăluit că toți elevii săi,
dar și colectivul școlii unde predă sunt
foarte mândri de preformanța sa, și îl
susțin în continuare. De asemenea, un
sprijin foarte important vine din partea
familiei. “Familia mea este foarte mândră
de mine și chiar dacă ne despart cei 6000
de km ei sunt alături de mine. Cea mai
înfocată susținătoare este soția mea, cea
care îmi este alături tot timpul”.
Rep.: Cine este Daniel Varga?
D.V.: Numele meu este Daniel Varga, am
33 de ani și sunt din Cluj-Napoca. În anul
2008 am absolvit Facultatea de Educatie
Fizica si Sport, din cadrul Universității
“Babes Bolyai”. În paralel cu facultatea
aveam și un loc de muncă, mai precis
eram încadrat în cadrul Grupării de Jandarmi
Mobilă Cluj, unde ocupam gradul
de subofițer. După absolvirea facultății
mi s-a oferit posibilitatea de a lucra ca
profesor de educație fizică în Muscat,
Oman. La început am fost cam sceptic,
dar după mai multe informații am acceptat.
Astfel că din anul 2008 lucrez la o
școala internațională din Oman, unde îmi
place foarte mult și momentan sunt foarte
bine aici.
Dana Țîrlea

CLUJ MANIFEST
16 Publicitate