Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Economic 7<br />
CLUJ MANIFEST<br />
Vicenţiu Ştir: „Parteneriatul<br />
public-privat poate să facă minuni”<br />
<strong>An</strong>treprenorul dejean, candidat pentru<br />
un loc în Camera Deputaţilor din<br />
partea ALDE, este convins că dezvoltarea<br />
locală se poate face prin aşezarea<br />
la aceeaşi masă a oamenilor de afaceri,<br />
autorităţilor şi cetăţenilor.<br />
Omul de afaceri susține implementarea la<br />
nivel local a parteneriatului public-privat<br />
(PPP), pe un sistemul aplicat cu succes<br />
în Germania dar şi în alte ţări europene,<br />
pentru a degreva bugetele localităților de<br />
cheltuieli enorme. El a împărtăşit deja inițiativa<br />
sa cetățenilor cu care s-a întâlnit,<br />
demersul său fiind primit cu entuziasm.<br />
PPP reprezintă o modalitate prin care multe<br />
oraşe din Europa au reuşit să se dezvolte<br />
fără a fi nevoite să cheltuie sume foarte<br />
mari din bugetele locale, consideră Ştir.<br />
„În Germania, multe oraşe s-au ridicat pe<br />
sistemul PPP. În Munchen, unde am avut<br />
multe afaceri, majoritatea investiţiilor s-au<br />
realizat prin aceste parteneriate”, a remarcat<br />
Știr. Deşi există cadru legislativ pentru<br />
PPP, acestea nu s-au concretizat îndeajuns,<br />
cu toate că primăriile nu dispun de<br />
cele mai multe ori de fondurile necesare<br />
pentru realizarea unor investiţii de amploare.<br />
Aceste parteneriate se pot concretiza<br />
de la investiţii de producţie, precum<br />
parcurile industriale, până la case de cultură.<br />
Fondatorul companiei Vicentiu Serv<br />
îşi doreşte o dezvoltare economică a zonei<br />
Dejului, punând prioritate pe locurile de<br />
muncă. Municipiul are posibilitatea de a<br />
le oferi locuitorilor, celor tineri în special,<br />
locuri de muncă mai bine plătite, astfel<br />
încât ei să nu mai fie nevoiţi să facă naveta<br />
în alte oraşe mai mari, unde salariile<br />
sunt acum mai consistente. Provocarea<br />
este de a reduce fluxul de forţă de muncă<br />
din zona Dejului spre mari companii precum<br />
Bosch, De’Longhi, la Jucu, sau spre<br />
firmele din Cluj-Napoca, şi păstrarea oamenilor<br />
bine pregătiţi pe plan local. „De<br />
ce să ne plece tinerii, de ce să plece cei<br />
în vârstă, în alte oraşe sau în străinătate,<br />
când la Dej ar putea munci, ar putea fi<br />
acasă, lângă familiile lor, mai mult decât<br />
în prezent, făcând naveta la Cluj-Napoca<br />
sau chiar plecând în străinătate. Proiectul<br />
meu presupune dezvoltare economică<br />
pentru a crea locuri de muncă, în special<br />
pentru cei din Dej. Avem în administraţia<br />
locală oameni instruiţi, buni profesionişti,<br />
dar cărora trebuie să li se ofere mai multă<br />
libertate în luarea decizilor”, consideră întreprinzătorul<br />
clujean. O oportunitate este<br />
deschiderea în zonă a unor ateliere meşteşugăreşti<br />
care să atragă forţa de muncă<br />
disponibilă. „De ce să fie obligaţi crescătorii<br />
de oi să arunce pe foc mii de tone de<br />
lână în loc să o valorifice? Mai demult aici<br />
se făceau covoare executate manual, acele<br />
„persane”, există tradiţii locale, acum e<br />
şi această modă a iilor, deci toate aceste<br />
produse tradiţionale, făcute în ateliere au<br />
căutare”. Vicenţiu Ştir pune şi problema<br />
revitalizării zonei industriale a municipiului,<br />
unde s-a propus un proiect pe fonduri<br />
europene pentru decontaminarea perimetrului<br />
şi apoi eliberarea terenului pentru<br />
alte investiţii, însă acesta se lasă aşteptat<br />
de mai mulţi ani. „Platforma a ajuns un<br />
morman de fiare vechi. În schimb, mulţi<br />
au făcut acolo afaceri cu au vândut din<br />
hale”. Unul dintre proiectele sale importante<br />
este înfiinţarea Asociaţiei Oamenilor<br />
de Afaceri din Dej (AOAD), organizație<br />
care ar fi benefică atât pentru locuitori, cât<br />
şi pentru angajatori. „Prin această asociaţie<br />
vreau că fiecare lucrare, fiecare investiţie<br />
sau fiecare dezvoltare a Dejului să fie<br />
discutată cu aceștia, iar respectiva lucrare<br />
să poată fi contractată și cu firme din Dej.<br />
Vreau să nu încercăm să apelăm la firme<br />
din afară, ci să dezvoltăm cu firme locale.<br />
Avem aici oameni competenţi care pot să<br />
realizeze orice lucrare care să contribuie<br />
la dezvoltarea Dejului. Ne-am propus să<br />
investim mai mult în oamenii de afaceri<br />
locali. Odată ce investim, odată ce le acordăm<br />
facilităţi oamenilor de afaceri, aceasta<br />
înseamnă mai mulţi bani la buget, locuri<br />
de muncă şi creşterea economiei şi a puterii<br />
de cumpărare în Dej”. <strong>An</strong>gajatorii din<br />
AOAD ar crea locuri de muncă și pentru<br />
persoanele care beneficiază de ajutor social,<br />
dar sunt apte de muncă, iar acestea<br />
să primească facilităţi din partea municipalității,<br />
printre care impozite mai mici.<br />
În acelaşi sens, întreprinzătorul îşi doreşte<br />
ca forţa de muncă bine calificată din oraş<br />
care activa în sectorul industrial la Dej să<br />
poată fi folosită ca formatori, în centre<br />
speciale. „Ei ar putea pregăti oameni ca<br />
strungari, sudori, forjori, fierari. Desigur,<br />
întreprinderilor mici şi mijlocii trebuie să<br />
fie motivate, li se asigure diverse facilităţi,<br />
cum ar fi reducerile de impozite. Ideal este<br />
ca în proiectele la nivelul localităţii să fie<br />
implicate şi IMM-urile, dar pentru aceasta<br />
trebuie discutate deschis problemele cu<br />
care acestea se confruntă. La nivel naţional,<br />
este necesar ca în Parlamentul României<br />
să fie promovate proiecte legislative<br />
viabile şi originale în sprijinul creării de<br />
noi locuri de muncă, dar şi comisiile parlamentare<br />
trebuie să îşi facă treaba. Până la<br />
urmă proiectele legislative aplicabile, nu<br />
cele fără norme de aplicare, fac diferenţa,<br />
nu declaraţiile politicienilor”. În sectorul<br />
energetic, cursurile de ape pot fi puse şi ele<br />
în slujba comunităţii locale. „Mai demult<br />
o delegaţie din Dej, formată din reprezentanţi<br />
ai administraţiei, dar şi politicieni, a<br />
făcut o vizită de lucru în Bulgaria, de unde<br />
s-a născut ideea amenajării pe Someş a<br />
unui sistem de microhidrocentrale. Nu s-a<br />
concretizat nimic, iar între timp la Cuzdrioara<br />
va veni o firmă privată, iar barajul de<br />
la Mica a fost cumpărat de la Hidroelectrica<br />
de către un investitor din Bucureşti,<br />
în loc ca administraţia locală să pornească<br />
această iniţiativă, iar din producţia de<br />
energie electrică să se asigure cel puţin<br />
iluminatul public”. Potențialul turistic al<br />
zonei Dejului poate fi și el exploatat în folosul<br />
comunității, așa cum s-a făcut și la<br />
Salina Turda. „Tineretul trebuie să aibă un<br />
loc unde să aibă să se relaxeze. În Dej sunt<br />
Vicenţiu Ştir<br />
puține locuri de muncă și pentru că tineretul<br />
merge în altă parte, dar în proiectele<br />
mele acesta ocupă un loc prioritar”. Una<br />
dintre zonele propuse pentru amenajare<br />
de către investitorul dejean este Pădurea<br />
Bungăr, unde acesta vede o zonă de agrement<br />
pentru locuitorii din Dealul Florilor,<br />
unde stă o treime din populaţia Dejului,<br />
dar şi pentru cei din municipiu. Pădurea<br />
oricum are valoare de agrement, dar acolo<br />
se pot face amenajări pentru ca tinerii să<br />
se poată da cu rolele, cu bicicletele, dar să<br />
existe şi o zonă de promenadă. De asemenea,<br />
ştrandul nefuncţional din oraş poate fi<br />
revitalizat, fără ca neapărat să fie un concurent<br />
pentru Băile Toroc, ci un loc pentru<br />
ca pasionaţii de înot să poate să facă inclusiv<br />
sport de performanţă. O altă iniţiativă<br />
a lui Vicenţiu Ştir este revitalizarea<br />
obiectivelor turistice abandonate din zonă.<br />
„Castele precum Haller din Coplean sau<br />
Kornis din Mănăstirea, adevărate comori<br />
arhitectonice, pot fi reabilitate şi introduse<br />
în circuitul turistic precum cel de la Bonţida.<br />
Dacă acolo s-a putut, la celelalte de<br />
ce nu se poate? Justificarea că proprietarii<br />
acestor clădiri sunt reticenţi sau că nu dispun<br />
de finanţare nu e viabilă, până la urmă<br />
există şi posibilitatea de constrângere, prin<br />
impozitarea majorată”.<br />
* Absolvent al Şcolii Profesionale Aiud şi al Liceului Industrial Dej<br />
* Licenţiat al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca<br />
* Expert în mecanică şi instalaţii - ISCIR<br />
* Inginer electromecanic la Salina Ocna Dej<br />
* Fondator al companiei Vicentiu Serv<br />
* Hobby-uri: fotbalul, lectura, studiile politice
Change language