ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.47 - 16 Noiembrie - 22 Noiembrie 2016

More documents

Recommendations

Info

CLUJ MANIFEST 6 Politic INTERVIU: Mircia Giurgiu, candidat PRU Cluj pentru Camera Deputaților Fostul deputat Mircia Giurgiu deschide lista pentru Camera Deputaților a Partidului România Unită, filiala Cluj. Reporter: Ce s-a întâmplat cu PSRO? Mircia Giurgiu: Am luptat vara trecută cu o echipă serioasă la Cluj, reușind să obținem nouă consilieri locali, chiar dacă timpul a fost scurt, aproximativ cinci luni de la înființarea filialei până la depunerea listelor. Am reușit să facem filiale în peste 40 de localități. Am așteptat cu toții să mergem mai departe cu acest proiect, am așteptat o decizie de la centru, de la conducerea partidului, pentru a avea o continuitate. Din păcate, până la urmă PSRO nu a reușit să ia nicio decizie. Eu am purtat zilnic discuții cu conducerea partidului, iar cu două zile înainte de depunerea candidaturilor mi s-a transmis că PSRO nu va participa la alegerile parlamentare. Atunci am decis să mergem la PRU, deoarece legea partidelor permite înscrierea ca si candidat doar dacă ești membru al formațiunii respective. Astfel, întreaga filială PSRO Cluj am fuzionat cu PRU Cluj. Rep.: De ce ați ales Partidul România Unită? M.G.: Am ales PRU deoarece aveam o colaborare mai veche. Am purtat discuții cu membri acestei formațiuni, dar am sperat ca PSRO să ia decizia de a participa la alegerile parlamentare într-o formă sau alta. Noi avem multe probleme în țară si cineva trebuie să lupte pentru drepturile românilor. Familiile din România sunt nevoite să se despartă, să meargă să muncească în străinătate. Copiii rămân singuri, iar părinții își găsesc munci grele si prost plătite. Vom încerca să găsim soluții pentru ca românii să aibă șansa să lucreze în țară si să aibă șansa unui trai decent. Eu am susținut întotdeauna valorile tradiționale românești, fiind născut si crescut în Apuseni. Nu putem să nu ținem cont de tradițiile noastre, de ceea ce trebuie să fie păstrat. Pentru fiecare dintre noi a fi român nu trebuie să fie o rușine. Mircia Giurgiu este absolvent al Facultății de sociologie, jurnalistică și filosofie a Universității „Avram Iancu” din Cluj-Napoca. Din 1997 până în 2004 a deținut diverse funcții în cadrul organizațiilor sindicale din domeniul tipografiei și în cadrul Blocului Național Sindical. A fost ales în Camera Deputaţilor în anul 2004 ca membru al Blocului Naţional Sindical, pe listele PRM, după care a activat ca independent. În 2008 a fost reales deputat pe listele PDL, după care a activat ca independent din mai 2011 până în octombrie 2011, iar ulterior s-a înscris în PSD, până la sfârşitul mandatului. La alegerile locale din 2012, Mircia Giurgiu a mai candidat, ca independent, la Primăria Cluj-Napoca. În iunie 2016, Mircia Giurgiu a candidat din partea PSRO la Primăria Cluj-Napoca. În acest moment deține funcția de Director la Sucursala Imprimeria Ardealul Cluj pe care a salvat-o de la faliment. Rep.: Ce proiecte veți susține dacă ajungeți în Parlament? M.G.: Avem foarte multe proiecte pe care o să le susținem. În Munții Apuseni sunt foarte mari probleme acum. În toate satele din Munții Apuseni a început să ningă si oamenii nu au lemne de foc. Sunt foarte mult familii care se descurcă greu, sunt familii alcătuite dintr-o singură persoană, văduve în vârstă. Acestea au muncit toată viața, dar se descurcă foarte greu deoarece nu li se acordă pensii, acestea ocupându-se toată viața cu creșterea animalelor. În acest moment nu pot merge în pădure. Între Beliș si Călățele, pe podul de pe Valea Neagră, stau poliția si Jandarmeria, iar sătenii sunt amenințați că le vor fi luate atelajele dacă intră în pădure după lemne. Aceasta este o problemă foarte gravă pe care sperăm să o rezolvăm cât mai repede. Chiar dacă există legea moților, potrivit căreia moții ar avea dreptul la 15 mc de lemn pe picior, din păcate nu se aplică. De asemenea, nu au dreptul să prelucreze si să valorifice lemnul, mai ales că știm că moții si-au prelucrat dintotdeauna singuri lemnul si erau mândri să vândă ceea ce au prelucrat în toate colțurile țării. În ultimii ani legea a fost schimbată cu ordine de ministru, cu Hotărâri de Guvern si legi, astfel încât moții nu mai au dreptul să valorifice produsele lemnoase. De asemenea, producătorii de legume și fructe nu pot să își valorifice produsele în piețe si supermarketuri. De exemplu, cartofii cultivați în zona Dângău-Râșca. Dacă ar fi ajutați ar putea să își vândă produsele si clujenii ar avea si ei posibilitatea să consume legume proaspete, sănătoase si românești. Piețele sunt acaparate de produse din import, în loc să fie promovate produsele locale. Există în vigoare legea supermarketurilor potrivit căreia 50% dintre produse trebuie să provină de la producătorii locali, dar nu se respectă. O altă problemă importantă este cea cu care se confruntă crescătorii de animale. Am fost la târgul de la Huedin si de la Gilău si am constatat că animalele au prețuri foarte scăzute. De exemplu, prețul porcilor este de 6,5 lei kg, si chiar si așa se vând greu. De asemenea, mulți dintre crescătorii de vaci nu mai pot să asigure furajele necesare pentru toate animalele deținute, astfel că încearcă să le vândă, prețul este însă foarte mic. Din acest motiv, revin cu o propunere pe care am mai înaintat-o si când eram parlamentar: în fiecare județ să existe cel puțin un abator care să poată prelua animalele care sunt de vânzare, astfel încât crescătorii să poată să vândă animalele care nu le pot comercializa în târg. De asemenea, vom discuta în campanie si cu locuitorii din județul Cluj si vom ține cont si de problemele semnalate de aceștia. Când eram parlamentar am inițiat si am trecut proiecte pentru a rezolva din problemele românilor. Dacă ne implicăm putem. Rep.: Cum ați reușit să salvați de la faliment Imprimeria Ardealul? M.G: În ultimii patru ani am activat în diverse domenii de activitate, ca si consilier al Ministrului pentru Dialog Social m-am ocupat de Sindicate. Am avut foarte multe întâlniri si discuții, am participat la marșuri, mitinguri, proteste, greve pentru a-i ajuta si a dezamorsa conflictele. Pentru o perioada scurtă am fost consilierul președintelui consiliului județean Cluj si apoi m-am întors la Imprimeria Ardealul. În 16 Martie am reușit să dăm jos conducerea care a provocat insolvența Companiei Naționale Coresi si care a vândut tipografia de la Craiova si care si-a dorit să vândă compania cu trei sucursale. În 16 martie am dat jos conducerea si in 21 Martie urma să se pronunțe falimentul. De la preluarea conducerii sucursalei Ardealul Cluj, am reușit să avem tot timpul comenzi. În primele patru luni ale anului s-au înregistrat pierderi de 90.000 de lei pe lună, în luna septembrie am ajuns la un profit de 311.000 lei. Am avut foarte multe datorii de plătit, încet reușim să le achităm si să aducem Imprimeria Ardealul acolo unde a fost, prima din județ. Am creat in cinci luni 13 noi locuri de muncă. In viitor vom crea si altele deoarece dorim să ne extindem. Dana Țîrlea
Economic 7 CLUJ MANIFEST Vicenţiu Ştir: „Parteneriatul public-privat poate să facă minuni” Antreprenorul dejean, candidat pentru un loc în Camera Deputaţilor din partea ALDE, este convins că dezvoltarea locală se poate face prin aşezarea la aceeaşi masă a oamenilor de afaceri, autorităţilor şi cetăţenilor. Omul de afaceri susține implementarea la nivel local a parteneriatului public-privat (PPP), pe un sistemul aplicat cu succes în Germania dar şi în alte ţări europene, pentru a degreva bugetele localităților de cheltuieli enorme. El a împărtăşit deja inițiativa sa cetățenilor cu care s-a întâlnit, demersul său fiind primit cu entuziasm. PPP reprezintă o modalitate prin care multe oraşe din Europa au reuşit să se dezvolte fără a fi nevoite să cheltuie sume foarte mari din bugetele locale, consideră Ştir. „În Germania, multe oraşe s-au ridicat pe sistemul PPP. În Munchen, unde am avut multe afaceri, majoritatea investiţiilor s-au realizat prin aceste parteneriate”, a remarcat Știr. Deşi există cadru legislativ pentru PPP, acestea nu s-au concretizat îndeajuns, cu toate că primăriile nu dispun de cele mai multe ori de fondurile necesare pentru realizarea unor investiţii de amploare. Aceste parteneriate se pot concretiza de la investiţii de producţie, precum parcurile industriale, până la case de cultură. Fondatorul companiei Vicentiu Serv îşi doreşte o dezvoltare economică a zonei Dejului, punând prioritate pe locurile de muncă. Municipiul are posibilitatea de a le oferi locuitorilor, celor tineri în special, locuri de muncă mai bine plătite, astfel încât ei să nu mai fie nevoiţi să facă naveta în alte oraşe mai mari, unde salariile sunt acum mai consistente. Provocarea este de a reduce fluxul de forţă de muncă din zona Dejului spre mari companii precum Bosch, De’Longhi, la Jucu, sau spre firmele din Cluj-Napoca, şi păstrarea oamenilor bine pregătiţi pe plan local. „De ce să ne plece tinerii, de ce să plece cei în vârstă, în alte oraşe sau în străinătate, când la Dej ar putea munci, ar putea fi acasă, lângă familiile lor, mai mult decât în prezent, făcând naveta la Cluj-Napoca sau chiar plecând în străinătate. Proiectul meu presupune dezvoltare economică pentru a crea locuri de muncă, în special pentru cei din Dej. Avem în administraţia locală oameni instruiţi, buni profesionişti, dar cărora trebuie să li se ofere mai multă libertate în luarea decizilor”, consideră întreprinzătorul clujean. O oportunitate este deschiderea în zonă a unor ateliere meşteşugăreşti care să atragă forţa de muncă disponibilă. „De ce să fie obligaţi crescătorii de oi să arunce pe foc mii de tone de lână în loc să o valorifice? Mai demult aici se făceau covoare executate manual, acele „persane”, există tradiţii locale, acum e şi această modă a iilor, deci toate aceste produse tradiţionale, făcute în ateliere au căutare”. Vicenţiu Ştir pune şi problema revitalizării zonei industriale a municipiului, unde s-a propus un proiect pe fonduri europene pentru decontaminarea perimetrului şi apoi eliberarea terenului pentru alte investiţii, însă acesta se lasă aşteptat de mai mulţi ani. „Platforma a ajuns un morman de fiare vechi. În schimb, mulţi au făcut acolo afaceri cu au vândut din hale”. Unul dintre proiectele sale importante este înfiinţarea Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Dej (AOAD), organizație care ar fi benefică atât pentru locuitori, cât şi pentru angajatori. „Prin această asociaţie vreau că fiecare lucrare, fiecare investiţie sau fiecare dezvoltare a Dejului să fie discutată cu aceștia, iar respectiva lucrare să poată fi contractată și cu firme din Dej. Vreau să nu încercăm să apelăm la firme din afară, ci să dezvoltăm cu firme locale. Avem aici oameni competenţi care pot să realizeze orice lucrare care să contribuie la dezvoltarea Dejului. Ne-am propus să investim mai mult în oamenii de afaceri locali. Odată ce investim, odată ce le acordăm facilităţi oamenilor de afaceri, aceasta înseamnă mai mulţi bani la buget, locuri de muncă şi creşterea economiei şi a puterii de cumpărare în Dej”. Angajatorii din AOAD ar crea locuri de muncă și pentru persoanele care beneficiază de ajutor social, dar sunt apte de muncă, iar acestea să primească facilităţi din partea municipalității, printre care impozite mai mici. În acelaşi sens, întreprinzătorul îşi doreşte ca forţa de muncă bine calificată din oraş care activa în sectorul industrial la Dej să poată fi folosită ca formatori, în centre speciale. „Ei ar putea pregăti oameni ca strungari, sudori, forjori, fierari. Desigur, întreprinderilor mici şi mijlocii trebuie să fie motivate, li se asigure diverse facilităţi, cum ar fi reducerile de impozite. Ideal este ca în proiectele la nivelul localităţii să fie implicate şi IMM-urile, dar pentru aceasta trebuie discutate deschis problemele cu care acestea se confruntă. La nivel naţional, este necesar ca în Parlamentul României să fie promovate proiecte legislative viabile şi originale în sprijinul creării de noi locuri de muncă, dar şi comisiile parlamentare trebuie să îşi facă treaba. Până la urmă proiectele legislative aplicabile, nu cele fără norme de aplicare, fac diferenţa, nu declaraţiile politicienilor”. În sectorul energetic, cursurile de ape pot fi puse şi ele în slujba comunităţii locale. „Mai demult o delegaţie din Dej, formată din reprezentanţi ai administraţiei, dar şi politicieni, a făcut o vizită de lucru în Bulgaria, de unde s-a născut ideea amenajării pe Someş a unui sistem de microhidrocentrale. Nu s-a concretizat nimic, iar între timp la Cuzdrioara va veni o firmă privată, iar barajul de la Mica a fost cumpărat de la Hidroelectrica de către un investitor din Bucureşti, în loc ca administraţia locală să pornească această iniţiativă, iar din producţia de energie electrică să se asigure cel puţin iluminatul public”. Potențialul turistic al zonei Dejului poate fi și el exploatat în folosul comunității, așa cum s-a făcut și la Salina Turda. „Tineretul trebuie să aibă un loc unde să aibă să se relaxeze. În Dej sunt Vicenţiu Ştir puține locuri de muncă și pentru că tineretul merge în altă parte, dar în proiectele mele acesta ocupă un loc prioritar”. Una dintre zonele propuse pentru amenajare de către investitorul dejean este Pădurea Bungăr, unde acesta vede o zonă de agrement pentru locuitorii din Dealul Florilor, unde stă o treime din populaţia Dejului, dar şi pentru cei din municipiu. Pădurea oricum are valoare de agrement, dar acolo se pot face amenajări pentru ca tinerii să se poată da cu rolele, cu bicicletele, dar să existe şi o zonă de promenadă. De asemenea, ştrandul nefuncţional din oraş poate fi revitalizat, fără ca neapărat să fie un concurent pentru Băile Toroc, ci un loc pentru ca pasionaţii de înot să poate să facă inclusiv sport de performanţă. O altă iniţiativă a lui Vicenţiu Ştir este revitalizarea obiectivelor turistice abandonate din zonă. „Castele precum Haller din Coplean sau Kornis din Mănăstirea, adevărate comori arhitectonice, pot fi reabilitate şi introduse în circuitul turistic precum cel de la Bonţida. Dacă acolo s-a putut, la celelalte de ce nu se poate? Justificarea că proprietarii acestor clădiri sunt reticenţi sau că nu dispun de finanţare nu e viabilă, până la urmă există şi posibilitatea de constrângere, prin impozitarea majorată”. * Absolvent al Şcolii Profesionale Aiud şi al Liceului Industrial Dej * Licenţiat al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca * Expert în mecanică şi instalaţii - ISCIR * Inginer electromecanic la Salina Ocna Dej * Fondator al companiei Vicentiu Serv * Hobby-uri: fotbalul, lectura, studiile politice
Page 1 and 2: ANUL II • NR. 47 • 16-22 noiemb
Page 3 and 4: CLUJ MANIFEST Clujenii vor avea cel
Page 5: CLUJ MANIFEST Economic 5 software T
Page 9 and 10: CLUJ MANIFEST Mișcarea înseamnă
Page 11 and 12: CLUJ MANIFEST Județean 11 Partidul
Page 13 and 14: CLUJ MANIFEST didactice, doctoranzi
Page 15 and 16: CLUJ MANIFEST Sport 15 “Acvilele

ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.47 - 16 Noiembrie - 22 Noiembrie 2016

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?