Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
ANUL II • NR. 47 • <strong>16</strong>-<strong>22</strong> noiembrie <strong>20<strong>16</strong></strong><br />
Preț: 1 Leu • Apare miercuri<br />
www.clujmanifest.ro<br />
Aplicațiile IT<br />
invadează Clujul<br />
Dincolo de programele<br />
informatice<br />
derulate de către<br />
companiile consacrate<br />
din oraș,<br />
entuziaștii din domeniu,<br />
mulți dintre ei<br />
aflați la prima experiență,<br />
pun în practică<br />
la Cluj sute de<br />
aplicații prin care vor<br />
să ne facă viața mai<br />
ușoară. Unele au trezit<br />
interesul autorităților<br />
sau instituțiilor<br />
locale, altele chiar al<br />
marilor investitori.<br />
pag. 4-5<br />
Clujenii vor avea cel mai<br />
modern parc de recreere<br />
Vicenţiu Ştir: „Parteneriatul<br />
public-privat poate să facă<br />
minuni”<br />
pag. 3<br />
<strong>An</strong>treprenorul dejean, candidat pentru un loc în<br />
Camera Deputaţilor din partea ALDE, este convins<br />
că dezvoltarea locală se poate face prin aşezarea la<br />
aceeaşi masă a oamenilor de afaceri, autorităţilor şi<br />
cetăţenilor.<br />
pag. 7
Editorial<br />
2<br />
CLUJ MANIFEST<br />
<strong>Noiembrie</strong> roşu şi negru. Cine se teme de<br />
femei în politică?<br />
Rezultatele recentelor alegeri m-au dus cu gândul<br />
la frumoasa poveste a lui Edward Albee,<br />
„Cui i-e frică de Virginia Woolf?”, aşa că m-am<br />
gândit că n-ar strica să trecem în revistă galeria<br />
feminină a politicii inzternaţionale. Aşadar,<br />
prima consemnare mondială a unei femei care a<br />
ajuns preşedinte în urma unor alegeri libere a fost<br />
Vigdis Finnbogadottir, presedinte a Islandei pentru<br />
<strong>16</strong> ani, între 1980 şi 1996, cu patru mandate,<br />
cele mai multe detinute de o femeie ca presedinte,<br />
cel puţin până în prezent. Dar lista femeilor<br />
preşedinte începe cu Khertek <strong>An</strong>chimaa-Toka,<br />
care a condus statul ex-sovietic Tannu Tuva între<br />
1940 şi 1944. Zona asiatică este bine reprezentată<br />
apoi de Sükhbaataryn Yanjmaa, preşedinte<br />
mongolez între 1953-1954 şi de Soong Chingling,<br />
co-preşedinte al Chinei între 1968-1972.<br />
Ne mutăm în America Latină, unde Isabel Martínez<br />
de Perón a deţinut fotoliul prezidenţial al<br />
Argentinei aproape un an, între 1974 şi 1975, iar<br />
Lidia Gueiler Tejada pe cel al Boliviei, tot cam<br />
atât, între 1979-1980. În ordine cronologică,după<br />
Vigdis Finnbogadottir, deja amintită, istoria<br />
politică europeană o consemnează pe Maria Lea<br />
Pedini-<strong>An</strong>gelini în funcţia de căpitan regent în<br />
San-Marino pentru şase luni, în 1981, iar cea asiatică<br />
pentru 12 zile, ca preşedinte onorific al Chinei<br />
pe susmenţionata Soong Ching-ling. Europa<br />
o are ca preşedinte al Maltei pe Agatha Barbara,<br />
din 1982 până în 1987, pe Gloriana Ranocchin<br />
în funcţia de căpitan regent în San Marino, tot<br />
pentru 6 luni în 1984 şi 1989-1990, precum şi pe<br />
Mary Robinson în Irlanda, între 1990-1997. De<br />
fapt, statul pitic San-Marino are numeroase femei<br />
în funcţia de căpitan regent de-a lungul timpului.<br />
Guinea-Bissau, Filipine, Haiti, Nicaragua,<br />
Burundi, Sri Lanka, Liberia, Ecuador, Guyana,<br />
Letonia, Panama, Finlanda, Indonezia, Israel,<br />
India, Georgia, Africa de Sud, Gabon, Lituania,<br />
ROMÂNIA<br />
JUDEȚUL CLUJ<br />
PRIMĂRIA COMUNEI BĂIȘOARA<br />
Tel./fax: 0264333660/0264333650<br />
E-mail: primariabaisoara@yahoo.com<br />
Nr. 3917/15.11.<strong>20<strong>16</strong></strong><br />
Kyrgyzstan, Costa Rica, Brazilia, Kosovo, Muritius,<br />
Serbia, Malawi, Korea de Sud, Republica<br />
Centrafricană, Nepal, Taiwan, Estonia au avut şi<br />
unele au în prezent preşedinţi femei. Cele mai<br />
scurte mandate prezidenţiale le-au avut Rosalía<br />
Arteaga Serrano în Ecuador, pentru două zile în<br />
9-11 februarie 1997 şi Barbara Prammer, copreşedinte<br />
al Austriei în 6-8 iulie 2004. Le stau alături<br />
numeroase femei care au exercitat şi exercită<br />
în prezent funcţia de gurvernator şi pe cea de şef<br />
al guvernului. Margareth Thatcher, Indira Ghandi,<br />
Benazir Bhutto şi mai nou, <strong>An</strong>gela Merkel<br />
şi-au pus indubitabil amprenta asupra politicii<br />
mondiale.<br />
Să revenim la toamna electorală <strong>20<strong>16</strong></strong><br />
Alegerile din această toamnă, devenită brusc şi<br />
prea devreme iarnă, nu prea le sunt prielnice femeilor<br />
candidate, văzute de cea mai mare parte a<br />
analiştilor şi a publicului, drept soluţiile de dorit,<br />
dar nevalidate în urma scrutinului de beneficiarii<br />
direcţi ai exerciţiului prezidenţial. Că în Statele<br />
Unite ale Americii, Donald Trump face deja paşi<br />
uriaşi în urma promisiunilor electorale, ajustând<br />
din mers platforma prezidenţială, nu miră şi nu<br />
surprinde. Numai naivii puteau aştepta de la un<br />
personaj de carton al economiei şi politicii americane<br />
să se ţină de cuvânt. A spus-o clar şi răspicat<br />
celor care ştiau să-l asculte, că în afaceri trebuie<br />
să plăteşti cât mai puţin posibil. Principiul<br />
său se aplică şi în politică, iar nerăbdător cum<br />
se arată, nici n-a aşteptat să se instaleze la Casa<br />
Albă pentru a da înapoi. Cam aşa stă povestea şi<br />
dincolo de Prut. Nici acolo Maia Sandu, favorita<br />
analiştilor şi a intelectualilor, nu a ieşit din urnă<br />
învingătoare. Nici nu avea cum şi nici de ce. Dincolo<br />
de maşinaţiunile de tip stalinist, pe care leam<br />
văzut şi noi, cu dipreţuirea diasporei, stă un<br />
Primăria Comunei Băișoara, județul Cluj, organizează concurs, la sediul Primăriei comunei<br />
Băișoara, județul Cluj, în data de 12.12.<strong>20<strong>16</strong></strong>, ora 10,00 – proba scrisă și în data de 13.12.<strong>20<strong>16</strong></strong>,<br />
ora 10,00 – interviul, pentru ocuparea funcțiilor contractuale de execuție vacante din cadrul<br />
aparatului de specialitate al primarului Comunei Băișoara, județul Cluj:<br />
Polițist local – 2 posturi<br />
Pentru înscrierea la concurs, candidații vor prezenta un dosar de concurs care va conține următoarele<br />
documente:<br />
Cerere de înscriere la concurs adresată conducătorului instituției publice;<br />
Copia actului de identitate;<br />
Curriculum vitae european;<br />
Copiile diplomelor de studii;<br />
Copia carnetului de muncă sau, după caz, o adeverință care să ateste vechimea în muncă<br />
Cazier judiciar;<br />
Adeverință medicală;<br />
Criterii în vederea ocupării funcției:<br />
Are cetățenia română și domiciliul în România;<br />
Cunoaște limba română, scris și vorbit;<br />
Are vârsta de minimum 18 ani împliniți;<br />
Are capacitate deplină de exercițiu;<br />
Are stare de sănătate de sănătate corespunzătoare, atestată pe bază de adeverință medicală;<br />
Nu a fost condamnat/ă pentru săvârșirea unei infracțiuni săvârște cu intenție, care ar duce la<br />
incopatibilitate cu funcția;<br />
Nu a desfășurat activități de poliție politică;<br />
ANUNȚ<br />
Are studii medii, absolvite cu diplomă de bacalaureat;<br />
Are capacitate de organizare, autocontrol și adaptare la locul de muncă.<br />
Concursul se organizează la sediul Primăriei Băișoara, din Băișoara, nr. 153, jud. Cluj, după<br />
cum urmează:<br />
Proba scrisă în data de 12.12.<strong>20<strong>16</strong></strong>, ora 10,00<br />
Interviul în data de 13.12.<strong>20<strong>16</strong></strong> , ora 10,00<br />
Afișarea rezultatelor în data de 13.12.<strong>20<strong>16</strong></strong>, ora 13,00<br />
Contestațiile vor putea fi depuse la sediul instituției până la data de 13.12.<strong>20<strong>16</strong></strong>, ora 15,00<br />
Rezultatele finale vor fi aduse la cunoștință în data de 14.12.<strong>20<strong>16</strong></strong>, ora 10,00.<br />
Dosarele de înscriere la concurs se depun la sediul primăriei Băișoara, din Băișoara, nr. 153,<br />
jud. Cluj, până la data de 29.11.<strong>20<strong>16</strong></strong>, ora 14,00.<br />
Bibliografie:<br />
Legea nr. 155/2010 privind Poliția Locală, cu modificările și completările ulterioare;<br />
Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu<br />
modificarile si completarile ulterioare;<br />
Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările<br />
ulterioare;<br />
Relaţii suplimentare se pot obține la sediul Primăriei Băișoara.<br />
E-mail: primariabaisoara@yahoo.com<br />
Primar,<br />
Minodora Susana LUCA<br />
dezinteres profund şi îndelungat al moldovenilor<br />
din Basarabia pentru ideile pro-europene şi<br />
apropierea de România. Plagiatorul Dodon se va<br />
încurca în iţele propriilor promisiuni şi nu se va<br />
putea acoperi cu aura de succes economic personal<br />
a miliardarului american Trump, din simplul<br />
motiv că nici nu vrea, nici nu poate să conducă<br />
în mod onest vreo organizaţie, fie ea economică,<br />
fie politică. Puterea executivă îi lipseşte încă, dar<br />
ceea ce lipseşte cu adevărat Basarabiei este angajarea<br />
reală pe calea europeană. Până când vor<br />
sta doar cu mâna întinsă înspre România, care nu<br />
are nici ea resursele necesare să o sprijine, fără<br />
să facă nimic constructiv, consumând haotic şi<br />
fără miză, Moldova de peste Prut se va îneca în<br />
mizerie, în fantoma falimentului de ţară. Cam<br />
aceleaşi greşeli le-au făcut basarabenii şi acum<br />
100 de ani, când ardelenii îşi trimiseseră floarea<br />
intelectualităţii în Regatul României, penetrând<br />
clasa politică la nivel înalt cu cei mai reprezentativi<br />
oameni politici ai săi, pentru a-şi asigura<br />
demersurile de unire, în timp ce moldovenii de<br />
peste Prut au aplicat tactica pasivă, iar rezultatul<br />
a fost cel previzibil: cei ce şi-au dorit mai mult<br />
unirea, au avut-o. Dacă pe Hilary Clinton a învins-o<br />
naivitatea americanilor de rând şi sistemul<br />
lor electoral, iar Partidul Democrat se convinge<br />
zi de zi de proasta alegere a candidatului, pe Maia<br />
Sandu a doborât-o nu activismul pro-ruşilor, nu<br />
valul de simpatie roşie care loveşte, se pare, Europa<br />
din nou, în fâlfâitul ideilor fasciste ce adie<br />
de peste ocean, nici măcar naivitatea celor ce<br />
l-au preferat pe Dodon, ci pasivitatea mioritică a<br />
moldovenilor. Şi nu de ieri-de azi, ci imediat de<br />
după destrămarea Uniunii Sovietice, şi neimplicarea<br />
lor aproape dispreţuitoare în demersurile<br />
democratice. Dodon a promis oniric şi deşănţat<br />
multe, dar într-o ţară aflată lună de lună, de la un<br />
salariu la altul, pe marginea prăpastiei, nici miliarde<br />
de dolari ( pe care, fie vorba între noi, nu<br />
i le va da nimeni) nu vor face nimic, câtă vreme<br />
polititcul va fi manipulat pe faţă de puterea oligarhică.<br />
Se întâmplă la noi, s-ar întâmpla şi la ei,<br />
dar România a învăţat din lecţia Mafiei italiene<br />
şi construieşte câte ceva şi în zona de suprafaţă,<br />
legală, angajându-se constant pe coridoarele europene.<br />
Unde vor duce ele, vom vedea până la<br />
sfârşitul anului, când Germania şi Franţa, rămase<br />
acum să dea tonul Europei după retragerea Marii<br />
Britanii, îşi vor fi exprimat electoral opţiunile.<br />
Vom vedea unde vor duce şi alegerile noastre.<br />
Vom continua să ajutăm economic, aproape falimentar,<br />
Republica Moldova, Basarabia pe care,<br />
se pare, că o iubim mai mult noi, nostalgic sau îi<br />
vom lăsa să se prăbuşească singuri, îngrijindu-ne<br />
doar de a păstra, măcar aparent, ideea românismului?<br />
Dacă Moscova nu credea în lacrimi, cum<br />
spunea titlul unui celebru film din alte vremuri,<br />
deocamdată, nici Washingtonul, nici Chişinăul<br />
n-a crezut destul în femei. Nu aduce anul ce aduce<br />
ceasul, iar ceasul Europei n-a bătut. Încă.<br />
Alice Valeria Micu<br />
Director: Ionuţ GEANĂ<br />
Redacția:<br />
Alice Valeria MICU<br />
Călin POENARU (colaborator)<br />
Dana ȚÎRLEA<br />
Mihai BACALU<br />
Publicație săptămânală<br />
Cluj-Napoca, Strada Ploiești,<br />
nr. 1, et. 2<br />
Redacţie: 0746‐810.548,<br />
Publicitate: 0799‐788.009<br />
redactie@clujmanifest.ro,<br />
www. clujmanifest.ro<br />
Tipărit la SC Garamond SRL<br />
ISSN: 2458-0244<br />
Se distribuie în județul Cluj<br />
Preț: 1 Leu<br />
Apare miercuri
CLUJ MANIFEST<br />
Clujenii vor avea cel mai<br />
modern parc de recreere<br />
Local 3<br />
Mai este puţin timp până ce clujenii se<br />
vor putea bucura de cel mai modern<br />
complex sportiv din oraş şi poate din<br />
toată ţara. Compania Națională de Investiții<br />
a alocat 20 de milioane de lei<br />
pentru a amenaja 9,4 hectare de teren<br />
în cartierul Gheorgheni şi a le transforma<br />
într-un complex sportiv de care<br />
toţi clujenii vor putea beneficia în mod<br />
gratuit.<br />
Amenajarea unui astfel de complex este o<br />
formă, o metodă a municipalităţii de creare<br />
de spaţii de agrement, recreere şi relaxare,<br />
de organizare de competiţii sportive<br />
şi antrenamente, de întreţinere fizică şi<br />
mentală, de organizare de activităţi artistice,<br />
dezbateri, cinferinţe şi workshop-uri<br />
în cadrul cartierelor de locuinţe. Spaţiile<br />
verzi, parcurile au un rol precis în mediu<br />
urban, în primul rând influenţează calitatea<br />
vieţii, îmbunătăţind-o, formează<br />
bariere reale împotriva poluării auto şi a<br />
noxelor degajate de autovehicule. Cordoanele<br />
verzi completate de compoziţii<br />
florale, iluminatul ambiental, mobilierul<br />
şi dotările conlucrează pentru un parc cu<br />
o estetică deosebită, curat, bine organizat,<br />
pentru toate vârstele, clujenii se vor lăsa<br />
atraşi de acest pol de recreere.<br />
Fotbal, tenis, baschet, volei în exterior,<br />
popice şi tenis de masă în interior<br />
Proiectul este realizat de Primăria Cluj-Napoca<br />
în parteneriat cu Compania Națională<br />
de Investiții și se întinde pe o suprafață<br />
de 9,4 hectare în cartierul clujean Gheorgheni.<br />
”Cel mai modern parc sportiv şi de<br />
agrement din România se află în Cluj-Napoca,<br />
acesta fiind amenajat în urma unui<br />
proiect finanţat de Compania Naţională<br />
de Investiţii (CNI) cu 20,2 milioane de<br />
lei. Aportul municipalităţii sunt studiile<br />
de fezabilitate, proiectul tehnic şi terenul<br />
de 10 hectare, lucrările fiind începute anul<br />
trecut. Noul complex Gheorgheni dispune,<br />
printre altele, de terenuri sportive - minifotbal,<br />
tenis de câmp, baschet, volei pe<br />
nisip, badminton, skate-park, escaladare,<br />
fitness, loc de joacă pentru copii, parc<br />
aventură, paintball, piste pentru alergare,<br />
role simple şi de viteză şi biciclete. De<br />
asemenea, iarna există posibilitatea amenajării<br />
unui patinoar. Parcul are şi un amfiteatru<br />
în aer liber cu o capacitate de 428 de<br />
locuri”, a declarat Ovidiu Cîmpean, reprezentanul<br />
Primăriei. Baza sportivă va avea<br />
caracter public, cu acces gratuit pentru<br />
toți cetățenii. Cuprinde terenuri cu nocturnă<br />
- 3 terenuri sintetice de mini fotbal, 3<br />
de tenis, 2 de baschet; 1 teren de tenis cu<br />
peretele, 2 de badminton și 2 de volei de<br />
plajă - unde accesul se va face cu rezervare<br />
prealabilă. În ceea ce privește zonele<br />
interioare, Complexul Sportiv Gheorgheni<br />
include piste de popice, spațiu și dotări<br />
pentru tenis de masă, precum și o sală<br />
multifuncțională. De asemenea, noua bază<br />
sportivă este dotată cu aparate și echipamente<br />
pentru exerciții fizice în aer liber;<br />
aparatură pentru exerciții fizice dedicate<br />
seniorilor; echipamente pentru amatorii<br />
de cățărări, parkour; spații de joacă pentru<br />
copii de toate vârstele; amfiteatru în aer liber<br />
(428 locuri); pistă de alergare; pistă de<br />
biciclete/role agrement; pistă role viteză;<br />
teren de paintball cu obstacole; Parc Aventură<br />
- trasee prin copaci, pe frânghii și alte<br />
instalații; alei de promenadă și spații verzi<br />
generoase. După finalizarea recepției și<br />
obținerea tuturor avizelor necesare funcționării,<br />
noul Complex Sportiv Gheorgheni<br />
va intra în circuitul public. Valoarea investiţiei<br />
s-a ridicat la 20.255.273,44 lei fără<br />
TVA.<br />
Clujenii, încântaţi de noua investiţie<br />
Clujenii apreciază noul proiect din Gheorgheni,<br />
mai ales că vor avea acces gratuit şi<br />
consideră că această bază sportivă va ridica<br />
oraşul şi mai mult. ”Grozav, minunat.<br />
Sper ca lumea să aprecieze și să respecte<br />
realizarea cu atât mai mult cu cât e gratuită,<br />
să păstreze și să se bucure de oferta<br />
generoasă”. ”Felicitari pentru aceasta decizie<br />
de a investii în infrastructura de sport<br />
și eu sper să fie un exemplu pozitiv “că<br />
se poate” pentru toate unitățile administrativ<br />
teritoriale din România!”. ”Superb...<br />
de-abia aștept să fac ceva mișcare și eu pe<br />
acolo. Felicitari!”. În plus, zeci de alte mesaje<br />
de felicitare au fost transmise de clujenii<br />
dornici să facă mișcare în noua bază<br />
sportivă. Noul parc este situat în Gheorgheni,<br />
pe locația fostului cartodrom.<br />
Clujul, cea mai modernă infrastructură<br />
sportivă din țară<br />
Grație noii Săli Polivalente, cea mai modernă<br />
din țară, și a stadionul din categoria<br />
Elite, Cluj Arena, orașul de pe Someș a<br />
fost numit de tot mai multă lume capitala<br />
sportului românesc. Mai mult, de curând<br />
municipalitatea a inaugurat bazinul olimpic<br />
din incinta ștrandului SUN, Clujul devenind<br />
astfel centru olimpic de înot. Mai<br />
mult, de câțiva ani parcurile din oraș sunt<br />
dotate cu aparate de gimnastică ce pot fi<br />
folosite gratuit de toți doritorii. Clujul are<br />
o infrastructură ce ii permite să organizeze<br />
evenimente la cel mai înalt nivel. Profitând<br />
de situația delicată în care se găsește<br />
Bucureștiul, Cluj-Napoca își face un nume<br />
pe harta sportului mondial. Sportivi din<br />
toată lumea vor veni în acest an și în anul<br />
viitor la Cluj, transformând orașul de pe<br />
Someș în principala atracție și din punct<br />
de vedere sportiv.<br />
Dana Țîrlea<br />
Ovidiu Câmpean, director în Primăria Cluj-Napoca:<br />
„Cel mai modern parc sportiv şi de agrement din România se află în Cluj-Napoca,<br />
acesta fiind amenajat în urma unui proiect finanţat de Compania Naţională de Investiţii”
CLUJ MANIFEST<br />
4 Economic<br />
Aplicațiile IT invadează Clujul<br />
Dincolo de programele informatice derulate de către companiile consacrate din<br />
oraș, entuziaștii din domeniu, mulți dintre ei aflați la prima experiență, pun în<br />
practică la Cluj sute de aplicații prin care vor să ne facă viața mai ușoară. Unele<br />
au trezit interesul autorităților sau instituțiilor locale, altele chiar al marilor<br />
investitori.<br />
Cluj Bus este o aplicație interactivă tradusă<br />
în patru limbi (română, maghiară, engleză<br />
și germană) ce are rolul de a facilita<br />
modul în care utilizatorii se deplasează<br />
cu mijloacele de transport în comun din<br />
municipiu, de a-i încuraja să apeleze la<br />
acestea și de a reduce din poluarea urbană.<br />
Ea le permite să fie la curent cu stațiile și<br />
punctele de interes din jurul lor. Include o<br />
hartă offline interactivă , o busolă integrată,<br />
orarul liniilor de autobuz, succesiunea<br />
stațiilor. Aplicația a fost lansată pe AppStore<br />
la prețul de 1 euro. Cluj Bus indică<br />
stațiile care au casă de bilete, anunță stația<br />
curentă și următoare în timp ce te deplasezi,<br />
punctele de interes (turistic, cultural,<br />
instituțional, medical, zone de taxi) din jurul<br />
stațiilor și permite cumpărarea de bilet<br />
prin mesaj telefonic.<br />
Industria transporturilor, cea mai<br />
accesată<br />
În același domeniu, dar ca mecanism de<br />
control, a fost pusă în practică BocterApp,<br />
prin care orice utilizator de telefon inteligent<br />
poate anunţa pe ce autobuz, troleibuz<br />
sau tramvai se controlează bilete. Tinerii<br />
care au creat-o susțin că nu vor să falimenteze<br />
Compania de Transport Public,<br />
ci să schimbe un sistem pe care îl consideră<br />
greşit, cu nerespectarea drepturilor<br />
călătorilor, amenințări sau intimidare.<br />
Ținta aplicației o reprezintă studenții din<br />
Cluj. Aplicația de pe iOS şi <strong>An</strong>droid este<br />
inspirată din cele prin care șoferii anunță<br />
radarele de pe diferite drumuri și a putut<br />
fi descărcată gratuit pentru o perioadă de<br />
şase luni. O firmă IT din oraș a dezvoltat<br />
Parking Plus, unde şoferii găsesc cel<br />
mai apropiat loc de parcare liber din Cluj.<br />
Locurile libere sunt afișate în timp real<br />
pe telefonul mobil. “Este o soluție smart<br />
parking, prima de acest fel în România,<br />
care își propune să eficientizeze utilizarea<br />
locurilor de parcare, fie că este vorba de<br />
parcări aflate pe stradă sau parkinguri cu<br />
acces securizat”, a precizat Cristian Ureche,<br />
cofondator al platformei. Pentru ca<br />
aplicația să funcționeze, este nevoie de<br />
aplasarea unor senzori pentru parcările de<br />
pe stradă sau a unui dispozitiv special creat<br />
pentru parcările cu bariere. Echipa clujeană<br />
a atras atenția firmelor din mai multe<br />
țări europene, care vor să implementeze<br />
sistemul. De altfel, aceasta a primit premiul<br />
“Business Wall of Fame - Best IoT<br />
Solution in Romania”.<br />
Soluții pentru buna dispoziție<br />
Gimini Moodtracker, creată de o echipă<br />
multidisciplinară de la o firmă locală,<br />
este denumită după numele greierele care<br />
îl sfătuiește pe personajul de poveste Pinocchio.<br />
După fiecare conversație și când<br />
utilizatorul își schimbă locația, aplicația<br />
generează o întrebare despre felul în care<br />
acesta s-a simțit. Pe baza unor informații<br />
introduse de utilizator, generează statistici<br />
și topuri despre felul în care locurile și<br />
persoanele din viața lui îi influențează starea<br />
de spirit. Creatorul său, Dragoș Bîrlea,<br />
speră ca oamenii să o folosească pentru<br />
a se înțelege mai bine pe ei înșiși, stările<br />
pe care le generează cei din jurul lor sau<br />
experiențele pe care le au. Aplicația funcționează<br />
pe sistemele <strong>An</strong>droid și a fost<br />
testată de 100 de persoane. Există o variantă<br />
gratuită, mai simplă, dar și o versiune<br />
care poate fi cumpărată. Cinci tineri din<br />
Cluj, Claudiu Creţu, Călin Mihălceanu,<br />
Alexandru Marinescu, David Lapşanschi,<br />
Albert Miklos, au creat MoodFlux, care le<br />
permite utilizatorilor să schimbe muzica<br />
Alin Tișe, președintele CJ Cluj:<br />
dintr-o listă de melodii în funcţie de starea<br />
de spirit. “Nu este doar una dintre puţinele<br />
aplicaţii desemnate câştigătoare din cele<br />
7.000 de idei înscrise la nivel global în cadrul<br />
competiţiei Intel, ci un proiect pe care<br />
vrem să-l transformăm într-un business.<br />
Avem planuri serioase, ca aplicaţia să<br />
devină un player independent, multiplatformă,<br />
care să se conecteze la servicii de<br />
muzică online. Vrem ca aplicaţia să fie integrată<br />
în laptopuri, tablete”, spune Creţu.<br />
Busolă de navigare prin labirintul<br />
media<br />
În această lună, clujenii de la Zetta Cloud<br />
au lansat pentru preînregistrare soluția<br />
„Îmi doresc ca această aplicație să fie una prietenoasă cu utilizatorii și să contribuie,<br />
în completarea activităţii centrului nostru de informare, la creșterea gradului de vizibilitate<br />
și atractivitate a principalelor obiective turistice din județ”
CLUJ MANIFEST<br />
Economic 5<br />
software TrustServista, finanțată de gigantul<br />
Google, despre care spun că poate determina<br />
automat nivelul de încredere a știrilor<br />
online. Prototipul va fi disponibil din<br />
primăvară, iar acum sunt selectați primii<br />
utilizatori care o vor putea testa înainte<br />
de lansare. Aplicația se adresează agențiilor<br />
de presă, jurnaliștilor de investigație<br />
și instituțiilor care vor să filtreze informația<br />
“toxică” din presa online și să înțeleagă<br />
care conținut este demn de încredere.<br />
Știrile sunt procesate automat, prin folosirea<br />
de algoritmi de inteligență artificială.<br />
<strong>An</strong>aliza se axează pe determinarea sursei<br />
zero pe baza cărei sunt generate subiecte<br />
de presă. „În acest moment, aplicația procesează<br />
doar articole în limba engleză, din<br />
domeniile de știri generaliste, politică și<br />
evenimente. În viitor, va suporta majoritatea<br />
limbilor europene și un domeniu de<br />
știri cât mai larg. Feedback-ul potențialilor<br />
utilizatori ne va permite să aducem<br />
îmbunătățiri soluției, înainte de lansarea ei<br />
de anul viitor”, declară Emil Ștețco, cordonatorul<br />
Zetta Cloud.<br />
Concurență din secuime pentru IT-iștii<br />
Clujului<br />
La alegerile municipale din vară primăria<br />
clujeană a pus în funcțiune pe site-ul propriu<br />
o aplicație online pentru clujenii care<br />
nu știu unde trebuie să voteze. Aceasta<br />
oferă cetățenilor opțiunea de a afla numărul<br />
și adresa secției de votare la care sunt<br />
arondați. Aplicația este accesibilă și de pe<br />
dispozitive mobile, cu intrare pe portalul<br />
municipalității. Cei interesați trebuie să<br />
introducă numele străzii din buletin, după<br />
care li se afișează informațiile despre secția<br />
de vot corespunzătoare acelei artere.<br />
Prin clic pe denumirea secției, clujenii o<br />
pot vedea localizată pe hartă.<br />
În “capitala IT-ului” cu mii de specialiști,<br />
Consiliul Județean (CJ) Cluj a desemnat<br />
drept câștigător al licitației privind implementarea<br />
unei aplicaţii turistice, compatibilă<br />
cu telefoane inteligente și tablete PC<br />
o societate din Miercurea Ciuc, Tourist<br />
Informator (TIMC), a cărei ofertă financiară,<br />
de 13.500 de lei, plus taxa pe valoarea<br />
adăugată (TVA), a avut costul cel mai<br />
mic. Folosită în mod gratuit, ea va integra<br />
informații descriptive cu obiective clujene,<br />
fiind integrată cu serviciile Centrului<br />
Național de Informare și Promovare Turistică<br />
Cluj subordonat CJ. TIMC trebuie<br />
să insereze materiale multimedia, precum<br />
imagini, text și hărți cu obiective turistice<br />
din județ, informații generale utile – unități<br />
de cazare, restaurante, posibilități de<br />
agrement, transport, farmacii non-stop,<br />
spitale de urgență, evenimente culturale<br />
în desfășurare. Aplicaţia va fi funcțională<br />
în sistemele de operare IOS, <strong>An</strong>droid și<br />
Windows, iar conținutul va fi disponibil în<br />
cinci limbi de circulație: română, engleză,<br />
franceză, maghiară și germană. „Este un<br />
nou pas înainte în demersurile care vizează<br />
promovarea la un nivel superior a potenţialului<br />
turistic al judeţului. Îmi doresc<br />
ca această aplicație să fie una prietenoasă<br />
cu utilizatorii și să contribuie, în completarea<br />
activităţii centrului nostru de informare<br />
turistică, la creșterea gradului de<br />
vizibilitate și atractivitate a principalelor<br />
obiective turistice din județ”, a declarat<br />
Alin Tișe, președintele CJ. Ceilalți participanți<br />
la licitație au fost Root Security<br />
(19.450 lei), Web Win Group (17.300 lei),<br />
Vision Plus Mobile (21.800 lei), Einsen<br />
Land (19.000 lei), Tech Guys (14.000 lei),<br />
Isoft SRL (18.<strong>16</strong>7 lei), prețuri fără TVA.<br />
Untold și Electric, cu un pas înainte<br />
Cele mai importante festivaluri muzicale<br />
din Cluj, Untold și Electric Castle, au<br />
deja propriile lor aplicații descărcabile<br />
de pe internet. Din acest an, Untold va<br />
include în aplicaţia festivalului un sistem<br />
de check-in ca la aeroport care să reducă<br />
din blocajele care se produc la intrarea în<br />
Parcul Central. O altă funcţie va fi cea de<br />
control de la pupitrul DJ-ului al lanternelor<br />
de pe telefoanele mobile ale participanţilor,<br />
care să genereze un spectacol<br />
de lumini în ritmul muzicii. Ideea urmează<br />
să fie generalizată la marile festivaluri<br />
ale Europei. Cristian Dascălu, fondator<br />
al Centrului Startup Transilvania, spune<br />
că astfel de aplicaţii trebuie să fie puse în<br />
practică informatice în folosul comunităţii,<br />
prin implementarea lor de către administraţia<br />
locală. „La Cluj sunt aplicaţii<br />
care îţi permit să comanzi de pe smartphone<br />
din meniul din restaurant, să fixezi<br />
telefonul pe un obiectiv turistic şi să obţii<br />
toate datele despre acesta, să vezi programul<br />
de transport local sau evenimente care<br />
au loc în oraş”. TechFest, eveniment aflat<br />
în plină desfășurare la Cluj, concentrează<br />
aceste “creiere inteligente”. Primăriile din<br />
Cluj-Napoca, Alba Iulia, Oradea sau Târgu-Mureș<br />
vor să folosească pe scară largă<br />
aplicațiile IT. „Ar fi bine ca în următorii<br />
ani să concretizăm cât mai multe din cele<br />
mai bune aplicaţii prezentate. Ne dorim să<br />
fim legătura între start-up-uri şi administraţie,<br />
companiile mari, prin proiecte pilot<br />
pe care să le punem în practică la Cluj”,<br />
susţine Bianca Muntean, director executiv<br />
al clusterului ARIES Transilvania.<br />
Călin Poenaru<br />
Serviciile virtuale pătrund în turism<br />
Unele dintre aplicațiile utilizate pe piața internațională a turismului pot fi utilizate<br />
și pe plan local, consideră <strong>An</strong>a Sipciu, industry manager al Google România. „Platformele<br />
online le permit oamenilor să facă singuri orice, fără să intre în contact cu<br />
un operator uman. Lanţul Starwood îți trimite pe Facebook un cod de deschidere a<br />
camerei de hotel, te duci direct, nu ai nevoie de cheie. Airbnb a ajuns a treia platformă<br />
de rezervări din lume fără să aibă un sediu fizic, iar Uber reprezintă o concurenţă nu<br />
numai pentru taximetrişti, ci şi pentru companiile de închirieri de maşini, chiar pentru<br />
călătoriile de afaceri”, spune oficialul Google.
CLUJ MANIFEST<br />
6 Politic<br />
INTERVIU: Mircia Giurgiu, candidat PRU Cluj pentru<br />
Camera Deputaților<br />
Fostul deputat Mircia Giurgiu deschide lista pentru Camera Deputaților a Partidului<br />
România Unită, filiala Cluj.<br />
Reporter: Ce s-a întâmplat cu PSRO?<br />
Mircia Giurgiu: Am luptat vara trecută<br />
cu o echipă serioasă la Cluj, reușind să<br />
obținem nouă consilieri locali, chiar dacă<br />
timpul a fost scurt, aproximativ cinci luni<br />
de la înființarea filialei până la depunerea<br />
listelor. Am reușit să facem filiale în peste<br />
40 de localități. Am așteptat cu toții să<br />
mergem mai departe cu acest proiect, am<br />
așteptat o decizie de la centru, de la conducerea<br />
partidului, pentru a avea o continuitate.<br />
Din păcate, până la urmă PSRO<br />
nu a reușit să ia nicio decizie. Eu am purtat<br />
zilnic discuții cu conducerea partidului,<br />
iar cu două zile înainte de depunerea<br />
candidaturilor mi s-a transmis că PSRO<br />
nu va participa la alegerile parlamentare.<br />
Atunci am decis să mergem la PRU, deoarece<br />
legea partidelor permite înscrierea<br />
ca si candidat doar dacă ești membru al<br />
formațiunii respective. Astfel, întreaga filială<br />
PSRO Cluj am fuzionat cu PRU Cluj.<br />
Rep.: De ce ați ales Partidul<br />
România Unită?<br />
M.G.: Am ales PRU deoarece aveam o<br />
colaborare mai veche. Am purtat discuții<br />
cu membri acestei formațiuni, dar am<br />
sperat ca PSRO să ia decizia de a participa<br />
la alegerile parlamentare într-o formă<br />
sau alta. Noi avem multe probleme<br />
în țară si cineva trebuie să lupte pentru<br />
drepturile românilor. Familiile din România<br />
sunt nevoite să se despartă, să meargă<br />
să muncească în străinătate. Copiii rămân<br />
singuri, iar părinții își găsesc munci grele<br />
si prost plătite. Vom încerca să găsim<br />
soluții pentru ca românii să aibă șansa să<br />
lucreze în țară si să aibă șansa unui trai<br />
decent. Eu am susținut întotdeauna valorile<br />
tradiționale românești, fiind născut si<br />
crescut în Apuseni. Nu putem să nu ținem<br />
cont de tradițiile noastre, de ceea ce trebuie<br />
să fie păstrat. Pentru fiecare dintre<br />
noi a fi român nu trebuie să fie o rușine.<br />
Mircia Giurgiu este absolvent al Facultății de sociologie, jurnalistică și filosofie a<br />
Universității „Avram Iancu” din Cluj-Napoca. Din 1997 până în 2004 a deținut diverse<br />
funcții în cadrul organizațiilor sindicale din domeniul tipografiei și în cadrul<br />
Blocului Național Sindical. A fost ales în Camera Deputaţilor în anul 2004 ca membru<br />
al Blocului Naţional Sindical, pe listele PRM, după care a activat ca independent.<br />
În 2008 a fost reales deputat pe listele PDL, după care a activat ca independent<br />
din mai 2011 până în octombrie 2011, iar ulterior s-a înscris în PSD, până la sfârşitul<br />
mandatului. La alegerile locale din 2012, Mircia Giurgiu a mai candidat, ca<br />
independent, la Primăria Cluj-Napoca. În iunie <strong>20<strong>16</strong></strong>, Mircia Giurgiu a candidat din<br />
partea PSRO la Primăria Cluj-Napoca. În acest moment deține funcția de Director la<br />
Sucursala Imprimeria Ardealul Cluj pe care a salvat-o de la faliment.<br />
Rep.: Ce proiecte veți susține<br />
dacă ajungeți în Parlament?<br />
M.G.: Avem foarte multe proiecte pe care<br />
o să le susținem. În Munții Apuseni sunt<br />
foarte mari probleme acum. În toate satele<br />
din Munții Apuseni a început să ningă si<br />
oamenii nu au lemne de foc. Sunt foarte<br />
mult familii care se descurcă greu, sunt<br />
familii alcătuite dintr-o singură persoană,<br />
văduve în vârstă. Acestea au muncit toată<br />
viața, dar se descurcă foarte greu deoarece<br />
nu li se acordă pensii, acestea ocupându-se<br />
toată viața cu creșterea animalelor.<br />
În acest moment nu pot merge în pădure.<br />
Între Beliș si Călățele, pe podul de pe Valea<br />
Neagră, stau poliția si Jandarmeria, iar<br />
sătenii sunt amenințați că le vor fi luate<br />
atelajele dacă intră în pădure după lemne.<br />
Aceasta este o problemă foarte gravă pe<br />
care sperăm să o rezolvăm cât mai repede.<br />
Chiar dacă există legea moților, potrivit<br />
căreia moții ar avea dreptul la 15 mc de<br />
lemn pe picior, din păcate nu se aplică. De<br />
asemenea, nu au dreptul să prelucreze si<br />
să valorifice lemnul, mai ales că știm că<br />
moții si-au prelucrat dintotdeauna singuri<br />
lemnul si erau mândri să vândă ceea ce au<br />
prelucrat în toate colțurile țării. În ultimii<br />
ani legea a fost schimbată cu ordine de ministru,<br />
cu Hotărâri de Guvern si legi, astfel<br />
încât moții nu mai au dreptul să valorifice<br />
produsele lemnoase. De asemenea, producătorii<br />
de legume și fructe nu pot să își<br />
valorifice produsele în piețe si supermarketuri.<br />
De exemplu, cartofii cultivați în<br />
zona Dângău-Râșca. Dacă ar fi ajutați ar<br />
putea să își vândă produsele si clujenii ar<br />
avea si ei posibilitatea să consume legume<br />
proaspete, sănătoase si românești. Piețele<br />
sunt acaparate de produse din import,<br />
în loc să fie promovate produsele locale.<br />
Există în vigoare legea supermarketurilor<br />
potrivit căreia 50% dintre produse trebuie<br />
să provină de la producătorii locali, dar nu<br />
se respectă. O altă problemă importantă<br />
este cea cu care se confruntă crescătorii de<br />
animale. Am fost la târgul de la Huedin si<br />
de la Gilău si am constatat că animalele au<br />
prețuri foarte scăzute. De exemplu, prețul<br />
porcilor este de 6,5 lei kg, si chiar si așa<br />
se vând greu. De asemenea, mulți dintre<br />
crescătorii de vaci nu mai pot să asigure<br />
furajele necesare pentru toate animalele<br />
deținute, astfel că încearcă să le vândă,<br />
prețul este însă foarte mic. Din acest motiv,<br />
revin cu o propunere pe care am mai<br />
înaintat-o si când eram parlamentar: în<br />
fiecare județ să existe cel puțin un abator<br />
care să poată prelua animalele care sunt de<br />
vânzare, astfel încât crescătorii să poată să<br />
vândă animalele care nu le pot comercializa<br />
în târg. De asemenea, vom discuta în<br />
campanie si cu locuitorii din județul Cluj<br />
si vom ține cont si de problemele semnalate<br />
de aceștia. Când eram parlamentar am<br />
inițiat si am trecut proiecte pentru a rezolva<br />
din problemele românilor. Dacă ne implicăm<br />
putem.<br />
Rep.: Cum ați reușit să salvați de<br />
la faliment Imprimeria Ardealul?<br />
M.G: În ultimii patru ani am activat în<br />
diverse domenii de activitate, ca si consilier<br />
al Ministrului pentru Dialog Social<br />
m-am ocupat de Sindicate. Am avut foarte<br />
multe întâlniri si discuții, am participat la<br />
marșuri, mitinguri, proteste, greve pentru<br />
a-i ajuta si a dezamorsa conflictele. Pentru<br />
o perioada scurtă am fost consilierul<br />
președintelui consiliului județean Cluj si<br />
apoi m-am întors la Imprimeria Ardealul.<br />
În <strong>16</strong> Martie am reușit să dăm jos conducerea<br />
care a provocat insolvența Companiei<br />
Naționale Coresi si care a vândut<br />
tipografia de la Craiova si care si-a dorit<br />
să vândă compania cu trei sucursale. În<br />
<strong>16</strong> martie am dat jos conducerea si in 21<br />
Martie urma să se pronunțe falimentul.<br />
De la preluarea conducerii sucursalei Ardealul<br />
Cluj, am reușit să avem tot timpul<br />
comenzi. În primele patru luni ale anului<br />
s-au înregistrat pierderi de 90.000 de lei<br />
pe lună, în luna septembrie am ajuns la un<br />
profit de 311.000 lei. Am avut foarte multe<br />
datorii de plătit, încet reușim să le achităm<br />
si să aducem Imprimeria Ardealul acolo<br />
unde a fost, prima din județ. Am creat in<br />
cinci luni 13 noi locuri de muncă. In viitor<br />
vom crea si altele deoarece dorim să<br />
ne extindem.<br />
Dana Țîrlea
Economic 7<br />
CLUJ MANIFEST<br />
Vicenţiu Ştir: „Parteneriatul<br />
public-privat poate să facă minuni”<br />
<strong>An</strong>treprenorul dejean, candidat pentru<br />
un loc în Camera Deputaţilor din<br />
partea ALDE, este convins că dezvoltarea<br />
locală se poate face prin aşezarea<br />
la aceeaşi masă a oamenilor de afaceri,<br />
autorităţilor şi cetăţenilor.<br />
Omul de afaceri susține implementarea la<br />
nivel local a parteneriatului public-privat<br />
(PPP), pe un sistemul aplicat cu succes<br />
în Germania dar şi în alte ţări europene,<br />
pentru a degreva bugetele localităților de<br />
cheltuieli enorme. El a împărtăşit deja inițiativa<br />
sa cetățenilor cu care s-a întâlnit,<br />
demersul său fiind primit cu entuziasm.<br />
PPP reprezintă o modalitate prin care multe<br />
oraşe din Europa au reuşit să se dezvolte<br />
fără a fi nevoite să cheltuie sume foarte<br />
mari din bugetele locale, consideră Ştir.<br />
„În Germania, multe oraşe s-au ridicat pe<br />
sistemul PPP. În Munchen, unde am avut<br />
multe afaceri, majoritatea investiţiilor s-au<br />
realizat prin aceste parteneriate”, a remarcat<br />
Știr. Deşi există cadru legislativ pentru<br />
PPP, acestea nu s-au concretizat îndeajuns,<br />
cu toate că primăriile nu dispun de<br />
cele mai multe ori de fondurile necesare<br />
pentru realizarea unor investiţii de amploare.<br />
Aceste parteneriate se pot concretiza<br />
de la investiţii de producţie, precum<br />
parcurile industriale, până la case de cultură.<br />
Fondatorul companiei Vicentiu Serv<br />
îşi doreşte o dezvoltare economică a zonei<br />
Dejului, punând prioritate pe locurile de<br />
muncă. Municipiul are posibilitatea de a<br />
le oferi locuitorilor, celor tineri în special,<br />
locuri de muncă mai bine plătite, astfel<br />
încât ei să nu mai fie nevoiţi să facă naveta<br />
în alte oraşe mai mari, unde salariile<br />
sunt acum mai consistente. Provocarea<br />
este de a reduce fluxul de forţă de muncă<br />
din zona Dejului spre mari companii precum<br />
Bosch, De’Longhi, la Jucu, sau spre<br />
firmele din Cluj-Napoca, şi păstrarea oamenilor<br />
bine pregătiţi pe plan local. „De<br />
ce să ne plece tinerii, de ce să plece cei<br />
în vârstă, în alte oraşe sau în străinătate,<br />
când la Dej ar putea munci, ar putea fi<br />
acasă, lângă familiile lor, mai mult decât<br />
în prezent, făcând naveta la Cluj-Napoca<br />
sau chiar plecând în străinătate. Proiectul<br />
meu presupune dezvoltare economică<br />
pentru a crea locuri de muncă, în special<br />
pentru cei din Dej. Avem în administraţia<br />
locală oameni instruiţi, buni profesionişti,<br />
dar cărora trebuie să li se ofere mai multă<br />
libertate în luarea decizilor”, consideră întreprinzătorul<br />
clujean. O oportunitate este<br />
deschiderea în zonă a unor ateliere meşteşugăreşti<br />
care să atragă forţa de muncă<br />
disponibilă. „De ce să fie obligaţi crescătorii<br />
de oi să arunce pe foc mii de tone de<br />
lână în loc să o valorifice? Mai demult aici<br />
se făceau covoare executate manual, acele<br />
„persane”, există tradiţii locale, acum e<br />
şi această modă a iilor, deci toate aceste<br />
produse tradiţionale, făcute în ateliere au<br />
căutare”. Vicenţiu Ştir pune şi problema<br />
revitalizării zonei industriale a municipiului,<br />
unde s-a propus un proiect pe fonduri<br />
europene pentru decontaminarea perimetrului<br />
şi apoi eliberarea terenului pentru<br />
alte investiţii, însă acesta se lasă aşteptat<br />
de mai mulţi ani. „Platforma a ajuns un<br />
morman de fiare vechi. În schimb, mulţi<br />
au făcut acolo afaceri cu au vândut din<br />
hale”. Unul dintre proiectele sale importante<br />
este înfiinţarea Asociaţiei Oamenilor<br />
de Afaceri din Dej (AOAD), organizație<br />
care ar fi benefică atât pentru locuitori, cât<br />
şi pentru angajatori. „Prin această asociaţie<br />
vreau că fiecare lucrare, fiecare investiţie<br />
sau fiecare dezvoltare a Dejului să fie<br />
discutată cu aceștia, iar respectiva lucrare<br />
să poată fi contractată și cu firme din Dej.<br />
Vreau să nu încercăm să apelăm la firme<br />
din afară, ci să dezvoltăm cu firme locale.<br />
Avem aici oameni competenţi care pot să<br />
realizeze orice lucrare care să contribuie<br />
la dezvoltarea Dejului. Ne-am propus să<br />
investim mai mult în oamenii de afaceri<br />
locali. Odată ce investim, odată ce le acordăm<br />
facilităţi oamenilor de afaceri, aceasta<br />
înseamnă mai mulţi bani la buget, locuri<br />
de muncă şi creşterea economiei şi a puterii<br />
de cumpărare în Dej”. <strong>An</strong>gajatorii din<br />
AOAD ar crea locuri de muncă și pentru<br />
persoanele care beneficiază de ajutor social,<br />
dar sunt apte de muncă, iar acestea<br />
să primească facilităţi din partea municipalității,<br />
printre care impozite mai mici.<br />
În acelaşi sens, întreprinzătorul îşi doreşte<br />
ca forţa de muncă bine calificată din oraş<br />
care activa în sectorul industrial la Dej să<br />
poată fi folosită ca formatori, în centre<br />
speciale. „Ei ar putea pregăti oameni ca<br />
strungari, sudori, forjori, fierari. Desigur,<br />
întreprinderilor mici şi mijlocii trebuie să<br />
fie motivate, li se asigure diverse facilităţi,<br />
cum ar fi reducerile de impozite. Ideal este<br />
ca în proiectele la nivelul localităţii să fie<br />
implicate şi IMM-urile, dar pentru aceasta<br />
trebuie discutate deschis problemele cu<br />
care acestea se confruntă. La nivel naţional,<br />
este necesar ca în Parlamentul României<br />
să fie promovate proiecte legislative<br />
viabile şi originale în sprijinul creării de<br />
noi locuri de muncă, dar şi comisiile parlamentare<br />
trebuie să îşi facă treaba. Până la<br />
urmă proiectele legislative aplicabile, nu<br />
cele fără norme de aplicare, fac diferenţa,<br />
nu declaraţiile politicienilor”. În sectorul<br />
energetic, cursurile de ape pot fi puse şi ele<br />
în slujba comunităţii locale. „Mai demult<br />
o delegaţie din Dej, formată din reprezentanţi<br />
ai administraţiei, dar şi politicieni, a<br />
făcut o vizită de lucru în Bulgaria, de unde<br />
s-a născut ideea amenajării pe Someş a<br />
unui sistem de microhidrocentrale. Nu s-a<br />
concretizat nimic, iar între timp la Cuzdrioara<br />
va veni o firmă privată, iar barajul de<br />
la Mica a fost cumpărat de la Hidroelectrica<br />
de către un investitor din Bucureşti,<br />
în loc ca administraţia locală să pornească<br />
această iniţiativă, iar din producţia de<br />
energie electrică să se asigure cel puţin<br />
iluminatul public”. Potențialul turistic al<br />
zonei Dejului poate fi și el exploatat în folosul<br />
comunității, așa cum s-a făcut și la<br />
Salina Turda. „Tineretul trebuie să aibă un<br />
loc unde să aibă să se relaxeze. În Dej sunt<br />
Vicenţiu Ştir<br />
puține locuri de muncă și pentru că tineretul<br />
merge în altă parte, dar în proiectele<br />
mele acesta ocupă un loc prioritar”. Una<br />
dintre zonele propuse pentru amenajare<br />
de către investitorul dejean este Pădurea<br />
Bungăr, unde acesta vede o zonă de agrement<br />
pentru locuitorii din Dealul Florilor,<br />
unde stă o treime din populaţia Dejului,<br />
dar şi pentru cei din municipiu. Pădurea<br />
oricum are valoare de agrement, dar acolo<br />
se pot face amenajări pentru ca tinerii să<br />
se poată da cu rolele, cu bicicletele, dar să<br />
existe şi o zonă de promenadă. De asemenea,<br />
ştrandul nefuncţional din oraş poate fi<br />
revitalizat, fără ca neapărat să fie un concurent<br />
pentru Băile Toroc, ci un loc pentru<br />
ca pasionaţii de înot să poate să facă inclusiv<br />
sport de performanţă. O altă iniţiativă<br />
a lui Vicenţiu Ştir este revitalizarea<br />
obiectivelor turistice abandonate din zonă.<br />
„Castele precum Haller din Coplean sau<br />
Kornis din Mănăstirea, adevărate comori<br />
arhitectonice, pot fi reabilitate şi introduse<br />
în circuitul turistic precum cel de la Bonţida.<br />
Dacă acolo s-a putut, la celelalte de<br />
ce nu se poate? Justificarea că proprietarii<br />
acestor clădiri sunt reticenţi sau că nu dispun<br />
de finanţare nu e viabilă, până la urmă<br />
există şi posibilitatea de constrângere, prin<br />
impozitarea majorată”.<br />
* Absolvent al Şcolii Profesionale Aiud şi al Liceului Industrial Dej<br />
* Licenţiat al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca<br />
* Expert în mecanică şi instalaţii - ISCIR<br />
* Inginer electromecanic la Salina Ocna Dej<br />
* Fondator al companiei Vicentiu Serv<br />
* Hobby-uri: fotbalul, lectura, studiile politice
CLUJ MANIFEST<br />
8 Publicitate
CLUJ MANIFEST<br />
Mișcarea înseamnă viață,<br />
sportul înseamnă sănătate.<br />
Redescoperă plăcerea sportului cu<br />
Vaxicum ® Sport unguent!<br />
Medical 9<br />
„Nimic nu îl epuizează şi nu îl ruinează<br />
mai mult pe om decât inactivitatea<br />
fizică permanentă” spunea<br />
marele filozof grec Aristotel. Mişcarea<br />
fizică este cea care ne ajută să ne<br />
tonifiem corpul, să fim mai energici<br />
sau chiar să ne îmbunătăţim starea<br />
de sănătate. Exerciţii fizice uşoare,<br />
sau antrenamente intense, care implică<br />
atât corpul, cât şi mintea, orice<br />
formă de sport este binevenită atunci<br />
când conştientizam câte beneficii<br />
ne poate aduce. Mișcarea este bună<br />
nu doar pentru sănătatea fizică, ci și<br />
pentru cea mentală. Una dintre consecințele<br />
efortului fizic prelungit este<br />
apariția gândurile pozitive. Efortul<br />
duce la secreția de endorfine (moleculele<br />
fericirii), iar orice activitate<br />
fizică stimulează dopamina, acest<br />
neurotransmițător esențial al bunei<br />
dispoziții și al plăcerii. Însă, în urma<br />
oricărei activități fizice (de mică sau<br />
mare intensitate) pot apărea o serie<br />
de neplăceri. O problemă destul<br />
de des întâlnită este contractura<br />
musculară. Aceasta este o tulburare<br />
funcțională a unui mușchi sau<br />
a unui grup de mușchi, manifestată<br />
printr-o senzație de durere difuză,<br />
de intensitate ușoară sau medie.<br />
Persoanele în vârstă sunt mai expuse<br />
la contracturi musculare, chiar și<br />
după eforturi fizice de intensitate<br />
mică, datorită asocierii unor leziuni<br />
inflamatorii și degenerative ale<br />
aparatului muscular și osteo-articular.<br />
Vaxicum® Sport unguent<br />
contribuie la reducerea durerilor<br />
si disconfortului muscular. Încălzește,<br />
relaxează și calmează mușchii<br />
afectați, fiind ideal pentru un masaj<br />
blând de relaxare și revigorare după<br />
efort fizic. Prin conținutul de extract<br />
de camfor, rosmarin, cuișoare<br />
și lavandă, contribuie natural la<br />
sănătatea sistemului muscular și<br />
articular. Arborele de camfor este un<br />
arbore mereu verde, înalt de până la<br />
30 de metri, originar din Asia. Din<br />
el se extrage uleiul de camfor, unul<br />
dintre componentele unguentului<br />
Vaxicum® Sport unguent. Uleiul de<br />
camfor se absoarbe rapid în piele și<br />
are efect antiinflamator, analgezic și<br />
antimicrobian. Lavanda face parte<br />
din categoria plantelor aromatice cu<br />
efecte curative remarcabile. Uleiul de<br />
lavandă, din compoziția Vaxicum®<br />
SPORT unguent are efect calmant,<br />
analgezic, antiseptic, antiinflamator<br />
și antireumatic. Considerat sacru<br />
de către vechii greci și de egipteni,<br />
rosmarinul nu este doar o iarbă<br />
aromatică ce miroase bine alături<br />
de cartofii la cuptor ci și unul dintre<br />
cele mai puternice uleiuri esențiale.<br />
Uleiul de rosmarin, din Vaxicum<br />
SPORT® unguent, are proprietăți<br />
antiinflamatorii și calmează durerile<br />
articulare și musculare. Arborele<br />
de cuișoare este o plantă exotică,<br />
mereu verde, originară din Asia de<br />
Sud Est. Principiul activ din cuișoare<br />
este uleiul volatil, conținut de Vaxicum®<br />
SPORT unguent, care are efect<br />
antibacterian, antifungic, antiseptic<br />
și anestezic.<br />
Deşi nouă, românilor ne place să ne amestecăm în toate, iar la politică şi fotbal ne<br />
pricepem în masă, există şi trebuie să facem apel la un anumit tip de bun simţ atunci<br />
când vine vorba de zona profesioniştilor. Da, ne place să fim propriul medic şi nu ne<br />
întrec mulţi în sfaturi de sănătate, dar atunci când vine vorba de sportivi mai ales, ar fi<br />
de dorit să dăm cuvântul celor care se pricep şi au făcut din asta nu doar o profesiune,<br />
ci chiar o misiune de care se achită zi de zi. L-am invitat pe dr. Cătălin Colt, Product<br />
Manager la Worwag Pharma România să aducă pentru cei ce iubesc mişcare sportivă<br />
câteva informaţii despre unul din produsele companiei.
CLUJ MANIFEST<br />
10 Cultural<br />
<strong>An</strong>ca Goja (nu) face angajări la Fabrica de<br />
fericire. Un volum de proză scurtă lansat la Cluj<br />
De curând, scriitoarea băimăreancă <strong>An</strong>ca Goja a lansat la Cluj, în sediul Filialei<br />
Uniunii Scriitorilor din România cel mai proaspăt volum al său de proză scurtă,<br />
intitulat „Fabrica de fericire”, apărut la Editura Şcoala Ardeleană.<br />
Deşi trendul general este să se deplângă<br />
lipsa prozei scurte din peisajul literar<br />
românesc, mai ales din revistele literare,<br />
care publică mai puţin, se spune, povestiri,<br />
tot mai mulţi autori, mai ales tineri,<br />
scriu şi editează asemenea volume. <strong>An</strong>ca<br />
Goja este „recidivistă” şi după „Zăpadă<br />
neagră” a venit în faţa publicului cu un al<br />
doilea volum, cu un titlu incitant „Fabrica<br />
de fericire”. Evenimentul a fost moderat<br />
de preşedintele filialei clujene, doamna<br />
Irina Petraş, alături de care au vorbit despre<br />
volum şi autoare Ion Mureşan, Victor<br />
Cubleşan şi editorul Vasile G. Dâncu.<br />
<strong>An</strong>ca Goja ştie să-şi conducă cititorul<br />
prin lumea reală a oamenilor obişnuiţi,<br />
mai ales a femeilor, a căror experienţă<br />
de viaţă este, după cum s-a remarcat, o<br />
suprapunere de negru peste negru peste<br />
negru, adică o succesiune de întâmplări<br />
nefericite. Cu ocazia lansării volumului,<br />
autoarea a stârnit din partea celor ce au<br />
prezentat cartea impulsul de a relata firul<br />
epic al unor povestiri care i-a impresionat.<br />
Aproape că niciun text din volum nu<br />
a rămas neamintit, nedisecat, astfel încât<br />
fiecare şi-a găsit cititorul preferat. Un<br />
motiv în plus să ne apropiem din nou de<br />
proza scurtă şi de propunerea <strong>An</strong>căi Goja,<br />
care „ având experienţa anterioară de jurnalist<br />
şi-a exersat reacţia foarte spontană<br />
la tot ce mişcă în jur şi capacitatea de a<br />
decupa ceea ce trebuie dintr-o întâmplare.<br />
Şi atunci vede şi vede şi înregistrează,<br />
acumulează povestea curat, foarte bine<br />
scris şi apoi te provoacă să vezi ce se<br />
poate întâmpla mai departe. Datele<br />
vieţii nu duc spre ceea ce e previzibil,<br />
iar <strong>An</strong>ca ne arată că pot să ducă spre cu<br />
totul altceva” a spus printre altele Irina<br />
Petraş. „Fabrica de fericire e un dulap<br />
de psihologii feminine nefericite, spune<br />
Ion Mureşan. La <strong>An</strong>ca Goja ne suprinde<br />
plăcut o curăţenie a stilului şi inventivitatea,<br />
felul încare ştie să adune o sumedenie<br />
de evenimente, dar şi capacitatea de a<br />
se restrânge la spaţii mici. O carte foarte<br />
bună. Legitimaţia de ziarist, dă-o încoace<br />
s-o rupem!” a adăugat Ion Mureşan, după<br />
ce în prealabil se menţionaseră micile<br />
reminiscenţe din stilul gazetăresc ale fostei<br />
jurnaliste <strong>An</strong>ca Goja. „În proza modernă<br />
se pune un mare accent tocmai pe<br />
stilul jurnalistic, pe această influenţă, şi<br />
utilizată cu îndemânare şi puţină şmecherie,<br />
această deprindere devine, până la<br />
urmă, un mare atu. <strong>An</strong>ca Goja reuşeşte<br />
foarte bine, cel puţin în unele texte, să<br />
facă trecerea dinspre relatarea unor fapte<br />
la nararea lor. Trecerea de la prezentarea<br />
apa rent simplă şi obiectivă a unor fapte<br />
la a le repovesti, a le face personale şi<br />
nu doar la decuparea unor întâmplări din<br />
cotidian, aici e cheia. Şi despre asta e<br />
vorba aici, de o serie de întâmplări din<br />
cotidian, cu caracter excepţional, desigur,<br />
dar senzaţionalul, în literatură, se reduce<br />
la modul în care povesteşti. <strong>An</strong>ca Goja<br />
alege să fie un prozator uşor detaşat de<br />
perimetrele pe care le pune în scenă, dar<br />
care îşi iubeşte personajele” a afirmat<br />
Victor Cubleşan, cel care a scris şi prefaţa<br />
volumului.<br />
Cuvântul autoarei<br />
Rep: Cum se fabrică fericirea, <strong>An</strong>ca<br />
Goja?<br />
<strong>An</strong>ca Goja: Fericirea nu e ceva ce poate<br />
fi definit foarte clar, dar, până la urmă,<br />
este scopul pentru care venim noi pe<br />
lume, cred că asta e datoria nostră, să fim<br />
fericiţi, altfel ar fi totul absurd, n-ar avea<br />
niciun sens, din punctual meu de vedere.<br />
Suntem datori să ne găsim fericirea, acele<br />
lucruri, poate mărunte, care ne fac fericiţi<br />
în viaţă şi să le acordăm atenţia cuvenită.<br />
Pentru mine, să fiu fericită înseamnă să<br />
scriu, am descoperit asta acum puţini ani,<br />
şi atunci când scriu mă regăsesc, pot să<br />
fiu liberă. Practic, sunt printre puţinele<br />
momente când îmi permit să fiu liberă,<br />
pentru că altfel viaţa îmi oferă destule<br />
constrângeri şisituaţii în care mă simt<br />
mărginită şi trebuie să mă cenzurez, să fiu<br />
riguroasă şi poate, puţin falsă. În general,<br />
personajelor mele li se întâmplă lucruri<br />
care, aş prefera să nu mi se întâmple şi<br />
mie, nu e nimic de dorit, sunt lucruri mai<br />
puţin plăcute, căci e mai comod să scrii<br />
despre nefericire, e mai ofertantă. Fericirea<br />
e chiar un lucru plictisitor în scris,<br />
e dificil să scrii despre ea. Prefer să fiu<br />
observator, întotdeauna să stau undeva,<br />
pe margine şi să mă uit, să văd oamenii<br />
dincolo de perdele, mi-am asumat oarecum<br />
rolul de voyerist.<br />
Rep: Aşadar, la un eveniment te vom<br />
observa trăgând cu ochiul, cu urechea?<br />
<strong>An</strong>ca Goja: Hahaha, nu prea mă veţi<br />
vedea, dar veţi găsi, poate o povestire pe<br />
acea temă.<br />
Rep: În „Fabrica de fericire” se petrece<br />
vreo acţiune la Cluj?<br />
<strong>An</strong>ca Goja: Există o povestire, evident<br />
cu o femeie nefericită, părăsită de soţ<br />
şi care îşi trăieşte viaţa în secret cu trei<br />
bărbaţi simultan, unul fiind la Dej, unul la<br />
Cluj şi unul la Gherla, cam aşa ceva.<br />
Rep: Despre ce vrei să mai scrii, <strong>An</strong>ca<br />
şi ce subiect nu vom găsi niciodată<br />
abordat în prozele tale?<br />
<strong>An</strong>ca Goja: Nu ştiu despre ce voi mai<br />
scrie. Aş vrea să pot scrie despre orice,<br />
să am această putere, fiindcă vrândnevrând,<br />
orice scriitor are subiecte şi<br />
teme de care este mai apropiat şi unele<br />
pe care îi este mai greu să le abordeze.<br />
Aş vrea să pot ataca orice temă, orice stil.<br />
Se fac asemenea încercări la exerciţiile<br />
de scriere creativă pe care le frecventez<br />
încă. În momentul de faţă lucrez la două<br />
proiecte, care se vor concretiza, sper în<br />
două volume colective. Nu m-am apucat<br />
încă de un al treilea volum personal, nu<br />
mă grăbesc. Acum colaborez cu alţi tineri<br />
scriitori. Pe o parte din ei i-am întâlnit în<br />
cadrul atelierului de scriere creativă online<br />
condus de Marin Malaicu-Hondrari,<br />
atelier care tocmai s-a terminat săptămâna<br />
trecută, intenţionăm să scoatem un<br />
volum colectiv. Cel de-al doilea este<br />
„Liceul cosmic” un site-atelier online cu<br />
tineri scriitori din toată ţara, unde se dă<br />
o temă o dată pe lună şi fiecare scrie la<br />
tema respectivă, care e vagă, o povestire,<br />
în general, dar sunt şi fotografii la acea<br />
temă, proiectul fiind mai permisiv. Textele<br />
sunt analizate, periate, supervizate şi<br />
publicate pe acest site. Există promisiuni<br />
că o selecţie de texte va fi concretizată<br />
într-un volum colectiv tipărit.<br />
Rep: Faci angajări la Fabrică?<br />
<strong>An</strong>ca Goja: La Fabrica mea nu sunt<br />
angajaţi, este un proiect pe care fiecare<br />
trebuie să şi-l ducă la bun sfârşit pentru<br />
sine, să-şi găsească propriul model de<br />
fabrică de fericire şi să aibă curajul să şi-l<br />
clădească.<br />
Alice Valeria Micu
CLUJ MANIFEST<br />
Județean 11<br />
Partidul România Unită, marș<br />
pentru unitate, pentru Cluj, pentru<br />
România<br />
Partidul România Unită, filiala Cluj, a<br />
organizat o serie de evenimente pentru<br />
lansarea oficială a candidaților pentru<br />
alegerilor parlamentare din Decembrie.<br />
Astfel, în prezența președintelui<br />
PRU Cluj, Bogdan Diaconu, PRU<br />
Cluj si-a prezentat candidații cu care<br />
va ataca alegerile parlamentare.Bogdan<br />
Diaconu este încrezător în șansele<br />
partidului pe care il conduce să<br />
ajungă în Parlamentul României.<br />
“Am găsit o echipă foarte puternică<br />
la Cluj ce va participa cu succes la<br />
alegerile parlamentare, contribuind<br />
la realizarea obiectivelor PRU la nivel<br />
național. Am reușit să depunem<br />
liste complete în toate cele 43 de circumscripții.<br />
Avem organizații în toate<br />
localitățile din România, ceea ce<br />
ne face încrezători ca vom trece cu<br />
lejeritate pragul electoral, astfel încât<br />
sa ne permită sa determinam viitorul<br />
României. Suntem un partid al românilor,<br />
pentru România. Ne-am asumat<br />
un curent naționalist, modern, rațional,<br />
o doctrină democrat-naționalistă”,<br />
a declarat Diaconu. Alexandru<br />
Cordos, președinte PRU Cluj a prezentat<br />
obiectivele partidului dacă vor<br />
ajunge în Parlament. “Doctrina partidului<br />
PRU este național-democrația<br />
care se sprijină pe valorile tradiționale<br />
românești. Dorim să fim un partid<br />
cu un curent naționalist modern.<br />
Idealurile noastre sunt: credința, respectarea<br />
legii, respectul muncii, toleranță.<br />
Partidul România Unită este<br />
viitorul României. Credem că putem<br />
să reprezentăm interesele românilor.<br />
Printre obiectivele pe care ni le propunem<br />
sunt: modificarea Constituției<br />
pentru definirea familiei, realizată în<br />
același timp cu alegerile parlamentare,<br />
susținerea antreprenoriatului românesc,<br />
cresterea salariului minim la<br />
2000 de lei, stoparea vinderii de teren<br />
către străini, interzicerea exportului<br />
de lemn, respectarea legislației<br />
cu privire la legea pensiilor si asigurarea<br />
gratuită a medicamentelor pentru<br />
pensionari, Independența energetică<br />
a României”, a declarat Cordos.<br />
Mircia Giurgiu, prim-vicepreședinte<br />
PRU Cluj, a menționat susținerea<br />
partidului pentru moții din Apuseni,<br />
crescătorii de animale si producătorii<br />
de legume si fructe. “Potrivit legii<br />
moților, fiecare familie are dreptul la<br />
15 mc lemn, din păcate nu au voie<br />
nici măcar să taie lemne pentru foc.<br />
Ne propunem să aplicăm legea moților,<br />
deoarece moții nu mai dreptul<br />
să exploateze lemnul si să îl valorifice.<br />
Producătorii de legume si fructe<br />
nu au loc in piețe si nu au dreptul să<br />
între în supermarketuri. Vom lupta<br />
pentru ca ei să aibă unde să își vândă<br />
produsele. Crescătorii de animale<br />
nu pot să își vândă animalele. Vom<br />
susține înființarea unui abator în fiecare<br />
județ pentru ca toți crescătorii să<br />
poată să își valorifice animalele. O să<br />
susținem existența unui centru medical,<br />
punct farmaceutic, medic de familie<br />
si medic stomatolog în fiecare<br />
comună”, a declarat Giurgiu. Narcis<br />
Someșfãlean, candidatul PRU Cluj<br />
pentru Camera Deputaților a explicat<br />
motivele ce au stat în spatele deciziei<br />
de candidatură. “Am luat decizia de<br />
a candida și de a reprezenta românii<br />
datorită doctrinei pe care PRU o<br />
promovează si platforma program pe<br />
care partidul o promovează la nivel<br />
național. Doresc sa susțin antreprenoriatul<br />
din România, sa dezvoltam<br />
antreprenoriatul local. Alegătorii<br />
noștri vor aprecia acest punct si vom<br />
deveni prioritatea acestora”, a declarat<br />
Narcis Someșfălean. Bogdan<br />
Ungureanu, candidatul Partidului<br />
România Unitã Cluj a explicat cum<br />
se împăca funcția de manager sportiv<br />
cu cea de candidat la alegerile parlamentare.<br />
“Din funcția de parlamentar<br />
pot să ajut suplimentar sportul.<br />
Eu sunt manager sportiv din pasiune,<br />
funcție în care managementul financiar<br />
m-a ajutat mult. Sportul este o<br />
valoare națională care trebuie promovată<br />
si a fost întotdeauna ambasadorul<br />
nostru. Am scăzut mult si trebuie<br />
sa acordam mare atenție sportului si<br />
sa nu uitam ca Hațieganu a organizat<br />
la Cluj primul club polisportiv din<br />
țarã”, a declarat Bogdan Ungureanu<br />
Ulterior, Partidul România Unită<br />
a organizat un Marș pentru unitate,<br />
pentru Cluj, pentru România la care<br />
au luat parte câteva sute de persoane,<br />
membri de partid si susținători. Înarmați<br />
cu steaguri tricolore si pancarte<br />
cu numele si sigla PRU, oamenii<br />
au făcut traseul Piața Unirii-Piața<br />
Avram Iancu.
CLUJ MANIFEST<br />
12 Medical<br />
Aripioară sau picior? Şi animalele suferă uneori!<br />
Vizită la Serviciul de Urgenţe al Facultăţii<br />
de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca<br />
Acum mai bine de 200 de ani a luat fiinţă în Transilvania învăţământul<br />
medical-veterinar prin fondarea la Cluj, în 1785 a Institutului Medical<br />
Chirurgical. Aici a funcţionat din 1787 şi o catedră de Terapie Veterinară.<br />
Abia în 1962 a fost aşezată piatra de<br />
temelie a Facultăţii de Medicină Veterinară<br />
din Cluj-Napoca, iar în cadrul ei<br />
a fost constituit un Serviciu de Urgenţe,<br />
care asigură în permanenţă servicii medical<br />
veterinare pentru toate categoriile<br />
de animale de companie, animale de<br />
rentă şi cabaline. Îmblăniţi, înaripaţi, cu<br />
solzi sau sânge rece, animalele sunt pentru<br />
mulţi dintre noi mai mult decât companioni.<br />
Dacă în vremuri de restrişte,<br />
un animal făcea diferenţa între moarte<br />
şi supravieţuire, tot un animal face diferenţa<br />
între singurătate şi un suflet sincer,<br />
care îşi manifestă bucuria şi umple zilele,<br />
uneori triste şi goale, alteori împlinesc<br />
o viaţă de familie şi nu de puţine<br />
dăţi, sprijină cu devotament viaţa celor<br />
cu dizabilităţi. Acum ceva ani am avut şi<br />
eu un câine. Era un dalmaţian uriaş, din<br />
mamă campioană naţională la pază timp<br />
de 6 ani consecutiv. Era un adorabil naiv,<br />
care a alergat ca bezmeticul după un alt<br />
câine, dornic de joacă alături de un partener<br />
pe măsura lui şi a ţâşnit de după un<br />
autobuz exact în faţa unei maşini, care<br />
l-a lovit din plin. Fiind un câine de talie<br />
mare, coloana i-a fost afectată iremediabil.<br />
Ieşise cu tata la plimbare, dar n-a<br />
putut să moară până nu am venit eu. Am<br />
alergat spre el şi în câteva minute a închis<br />
ochii pentru totdeauna. Aş fi dat orice<br />
să aibă o şansă, iar ca mine sunt mulţi<br />
proprietari de animale, care aici, la Cluj,<br />
au ocazia de a apela pentru prietenii lor<br />
necuvântători la serviciile de urgenţă ale<br />
Facultăţii de Medicină Veterinară a Universităţii<br />
de Ştiinţe Agricole şi Medicină<br />
Veterinară Cluj-Napoca. L-am smuls<br />
pe directorul Clinicii de urgenţă, Conf.<br />
Dr. Mircea Mircean dintre pacienţii săi.<br />
Sunt acolo 7 zile din 7, 24 de ore pe zi,<br />
oameni pricepuţi şi iubitori de animale,<br />
care asigură triajul cazurilor şi intervenţiile<br />
de urgenţă, atunci când viaţa animalului<br />
adus este în pericol.<br />
Consultaţii şi tratamente în regim de<br />
urgenţă<br />
Clinica de urgenţă asigură pe cheltuiala<br />
proprietarilor diverse intervenţii şi examinări<br />
de specialitate: Ecografie, Ecg,<br />
Endoscopie, Examen radiologic, Examen<br />
dermatologic, Examen coproparazitologic,<br />
Examen necropsic, Examen<br />
histopatologic), intervenţii chirurgicale<br />
şi obstetrico-ginecologice, screening<br />
clinic şi paraclinic periodic, analize de<br />
laborator (biochimie sanguină şi hematologie),<br />
analize urină, biopunctii. În<br />
plus aici sunt internaţi pacienţii cu stare<br />
critică sau pentru supraveghere post-intervenţii<br />
chirurgicale şi se realizează<br />
vaccinări şi deparazitări. Atunci când<br />
nu e vorba de urgenţe majore, aici se<br />
efectuează triajul şi pacienţii sunt orientaţi<br />
înspre clinicile de specialitate ale<br />
facultăţii, aflate în imediata apropiere<br />
a serviciului de urgenţă, unde pacienţii<br />
sunt trataţi cu respect şi compasiune, în<br />
supravegherea, tratarea şi îngrijirea lor<br />
fiind implicaţi atât medicii permanenţi<br />
ai serviciului de urgenţe cât şi cadrele
CLUJ MANIFEST<br />
didactice, doctoranzii şi studenţii din<br />
anii terminali. Serviciul de urgenţe îşi<br />
serveşte pacienţii din luna noiembrie a<br />
anului 2004. Era atunci prima unitate de<br />
acest fel din România, având drept scop<br />
practicarea şi promovarea medicinei<br />
veterinare de urgenţă de înaltă calitate,<br />
a cărei servicii sunt de atunci asigurate<br />
de o echipă a cărei competenţă, putere<br />
şi dinamism sunt asigurate de nivelul<br />
academic înalt al acestei facultăţi. Aici<br />
se studiază pe trei linii, cea de limba<br />
română, linia engleză şi linia franceză,<br />
iar studenţi din întreaga lume vin la Cluj<br />
pentru Facultatea de Medicină Veterinară,<br />
a cărei bază tehnico-materială şi corp<br />
profesoral atrag atenţia şi asigură o bună<br />
pregătire, recunoscută şi apreciată. Mai<br />
trebuie spus că Serviciul de Urgenţă, direct<br />
implicat în instruirea şi pregătirea<br />
profesională a studenţilor viitori medici<br />
veterinari este utilat cu o sală de recepţie,<br />
una de consultaţii, iar după efectuatrea<br />
triajului, în cazul urgenzelor majore, pacienţii<br />
aung în sala de operaţii. Alături<br />
există şi o sală de terapie intensivă şi săli<br />
de internare separate pe specii şi dotate<br />
cu aer condiţionat. Personal angrenat în<br />
această activitate beneficiază de o sală<br />
specială. Nu lipseşte farmacia proprie.<br />
În colaborare cu clinicile de specialitate<br />
din cadrul facultăţii aici se asigură terapie<br />
şi spitalizare pentru animale de rentă<br />
şi cabaline. Noile animale de companie,<br />
care îmbogăţesc oarecum biodiversitatea<br />
deja existentă în România, sunt tratate<br />
şi ele, aşa că proprietarii de reptile<br />
de la diverse şopârle, şerpi, până la cei<br />
de reptile, maimuţe şi alte animale exotice<br />
au aici un specialist care se ocupă<br />
de ele cu profesionalism. Evident, câinii<br />
şi pisicile sunt cele mai des întâlnite animale<br />
care ajung să fie tratate aici şi este<br />
de ajuns să intri pe coridorul clinicii să<br />
vezi tristeţea din ochii lor de suferinzi,<br />
la care se adaugă preocuparea proprietarilor,<br />
ca să înţelegi cât de important<br />
este să ai un asemenea serviciu activ şi<br />
eficient. Deşi se întâmplă ca pacienţii<br />
să nu poată fi întotdeauna salvaţi, iar<br />
proprietarii să învinuiască personalul<br />
de aici, dr. Mircean rămâne un împătimit<br />
iubitor de animale, care nu ezită<br />
să atragă atenţia proprietarilor care îşi<br />
lasă prietenii de companie să sufere o<br />
săptămână-două şi apoi vin la serviciul<br />
de urgenţe, să fie mai atenţi la semnalele<br />
pe care le dau animalele şi să se<br />
prezinte cu ei la medicul veterinar de<br />
îndată ce apar schimbări în comportamentul<br />
acestora. Există şi o maşină de<br />
intervenţii, dar care ar trebui solicitată<br />
doar în situaţii de extremă urgenţă, caz<br />
în care, uneori se pot deplasa chiar şi<br />
patru profesionişti ai acestui serviciu,<br />
pentru a salva animalele aflate în situaţii<br />
dificile, mai ales în urma accidentelor.<br />
De fapt, acestea sunt cele mai<br />
numeroase cazuri care ajung la Facultatea<br />
de Medicină Veterinară, însă toate<br />
Medical 13<br />
cazurile sunt tratate cu aceeaşi seriozitate.<br />
Deoarece nu există un sistem de<br />
asigurări de sănătate a animalelor, toate<br />
intervenţiile sunt suportate de proprietarii<br />
animalelor. Desigur, ar fi de mare ajutor<br />
sprijinul numeroaselor Organizaţii<br />
Nonguvernamentale care au ca obiect de<br />
activitate protecţia animalelor, iar încă<br />
o maşină de intervenţii ar fi extrem de<br />
utilă. În plus, pentru tratarea animalelor<br />
bolnave de la adăpostul municipiului şi<br />
pentru care nu există proprietari, ca şi<br />
pentru cele abandonate, serviciul de urgenţe<br />
efectuează intervenţiile fără plată,<br />
aşa că orice spijin din partea iubitorilor<br />
de animale este binevenit. L-am întrebat<br />
pe Conf. Dr. Mircea Mircean dacă, după<br />
toate orele petrecute în universitate şi în<br />
clinică, implicat în activitatea sa nobilă,<br />
atât în latura sa didactică şi de cercetare,<br />
cât şi în cea practică, în cadrul serviciului<br />
de urgenţe, are şi acasă un animal.<br />
Am realizat, văzând luminiţele din ochii<br />
săi că am atins un punct sensibil. „Am<br />
avut şi eu un câine, dar l-am pierdut,<br />
prin forţa împrejurărilor şi nu cred că<br />
aş mai avea puterea să mă ataşez şi să<br />
suport pierderea altuia. Îmi rămân toate<br />
animalele care au nevoie de mine aici şi<br />
în salvarea cărora mă implic”.<br />
Alice Valeria Micu
CLUJ MANIFEST<br />
14 Publicitate
CLUJ MANIFEST<br />
Sport 15<br />
“Acvilele”, meci decisiv pentru<br />
calificarea la “europene“<br />
Echipa naţională de baschet feminin a României<br />
va evolua din nou în Sala Polivalentă<br />
din Cluj-Napoca în cel mai important<br />
meci din campania de calificare la Eurobasket<br />
Women 2017. “Acvilele” pregătite<br />
de antrenorul Miroslav Popov urmează să<br />
primească replică reprezentativei din Israel,<br />
în data de 19 noiembrie, cu începere<br />
de la ora 20:00, întâlnirea urmând să fie<br />
transmisă în direct de TVR2. Această partidă<br />
este foarte importantă pentru echipa<br />
naţională, victoria fiind singură variantă<br />
pentru a rămâne în cursa calificării la turneul<br />
final european de anul viitor. Fanii<br />
baschetului românesc, şi nu numai, sunt<br />
aşteptaţi în număr cât mai mare la Sala<br />
Polivalentă din Cluj-Napoca pentru a fi<br />
alături şi pentru a le susţine pe “Acvile”<br />
în drumul spre Eurobasket Women 2017.<br />
Venind în întâmpinarea suporterilor, au şi<br />
fost puse în vânzare biletele pentru marea<br />
confruntare decisivă dintre România şi<br />
Israel, din 19 noiembrie, preţul tichetelor<br />
fiind unul accesibil – în funcţie de loc şi de<br />
sector, poţi achiziţiona un bilet cu numai<br />
10 lei, 15 lei sau 20 de lei. Biletele pot fi<br />
achiziţionate direct de la Sala Polivalentă<br />
din Cluj-Napoca sau de pe platforma<br />
electronică myticket.ro. Totodată, suporterii<br />
au parte şi de o promoţie deosebit de<br />
atractivă, anunţată pe myticket.ro: Dacă ai<br />
comandat sau urmează să comanzi bilete<br />
pentru evenimentul masculin EuroBasket<br />
2017 de anul viitor, de la Cluj-Napoca,<br />
primeşti GRATUIT şi o invitaţie la meciul<br />
feminin România-Israel, de pe 19 noiembrie<br />
<strong>20<strong>16</strong></strong>! Comandă pe această pagină bilete<br />
pentru meciul România-Israel şi trece<br />
la date de contact ACEEAŞI ADRESA<br />
DE EMAIL pe care ai folosit-o când ai<br />
cumpărat bilete la meciurile “Vulturilor”<br />
la EuroBasket 2017. Îţi vor fi generate<br />
imediat biletele gratuite la meciul “Acvilelor”!<br />
Reamintim că naţionala feminină<br />
a României se află în plină campanie de<br />
calificare la Eurobasket Women 2017, luptându-se<br />
pentru calificarea la turneul final<br />
din Cehia cu reprezentativele similare ale<br />
Turciei, Israel şi Bosnia&Herţegovina.<br />
După patru etape, clasamentul Grupei H<br />
arată astfel:<br />
1. Turcia – 7 puncte<br />
2. Israel – 6 puncte<br />
3. România – 6 puncte<br />
4. Bosnia&Herţegovina – 5 puncte<br />
În tur, România a câştigat dispută cu Israel,<br />
în deplasare, cu scorul de 78-77. În afară<br />
jocului decisiv cu Israel, “Acvilele” mai<br />
au de susţinut o ultima confruntare în Grupa<br />
H, urmând să evolueze în dată de 23 noiembrie<br />
pe terenul liderului, puternica naţională<br />
a Turciei. Pentru cele două partide,<br />
au fost convocate urmatoarele jucatoare:<br />
<strong>An</strong>nemarie Godri-Parau (ACS Sepsi Sic<br />
Sf. Gheorghe), <strong>An</strong>cuta Stoenescu (ACS<br />
Sepsi Sic Sf. Gheorghe), <strong>An</strong>dreea Hutanu<br />
(ACS Sepsi Sic Sf. Gheorghe), <strong>An</strong>drea<br />
Olah (CS Municipal Satu-Mare), Gabriela<br />
Irimia (Universitatea Cluj-Napoca), Alina<br />
Craciun (Olimpia CSU Brasov), Dora Ardelean<br />
(Olimpia CSU Brasov), Ioana Ghizila<br />
(Olimpia CSU Brasov), Romina Filip<br />
(CS Phoenix Galati), Florina Pascalau, Sonia<br />
Ursu (Nymburk), Claudia Pop (Wisla<br />
Can-Pack Cracovia), Gabriela Marginean<br />
(Perfumerias Avenida Salamanca)<br />
De asemenea, este asteptată să se alăture<br />
lotului și baschetbalista de origine americană,<br />
Asley Walker, cea care a primit<br />
de curând cetăţenia română. Federaţia<br />
Română de baschet aşteaptă să primescă<br />
acordul FIBA. Conform criteriilor de calificare,<br />
ocupantele primei pozitii in fiecare<br />
dintre cele noua grupe de calificare, precum<br />
si cele mai bune sase echipe clasate<br />
pe locurile doi, vor obtine biletele pentru<br />
Eurobasket Women 2017. Departajarea<br />
echipelor clasate pe locurile 2 se va face<br />
prin realizarea unui clasament separate,<br />
cu toate echipele situate pe aceasta pozitie<br />
in cele noua grupe, urmand sa se tina<br />
cont de rezultatele inregistrate in disputele<br />
cu echipele de pe locurile 1 si 3 si anulandu-se<br />
rezultatele cu adversarele de pe<br />
pozitia a patra.<br />
Dana Ţîrlea
CLUJ MANIFEST<br />
<strong>16</strong> Publicitate