08.01.2017 Views

ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.47 - 16 Noiembrie - 22 Noiembrie 2016

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

ANUL II • NR. 47 • <strong>16</strong>-<strong>22</strong> noiembrie <strong>20<strong>16</strong></strong><br />

Preț: 1 Leu • Apare miercuri<br />

www.clujmanifest.ro<br />

Aplicațiile IT<br />

invadează Clujul<br />

Dincolo de programele<br />

informatice<br />

derulate de către<br />

companiile consacrate<br />

din oraș,<br />

entuziaștii din domeniu,<br />

mulți dintre ei<br />

aflați la prima experiență,<br />

pun în practică<br />

la Cluj sute de<br />

aplicații prin care vor<br />

să ne facă viața mai<br />

ușoară. Unele au trezit<br />

interesul autorităților<br />

sau instituțiilor<br />

locale, altele chiar al<br />

marilor investitori.<br />

pag. 4-5<br />

Clujenii vor avea cel mai<br />

modern parc de recreere<br />

Vicenţiu Ştir: „Parteneriatul<br />

public-privat poate să facă<br />

minuni”<br />

pag. 3<br />

<strong>An</strong>treprenorul dejean, candidat pentru un loc în<br />

Camera Deputaţilor din partea ALDE, este convins<br />

că dezvoltarea locală se poate face prin aşezarea la<br />

aceeaşi masă a oamenilor de afaceri, autorităţilor şi<br />

cetăţenilor.<br />

pag. 7


Editorial<br />

2<br />

CLUJ MANIFEST<br />

<strong>Noiembrie</strong> roşu şi negru. Cine se teme de<br />

femei în politică?<br />

Rezultatele recentelor alegeri m-au dus cu gândul<br />

la frumoasa poveste a lui Edward Albee,<br />

„Cui i-e frică de Virginia Woolf?”, aşa că m-am<br />

gândit că n-ar strica să trecem în revistă galeria<br />

feminină a politicii inzternaţionale. Aşadar,<br />

prima consemnare mondială a unei femei care a<br />

ajuns preşedinte în urma unor alegeri libere a fost<br />

Vigdis Finnbogadottir, presedinte a Islandei pentru<br />

<strong>16</strong> ani, între 1980 şi 1996, cu patru mandate,<br />

cele mai multe detinute de o femeie ca presedinte,<br />

cel puţin până în prezent. Dar lista femeilor<br />

preşedinte începe cu Khertek <strong>An</strong>chimaa-Toka,<br />

care a condus statul ex-sovietic Tannu Tuva între<br />

1940 şi 1944. Zona asiatică este bine reprezentată<br />

apoi de Sükhbaataryn Yanjmaa, preşedinte<br />

mongolez între 1953-1954 şi de Soong Chingling,<br />

co-preşedinte al Chinei între 1968-1972.<br />

Ne mutăm în America Latină, unde Isabel Martínez<br />

de Perón a deţinut fotoliul prezidenţial al<br />

Argentinei aproape un an, între 1974 şi 1975, iar<br />

Lidia Gueiler Tejada pe cel al Boliviei, tot cam<br />

atât, între 1979-1980. În ordine cronologică,după<br />

Vigdis Finnbogadottir, deja amintită, istoria<br />

politică europeană o consemnează pe Maria Lea<br />

Pedini-<strong>An</strong>gelini în funcţia de căpitan regent în<br />

San-Marino pentru şase luni, în 1981, iar cea asiatică<br />

pentru 12 zile, ca preşedinte onorific al Chinei<br />

pe susmenţionata Soong Ching-ling. Europa<br />

o are ca preşedinte al Maltei pe Agatha Barbara,<br />

din 1982 până în 1987, pe Gloriana Ranocchin<br />

în funcţia de căpitan regent în San Marino, tot<br />

pentru 6 luni în 1984 şi 1989-1990, precum şi pe<br />

Mary Robinson în Irlanda, între 1990-1997. De<br />

fapt, statul pitic San-Marino are numeroase femei<br />

în funcţia de căpitan regent de-a lungul timpului.<br />

Guinea-Bissau, Filipine, Haiti, Nicaragua,<br />

Burundi, Sri Lanka, Liberia, Ecuador, Guyana,<br />

Letonia, Panama, Finlanda, Indonezia, Israel,<br />

India, Georgia, Africa de Sud, Gabon, Lituania,<br />

ROMÂNIA<br />

JUDEȚUL CLUJ<br />

PRIMĂRIA COMUNEI BĂIȘOARA<br />

Tel./fax: 0264333660/0264333650<br />

E-mail: primariabaisoara@yahoo.com<br />

Nr. 3917/15.11.<strong>20<strong>16</strong></strong><br />

Kyrgyzstan, Costa Rica, Brazilia, Kosovo, Muritius,<br />

Serbia, Malawi, Korea de Sud, Republica<br />

Centrafricană, Nepal, Taiwan, Estonia au avut şi<br />

unele au în prezent preşedinţi femei. Cele mai<br />

scurte mandate prezidenţiale le-au avut Rosalía<br />

Arteaga Serrano în Ecuador, pentru două zile în<br />

9-11 februarie 1997 şi Barbara Prammer, copreşedinte<br />

al Austriei în 6-8 iulie 2004. Le stau alături<br />

numeroase femei care au exercitat şi exercită<br />

în prezent funcţia de gurvernator şi pe cea de şef<br />

al guvernului. Margareth Thatcher, Indira Ghandi,<br />

Benazir Bhutto şi mai nou, <strong>An</strong>gela Merkel<br />

şi-au pus indubitabil amprenta asupra politicii<br />

mondiale.<br />

Să revenim la toamna electorală <strong>20<strong>16</strong></strong><br />

Alegerile din această toamnă, devenită brusc şi<br />

prea devreme iarnă, nu prea le sunt prielnice femeilor<br />

candidate, văzute de cea mai mare parte a<br />

analiştilor şi a publicului, drept soluţiile de dorit,<br />

dar nevalidate în urma scrutinului de beneficiarii<br />

direcţi ai exerciţiului prezidenţial. Că în Statele<br />

Unite ale Americii, Donald Trump face deja paşi<br />

uriaşi în urma promisiunilor electorale, ajustând<br />

din mers platforma prezidenţială, nu miră şi nu<br />

surprinde. Numai naivii puteau aştepta de la un<br />

personaj de carton al economiei şi politicii americane<br />

să se ţină de cuvânt. A spus-o clar şi răspicat<br />

celor care ştiau să-l asculte, că în afaceri trebuie<br />

să plăteşti cât mai puţin posibil. Principiul<br />

său se aplică şi în politică, iar nerăbdător cum<br />

se arată, nici n-a aşteptat să se instaleze la Casa<br />

Albă pentru a da înapoi. Cam aşa stă povestea şi<br />

dincolo de Prut. Nici acolo Maia Sandu, favorita<br />

analiştilor şi a intelectualilor, nu a ieşit din urnă<br />

învingătoare. Nici nu avea cum şi nici de ce. Dincolo<br />

de maşinaţiunile de tip stalinist, pe care leam<br />

văzut şi noi, cu dipreţuirea diasporei, stă un<br />

Primăria Comunei Băișoara, județul Cluj, organizează concurs, la sediul Primăriei comunei<br />

Băișoara, județul Cluj, în data de 12.12.<strong>20<strong>16</strong></strong>, ora 10,00 – proba scrisă și în data de 13.12.<strong>20<strong>16</strong></strong>,<br />

ora 10,00 – interviul, pentru ocuparea funcțiilor contractuale de execuție vacante din cadrul<br />

aparatului de specialitate al primarului Comunei Băișoara, județul Cluj:<br />

Polițist local – 2 posturi<br />

Pentru înscrierea la concurs, candidații vor prezenta un dosar de concurs care va conține următoarele<br />

documente:<br />

Cerere de înscriere la concurs adresată conducătorului instituției publice;<br />

Copia actului de identitate;<br />

Curriculum vitae european;<br />

Copiile diplomelor de studii;<br />

Copia carnetului de muncă sau, după caz, o adeverință care să ateste vechimea în muncă<br />

Cazier judiciar;<br />

Adeverință medicală;<br />

Criterii în vederea ocupării funcției:<br />

Are cetățenia română și domiciliul în România;<br />

Cunoaște limba română, scris și vorbit;<br />

Are vârsta de minimum 18 ani împliniți;<br />

Are capacitate deplină de exercițiu;<br />

Are stare de sănătate de sănătate corespunzătoare, atestată pe bază de adeverință medicală;<br />

Nu a fost condamnat/ă pentru săvârșirea unei infracțiuni săvârște cu intenție, care ar duce la<br />

incopatibilitate cu funcția;<br />

Nu a desfășurat activități de poliție politică;<br />

ANUNȚ<br />

Are studii medii, absolvite cu diplomă de bacalaureat;<br />

Are capacitate de organizare, autocontrol și adaptare la locul de muncă.<br />

Concursul se organizează la sediul Primăriei Băișoara, din Băișoara, nr. 153, jud. Cluj, după<br />

cum urmează:<br />

Proba scrisă în data de 12.12.<strong>20<strong>16</strong></strong>, ora 10,00<br />

Interviul în data de 13.12.<strong>20<strong>16</strong></strong> , ora 10,00<br />

Afișarea rezultatelor în data de 13.12.<strong>20<strong>16</strong></strong>, ora 13,00<br />

Contestațiile vor putea fi depuse la sediul instituției până la data de 13.12.<strong>20<strong>16</strong></strong>, ora 15,00<br />

Rezultatele finale vor fi aduse la cunoștință în data de 14.12.<strong>20<strong>16</strong></strong>, ora 10,00.<br />

Dosarele de înscriere la concurs se depun la sediul primăriei Băișoara, din Băișoara, nr. 153,<br />

jud. Cluj, până la data de 29.11.<strong>20<strong>16</strong></strong>, ora 14,00.<br />

Bibliografie:<br />

Legea nr. 155/2010 privind Poliția Locală, cu modificările și completările ulterioare;<br />

Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu<br />

modificarile si completarile ulterioare;<br />

Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările<br />

ulterioare;<br />

Relaţii suplimentare se pot obține la sediul Primăriei Băișoara.<br />

E-mail: primariabaisoara@yahoo.com<br />

Primar,<br />

Minodora Susana LUCA<br />

dezinteres profund şi îndelungat al moldovenilor<br />

din Basarabia pentru ideile pro-europene şi<br />

apropierea de România. Plagiatorul Dodon se va<br />

încurca în iţele propriilor promisiuni şi nu se va<br />

putea acoperi cu aura de succes economic personal<br />

a miliardarului american Trump, din simplul<br />

motiv că nici nu vrea, nici nu poate să conducă<br />

în mod onest vreo organizaţie, fie ea economică,<br />

fie politică. Puterea executivă îi lipseşte încă, dar<br />

ceea ce lipseşte cu adevărat Basarabiei este angajarea<br />

reală pe calea europeană. Până când vor<br />

sta doar cu mâna întinsă înspre România, care nu<br />

are nici ea resursele necesare să o sprijine, fără<br />

să facă nimic constructiv, consumând haotic şi<br />

fără miză, Moldova de peste Prut se va îneca în<br />

mizerie, în fantoma falimentului de ţară. Cam<br />

aceleaşi greşeli le-au făcut basarabenii şi acum<br />

100 de ani, când ardelenii îşi trimiseseră floarea<br />

intelectualităţii în Regatul României, penetrând<br />

clasa politică la nivel înalt cu cei mai reprezentativi<br />

oameni politici ai săi, pentru a-şi asigura<br />

demersurile de unire, în timp ce moldovenii de<br />

peste Prut au aplicat tactica pasivă, iar rezultatul<br />

a fost cel previzibil: cei ce şi-au dorit mai mult<br />

unirea, au avut-o. Dacă pe Hilary Clinton a învins-o<br />

naivitatea americanilor de rând şi sistemul<br />

lor electoral, iar Partidul Democrat se convinge<br />

zi de zi de proasta alegere a candidatului, pe Maia<br />

Sandu a doborât-o nu activismul pro-ruşilor, nu<br />

valul de simpatie roşie care loveşte, se pare, Europa<br />

din nou, în fâlfâitul ideilor fasciste ce adie<br />

de peste ocean, nici măcar naivitatea celor ce<br />

l-au preferat pe Dodon, ci pasivitatea mioritică a<br />

moldovenilor. Şi nu de ieri-de azi, ci imediat de<br />

după destrămarea Uniunii Sovietice, şi neimplicarea<br />

lor aproape dispreţuitoare în demersurile<br />

democratice. Dodon a promis oniric şi deşănţat<br />

multe, dar într-o ţară aflată lună de lună, de la un<br />

salariu la altul, pe marginea prăpastiei, nici miliarde<br />

de dolari ( pe care, fie vorba între noi, nu<br />

i le va da nimeni) nu vor face nimic, câtă vreme<br />

polititcul va fi manipulat pe faţă de puterea oligarhică.<br />

Se întâmplă la noi, s-ar întâmpla şi la ei,<br />

dar România a învăţat din lecţia Mafiei italiene<br />

şi construieşte câte ceva şi în zona de suprafaţă,<br />

legală, angajându-se constant pe coridoarele europene.<br />

Unde vor duce ele, vom vedea până la<br />

sfârşitul anului, când Germania şi Franţa, rămase<br />

acum să dea tonul Europei după retragerea Marii<br />

Britanii, îşi vor fi exprimat electoral opţiunile.<br />

Vom vedea unde vor duce şi alegerile noastre.<br />

Vom continua să ajutăm economic, aproape falimentar,<br />

Republica Moldova, Basarabia pe care,<br />

se pare, că o iubim mai mult noi, nostalgic sau îi<br />

vom lăsa să se prăbuşească singuri, îngrijindu-ne<br />

doar de a păstra, măcar aparent, ideea românismului?<br />

Dacă Moscova nu credea în lacrimi, cum<br />

spunea titlul unui celebru film din alte vremuri,<br />

deocamdată, nici Washingtonul, nici Chişinăul<br />

n-a crezut destul în femei. Nu aduce anul ce aduce<br />

ceasul, iar ceasul Europei n-a bătut. Încă.<br />

Alice Valeria Micu<br />

Director: Ionuţ GEANĂ<br />

Redacția:<br />

Alice Valeria MICU<br />

Călin POENARU (colaborator)<br />

Dana ȚÎRLEA<br />

Mihai BACALU<br />

Publicație săptămânală<br />

Cluj-Napoca, Strada Ploiești,<br />

nr. 1, et. 2<br />

Redacţie: 0746‐810.548,<br />

Publicitate: 0799‐788.009<br />

redactie@clujmanifest.ro,<br />

www. clujmanifest.ro<br />

Tipărit la SC Garamond SRL<br />

ISSN: 2458-0244<br />

Se distribuie în județul Cluj<br />

Preț: 1 Leu<br />

Apare miercuri


CLUJ MANIFEST<br />

Clujenii vor avea cel mai<br />

modern parc de recreere<br />

Local 3<br />

Mai este puţin timp până ce clujenii se<br />

vor putea bucura de cel mai modern<br />

complex sportiv din oraş şi poate din<br />

toată ţara. Compania Națională de Investiții<br />

a alocat 20 de milioane de lei<br />

pentru a amenaja 9,4 hectare de teren<br />

în cartierul Gheorgheni şi a le transforma<br />

într-un complex sportiv de care<br />

toţi clujenii vor putea beneficia în mod<br />

gratuit.<br />

Amenajarea unui astfel de complex este o<br />

formă, o metodă a municipalităţii de creare<br />

de spaţii de agrement, recreere şi relaxare,<br />

de organizare de competiţii sportive<br />

şi antrenamente, de întreţinere fizică şi<br />

mentală, de organizare de activităţi artistice,<br />

dezbateri, cinferinţe şi workshop-uri<br />

în cadrul cartierelor de locuinţe. Spaţiile<br />

verzi, parcurile au un rol precis în mediu<br />

urban, în primul rând influenţează calitatea<br />

vieţii, îmbunătăţind-o, formează<br />

bariere reale împotriva poluării auto şi a<br />

noxelor degajate de autovehicule. Cordoanele<br />

verzi completate de compoziţii<br />

florale, iluminatul ambiental, mobilierul<br />

şi dotările conlucrează pentru un parc cu<br />

o estetică deosebită, curat, bine organizat,<br />

pentru toate vârstele, clujenii se vor lăsa<br />

atraşi de acest pol de recreere.<br />

Fotbal, tenis, baschet, volei în exterior,<br />

popice şi tenis de masă în interior<br />

Proiectul este realizat de Primăria Cluj-Napoca<br />

în parteneriat cu Compania Națională<br />

de Investiții și se întinde pe o suprafață<br />

de 9,4 hectare în cartierul clujean Gheorgheni.<br />

”Cel mai modern parc sportiv şi de<br />

agrement din România se află în Cluj-Napoca,<br />

acesta fiind amenajat în urma unui<br />

proiect finanţat de Compania Naţională<br />

de Investiţii (CNI) cu 20,2 milioane de<br />

lei. Aportul municipalităţii sunt studiile<br />

de fezabilitate, proiectul tehnic şi terenul<br />

de 10 hectare, lucrările fiind începute anul<br />

trecut. Noul complex Gheorgheni dispune,<br />

printre altele, de terenuri sportive - minifotbal,<br />

tenis de câmp, baschet, volei pe<br />

nisip, badminton, skate-park, escaladare,<br />

fitness, loc de joacă pentru copii, parc<br />

aventură, paintball, piste pentru alergare,<br />

role simple şi de viteză şi biciclete. De<br />

asemenea, iarna există posibilitatea amenajării<br />

unui patinoar. Parcul are şi un amfiteatru<br />

în aer liber cu o capacitate de 428 de<br />

locuri”, a declarat Ovidiu Cîmpean, reprezentanul<br />

Primăriei. Baza sportivă va avea<br />

caracter public, cu acces gratuit pentru<br />

toți cetățenii. Cuprinde terenuri cu nocturnă<br />

- 3 terenuri sintetice de mini fotbal, 3<br />

de tenis, 2 de baschet; 1 teren de tenis cu<br />

peretele, 2 de badminton și 2 de volei de<br />

plajă - unde accesul se va face cu rezervare<br />

prealabilă. În ceea ce privește zonele<br />

interioare, Complexul Sportiv Gheorgheni<br />

include piste de popice, spațiu și dotări<br />

pentru tenis de masă, precum și o sală<br />

multifuncțională. De asemenea, noua bază<br />

sportivă este dotată cu aparate și echipamente<br />

pentru exerciții fizice în aer liber;<br />

aparatură pentru exerciții fizice dedicate<br />

seniorilor; echipamente pentru amatorii<br />

de cățărări, parkour; spații de joacă pentru<br />

copii de toate vârstele; amfiteatru în aer liber<br />

(428 locuri); pistă de alergare; pistă de<br />

biciclete/role agrement; pistă role viteză;<br />

teren de paintball cu obstacole; Parc Aventură<br />

- trasee prin copaci, pe frânghii și alte<br />

instalații; alei de promenadă și spații verzi<br />

generoase. După finalizarea recepției și<br />

obținerea tuturor avizelor necesare funcționării,<br />

noul Complex Sportiv Gheorgheni<br />

va intra în circuitul public. Valoarea investiţiei<br />

s-a ridicat la 20.255.273,44 lei fără<br />

TVA.<br />

Clujenii, încântaţi de noua investiţie<br />

Clujenii apreciază noul proiect din Gheorgheni,<br />

mai ales că vor avea acces gratuit şi<br />

consideră că această bază sportivă va ridica<br />

oraşul şi mai mult. ”Grozav, minunat.<br />

Sper ca lumea să aprecieze și să respecte<br />

realizarea cu atât mai mult cu cât e gratuită,<br />

să păstreze și să se bucure de oferta<br />

generoasă”. ”Felicitari pentru aceasta decizie<br />

de a investii în infrastructura de sport<br />

și eu sper să fie un exemplu pozitiv “că<br />

se poate” pentru toate unitățile administrativ<br />

teritoriale din România!”. ”Superb...<br />

de-abia aștept să fac ceva mișcare și eu pe<br />

acolo. Felicitari!”. În plus, zeci de alte mesaje<br />

de felicitare au fost transmise de clujenii<br />

dornici să facă mișcare în noua bază<br />

sportivă. Noul parc este situat în Gheorgheni,<br />

pe locația fostului cartodrom.<br />

Clujul, cea mai modernă infrastructură<br />

sportivă din țară<br />

Grație noii Săli Polivalente, cea mai modernă<br />

din țară, și a stadionul din categoria<br />

Elite, Cluj Arena, orașul de pe Someș a<br />

fost numit de tot mai multă lume capitala<br />

sportului românesc. Mai mult, de curând<br />

municipalitatea a inaugurat bazinul olimpic<br />

din incinta ștrandului SUN, Clujul devenind<br />

astfel centru olimpic de înot. Mai<br />

mult, de câțiva ani parcurile din oraș sunt<br />

dotate cu aparate de gimnastică ce pot fi<br />

folosite gratuit de toți doritorii. Clujul are<br />

o infrastructură ce ii permite să organizeze<br />

evenimente la cel mai înalt nivel. Profitând<br />

de situația delicată în care se găsește<br />

Bucureștiul, Cluj-Napoca își face un nume<br />

pe harta sportului mondial. Sportivi din<br />

toată lumea vor veni în acest an și în anul<br />

viitor la Cluj, transformând orașul de pe<br />

Someș în principala atracție și din punct<br />

de vedere sportiv.<br />

Dana Țîrlea<br />

Ovidiu Câmpean, director în Primăria Cluj-Napoca:<br />

„Cel mai modern parc sportiv şi de agrement din România se află în Cluj-Napoca,<br />

acesta fiind amenajat în urma unui proiect finanţat de Compania Naţională de Investiţii”


CLUJ MANIFEST<br />

4 Economic<br />

Aplicațiile IT invadează Clujul<br />

Dincolo de programele informatice derulate de către companiile consacrate din<br />

oraș, entuziaștii din domeniu, mulți dintre ei aflați la prima experiență, pun în<br />

practică la Cluj sute de aplicații prin care vor să ne facă viața mai ușoară. Unele<br />

au trezit interesul autorităților sau instituțiilor locale, altele chiar al marilor<br />

investitori.<br />

Cluj Bus este o aplicație interactivă tradusă<br />

în patru limbi (română, maghiară, engleză<br />

și germană) ce are rolul de a facilita<br />

modul în care utilizatorii se deplasează<br />

cu mijloacele de transport în comun din<br />

municipiu, de a-i încuraja să apeleze la<br />

acestea și de a reduce din poluarea urbană.<br />

Ea le permite să fie la curent cu stațiile și<br />

punctele de interes din jurul lor. Include o<br />

hartă offline interactivă , o busolă integrată,<br />

orarul liniilor de autobuz, succesiunea<br />

stațiilor. Aplicația a fost lansată pe AppStore<br />

la prețul de 1 euro. Cluj Bus indică<br />

stațiile care au casă de bilete, anunță stația<br />

curentă și următoare în timp ce te deplasezi,<br />

punctele de interes (turistic, cultural,<br />

instituțional, medical, zone de taxi) din jurul<br />

stațiilor și permite cumpărarea de bilet<br />

prin mesaj telefonic.<br />

Industria transporturilor, cea mai<br />

accesată<br />

În același domeniu, dar ca mecanism de<br />

control, a fost pusă în practică BocterApp,<br />

prin care orice utilizator de telefon inteligent<br />

poate anunţa pe ce autobuz, troleibuz<br />

sau tramvai se controlează bilete. Tinerii<br />

care au creat-o susțin că nu vor să falimenteze<br />

Compania de Transport Public,<br />

ci să schimbe un sistem pe care îl consideră<br />

greşit, cu nerespectarea drepturilor<br />

călătorilor, amenințări sau intimidare.<br />

Ținta aplicației o reprezintă studenții din<br />

Cluj. Aplicația de pe iOS şi <strong>An</strong>droid este<br />

inspirată din cele prin care șoferii anunță<br />

radarele de pe diferite drumuri și a putut<br />

fi descărcată gratuit pentru o perioadă de<br />

şase luni. O firmă IT din oraș a dezvoltat<br />

Parking Plus, unde şoferii găsesc cel<br />

mai apropiat loc de parcare liber din Cluj.<br />

Locurile libere sunt afișate în timp real<br />

pe telefonul mobil. “Este o soluție smart<br />

parking, prima de acest fel în România,<br />

care își propune să eficientizeze utilizarea<br />

locurilor de parcare, fie că este vorba de<br />

parcări aflate pe stradă sau parkinguri cu<br />

acces securizat”, a precizat Cristian Ureche,<br />

cofondator al platformei. Pentru ca<br />

aplicația să funcționeze, este nevoie de<br />

aplasarea unor senzori pentru parcările de<br />

pe stradă sau a unui dispozitiv special creat<br />

pentru parcările cu bariere. Echipa clujeană<br />

a atras atenția firmelor din mai multe<br />

țări europene, care vor să implementeze<br />

sistemul. De altfel, aceasta a primit premiul<br />

“Business Wall of Fame - Best IoT<br />

Solution in Romania”.<br />

Soluții pentru buna dispoziție<br />

Gimini Moodtracker, creată de o echipă<br />

multidisciplinară de la o firmă locală,<br />

este denumită după numele greierele care<br />

îl sfătuiește pe personajul de poveste Pinocchio.<br />

După fiecare conversație și când<br />

utilizatorul își schimbă locația, aplicația<br />

generează o întrebare despre felul în care<br />

acesta s-a simțit. Pe baza unor informații<br />

introduse de utilizator, generează statistici<br />

și topuri despre felul în care locurile și<br />

persoanele din viața lui îi influențează starea<br />

de spirit. Creatorul său, Dragoș Bîrlea,<br />

speră ca oamenii să o folosească pentru<br />

a se înțelege mai bine pe ei înșiși, stările<br />

pe care le generează cei din jurul lor sau<br />

experiențele pe care le au. Aplicația funcționează<br />

pe sistemele <strong>An</strong>droid și a fost<br />

testată de 100 de persoane. Există o variantă<br />

gratuită, mai simplă, dar și o versiune<br />

care poate fi cumpărată. Cinci tineri din<br />

Cluj, Claudiu Creţu, Călin Mihălceanu,<br />

Alexandru Marinescu, David Lapşanschi,<br />

Albert Miklos, au creat MoodFlux, care le<br />

permite utilizatorilor să schimbe muzica<br />

Alin Tișe, președintele CJ Cluj:<br />

dintr-o listă de melodii în funcţie de starea<br />

de spirit. “Nu este doar una dintre puţinele<br />

aplicaţii desemnate câştigătoare din cele<br />

7.000 de idei înscrise la nivel global în cadrul<br />

competiţiei Intel, ci un proiect pe care<br />

vrem să-l transformăm într-un business.<br />

Avem planuri serioase, ca aplicaţia să<br />

devină un player independent, multiplatformă,<br />

care să se conecteze la servicii de<br />

muzică online. Vrem ca aplicaţia să fie integrată<br />

în laptopuri, tablete”, spune Creţu.<br />

Busolă de navigare prin labirintul<br />

media<br />

În această lună, clujenii de la Zetta Cloud<br />

au lansat pentru preînregistrare soluția<br />

„Îmi doresc ca această aplicație să fie una prietenoasă cu utilizatorii și să contribuie,<br />

în completarea activităţii centrului nostru de informare, la creșterea gradului de vizibilitate<br />

și atractivitate a principalelor obiective turistice din județ”


CLUJ MANIFEST<br />

Economic 5<br />

software TrustServista, finanțată de gigantul<br />

Google, despre care spun că poate determina<br />

automat nivelul de încredere a știrilor<br />

online. Prototipul va fi disponibil din<br />

primăvară, iar acum sunt selectați primii<br />

utilizatori care o vor putea testa înainte<br />

de lansare. Aplicația se adresează agențiilor<br />

de presă, jurnaliștilor de investigație<br />

și instituțiilor care vor să filtreze informația<br />

“toxică” din presa online și să înțeleagă<br />

care conținut este demn de încredere.<br />

Știrile sunt procesate automat, prin folosirea<br />

de algoritmi de inteligență artificială.<br />

<strong>An</strong>aliza se axează pe determinarea sursei<br />

zero pe baza cărei sunt generate subiecte<br />

de presă. „În acest moment, aplicația procesează<br />

doar articole în limba engleză, din<br />

domeniile de știri generaliste, politică și<br />

evenimente. În viitor, va suporta majoritatea<br />

limbilor europene și un domeniu de<br />

știri cât mai larg. Feedback-ul potențialilor<br />

utilizatori ne va permite să aducem<br />

îmbunătățiri soluției, înainte de lansarea ei<br />

de anul viitor”, declară Emil Ștețco, cordonatorul<br />

Zetta Cloud.<br />

Concurență din secuime pentru IT-iștii<br />

Clujului<br />

La alegerile municipale din vară primăria<br />

clujeană a pus în funcțiune pe site-ul propriu<br />

o aplicație online pentru clujenii care<br />

nu știu unde trebuie să voteze. Aceasta<br />

oferă cetățenilor opțiunea de a afla numărul<br />

și adresa secției de votare la care sunt<br />

arondați. Aplicația este accesibilă și de pe<br />

dispozitive mobile, cu intrare pe portalul<br />

municipalității. Cei interesați trebuie să<br />

introducă numele străzii din buletin, după<br />

care li se afișează informațiile despre secția<br />

de vot corespunzătoare acelei artere.<br />

Prin clic pe denumirea secției, clujenii o<br />

pot vedea localizată pe hartă.<br />

În “capitala IT-ului” cu mii de specialiști,<br />

Consiliul Județean (CJ) Cluj a desemnat<br />

drept câștigător al licitației privind implementarea<br />

unei aplicaţii turistice, compatibilă<br />

cu telefoane inteligente și tablete PC<br />

o societate din Miercurea Ciuc, Tourist<br />

Informator (TIMC), a cărei ofertă financiară,<br />

de 13.500 de lei, plus taxa pe valoarea<br />

adăugată (TVA), a avut costul cel mai<br />

mic. Folosită în mod gratuit, ea va integra<br />

informații descriptive cu obiective clujene,<br />

fiind integrată cu serviciile Centrului<br />

Național de Informare și Promovare Turistică<br />

Cluj subordonat CJ. TIMC trebuie<br />

să insereze materiale multimedia, precum<br />

imagini, text și hărți cu obiective turistice<br />

din județ, informații generale utile – unități<br />

de cazare, restaurante, posibilități de<br />

agrement, transport, farmacii non-stop,<br />

spitale de urgență, evenimente culturale<br />

în desfășurare. Aplicaţia va fi funcțională<br />

în sistemele de operare IOS, <strong>An</strong>droid și<br />

Windows, iar conținutul va fi disponibil în<br />

cinci limbi de circulație: română, engleză,<br />

franceză, maghiară și germană. „Este un<br />

nou pas înainte în demersurile care vizează<br />

promovarea la un nivel superior a potenţialului<br />

turistic al judeţului. Îmi doresc<br />

ca această aplicație să fie una prietenoasă<br />

cu utilizatorii și să contribuie, în completarea<br />

activităţii centrului nostru de informare<br />

turistică, la creșterea gradului de<br />

vizibilitate și atractivitate a principalelor<br />

obiective turistice din județ”, a declarat<br />

Alin Tișe, președintele CJ. Ceilalți participanți<br />

la licitație au fost Root Security<br />

(19.450 lei), Web Win Group (17.300 lei),<br />

Vision Plus Mobile (21.800 lei), Einsen<br />

Land (19.000 lei), Tech Guys (14.000 lei),<br />

Isoft SRL (18.<strong>16</strong>7 lei), prețuri fără TVA.<br />

Untold și Electric, cu un pas înainte<br />

Cele mai importante festivaluri muzicale<br />

din Cluj, Untold și Electric Castle, au<br />

deja propriile lor aplicații descărcabile<br />

de pe internet. Din acest an, Untold va<br />

include în aplicaţia festivalului un sistem<br />

de check-in ca la aeroport care să reducă<br />

din blocajele care se produc la intrarea în<br />

Parcul Central. O altă funcţie va fi cea de<br />

control de la pupitrul DJ-ului al lanternelor<br />

de pe telefoanele mobile ale participanţilor,<br />

care să genereze un spectacol<br />

de lumini în ritmul muzicii. Ideea urmează<br />

să fie generalizată la marile festivaluri<br />

ale Europei. Cristian Dascălu, fondator<br />

al Centrului Startup Transilvania, spune<br />

că astfel de aplicaţii trebuie să fie puse în<br />

practică informatice în folosul comunităţii,<br />

prin implementarea lor de către administraţia<br />

locală. „La Cluj sunt aplicaţii<br />

care îţi permit să comanzi de pe smartphone<br />

din meniul din restaurant, să fixezi<br />

telefonul pe un obiectiv turistic şi să obţii<br />

toate datele despre acesta, să vezi programul<br />

de transport local sau evenimente care<br />

au loc în oraş”. TechFest, eveniment aflat<br />

în plină desfășurare la Cluj, concentrează<br />

aceste “creiere inteligente”. Primăriile din<br />

Cluj-Napoca, Alba Iulia, Oradea sau Târgu-Mureș<br />

vor să folosească pe scară largă<br />

aplicațiile IT. „Ar fi bine ca în următorii<br />

ani să concretizăm cât mai multe din cele<br />

mai bune aplicaţii prezentate. Ne dorim să<br />

fim legătura între start-up-uri şi administraţie,<br />

companiile mari, prin proiecte pilot<br />

pe care să le punem în practică la Cluj”,<br />

susţine Bianca Muntean, director executiv<br />

al clusterului ARIES Transilvania.<br />

Călin Poenaru<br />

Serviciile virtuale pătrund în turism<br />

Unele dintre aplicațiile utilizate pe piața internațională a turismului pot fi utilizate<br />

și pe plan local, consideră <strong>An</strong>a Sipciu, industry manager al Google România. „Platformele<br />

online le permit oamenilor să facă singuri orice, fără să intre în contact cu<br />

un operator uman. Lanţul Starwood îți trimite pe Facebook un cod de deschidere a<br />

camerei de hotel, te duci direct, nu ai nevoie de cheie. Airbnb a ajuns a treia platformă<br />

de rezervări din lume fără să aibă un sediu fizic, iar Uber reprezintă o concurenţă nu<br />

numai pentru taximetrişti, ci şi pentru companiile de închirieri de maşini, chiar pentru<br />

călătoriile de afaceri”, spune oficialul Google.


CLUJ MANIFEST<br />

6 Politic<br />

INTERVIU: Mircia Giurgiu, candidat PRU Cluj pentru<br />

Camera Deputaților<br />

Fostul deputat Mircia Giurgiu deschide lista pentru Camera Deputaților a Partidului<br />

România Unită, filiala Cluj.<br />

Reporter: Ce s-a întâmplat cu PSRO?<br />

Mircia Giurgiu: Am luptat vara trecută<br />

cu o echipă serioasă la Cluj, reușind să<br />

obținem nouă consilieri locali, chiar dacă<br />

timpul a fost scurt, aproximativ cinci luni<br />

de la înființarea filialei până la depunerea<br />

listelor. Am reușit să facem filiale în peste<br />

40 de localități. Am așteptat cu toții să<br />

mergem mai departe cu acest proiect, am<br />

așteptat o decizie de la centru, de la conducerea<br />

partidului, pentru a avea o continuitate.<br />

Din păcate, până la urmă PSRO<br />

nu a reușit să ia nicio decizie. Eu am purtat<br />

zilnic discuții cu conducerea partidului,<br />

iar cu două zile înainte de depunerea<br />

candidaturilor mi s-a transmis că PSRO<br />

nu va participa la alegerile parlamentare.<br />

Atunci am decis să mergem la PRU, deoarece<br />

legea partidelor permite înscrierea<br />

ca si candidat doar dacă ești membru al<br />

formațiunii respective. Astfel, întreaga filială<br />

PSRO Cluj am fuzionat cu PRU Cluj.<br />

Rep.: De ce ați ales Partidul<br />

România Unită?<br />

M.G.: Am ales PRU deoarece aveam o<br />

colaborare mai veche. Am purtat discuții<br />

cu membri acestei formațiuni, dar am<br />

sperat ca PSRO să ia decizia de a participa<br />

la alegerile parlamentare într-o formă<br />

sau alta. Noi avem multe probleme<br />

în țară si cineva trebuie să lupte pentru<br />

drepturile românilor. Familiile din România<br />

sunt nevoite să se despartă, să meargă<br />

să muncească în străinătate. Copiii rămân<br />

singuri, iar părinții își găsesc munci grele<br />

si prost plătite. Vom încerca să găsim<br />

soluții pentru ca românii să aibă șansa să<br />

lucreze în țară si să aibă șansa unui trai<br />

decent. Eu am susținut întotdeauna valorile<br />

tradiționale românești, fiind născut si<br />

crescut în Apuseni. Nu putem să nu ținem<br />

cont de tradițiile noastre, de ceea ce trebuie<br />

să fie păstrat. Pentru fiecare dintre<br />

noi a fi român nu trebuie să fie o rușine.<br />

Mircia Giurgiu este absolvent al Facultății de sociologie, jurnalistică și filosofie a<br />

Universității „Avram Iancu” din Cluj-Napoca. Din 1997 până în 2004 a deținut diverse<br />

funcții în cadrul organizațiilor sindicale din domeniul tipografiei și în cadrul<br />

Blocului Național Sindical. A fost ales în Camera Deputaţilor în anul 2004 ca membru<br />

al Blocului Naţional Sindical, pe listele PRM, după care a activat ca independent.<br />

În 2008 a fost reales deputat pe listele PDL, după care a activat ca independent<br />

din mai 2011 până în octombrie 2011, iar ulterior s-a înscris în PSD, până la sfârşitul<br />

mandatului. La alegerile locale din 2012, Mircia Giurgiu a mai candidat, ca<br />

independent, la Primăria Cluj-Napoca. În iunie <strong>20<strong>16</strong></strong>, Mircia Giurgiu a candidat din<br />

partea PSRO la Primăria Cluj-Napoca. În acest moment deține funcția de Director la<br />

Sucursala Imprimeria Ardealul Cluj pe care a salvat-o de la faliment.<br />

Rep.: Ce proiecte veți susține<br />

dacă ajungeți în Parlament?<br />

M.G.: Avem foarte multe proiecte pe care<br />

o să le susținem. În Munții Apuseni sunt<br />

foarte mari probleme acum. În toate satele<br />

din Munții Apuseni a început să ningă si<br />

oamenii nu au lemne de foc. Sunt foarte<br />

mult familii care se descurcă greu, sunt<br />

familii alcătuite dintr-o singură persoană,<br />

văduve în vârstă. Acestea au muncit toată<br />

viața, dar se descurcă foarte greu deoarece<br />

nu li se acordă pensii, acestea ocupându-se<br />

toată viața cu creșterea animalelor.<br />

În acest moment nu pot merge în pădure.<br />

Între Beliș si Călățele, pe podul de pe Valea<br />

Neagră, stau poliția si Jandarmeria, iar<br />

sătenii sunt amenințați că le vor fi luate<br />

atelajele dacă intră în pădure după lemne.<br />

Aceasta este o problemă foarte gravă pe<br />

care sperăm să o rezolvăm cât mai repede.<br />

Chiar dacă există legea moților, potrivit<br />

căreia moții ar avea dreptul la 15 mc de<br />

lemn pe picior, din păcate nu se aplică. De<br />

asemenea, nu au dreptul să prelucreze si<br />

să valorifice lemnul, mai ales că știm că<br />

moții si-au prelucrat dintotdeauna singuri<br />

lemnul si erau mândri să vândă ceea ce au<br />

prelucrat în toate colțurile țării. În ultimii<br />

ani legea a fost schimbată cu ordine de ministru,<br />

cu Hotărâri de Guvern si legi, astfel<br />

încât moții nu mai au dreptul să valorifice<br />

produsele lemnoase. De asemenea, producătorii<br />

de legume și fructe nu pot să își<br />

valorifice produsele în piețe si supermarketuri.<br />

De exemplu, cartofii cultivați în<br />

zona Dângău-Râșca. Dacă ar fi ajutați ar<br />

putea să își vândă produsele si clujenii ar<br />

avea si ei posibilitatea să consume legume<br />

proaspete, sănătoase si românești. Piețele<br />

sunt acaparate de produse din import,<br />

în loc să fie promovate produsele locale.<br />

Există în vigoare legea supermarketurilor<br />

potrivit căreia 50% dintre produse trebuie<br />

să provină de la producătorii locali, dar nu<br />

se respectă. O altă problemă importantă<br />

este cea cu care se confruntă crescătorii de<br />

animale. Am fost la târgul de la Huedin si<br />

de la Gilău si am constatat că animalele au<br />

prețuri foarte scăzute. De exemplu, prețul<br />

porcilor este de 6,5 lei kg, si chiar si așa<br />

se vând greu. De asemenea, mulți dintre<br />

crescătorii de vaci nu mai pot să asigure<br />

furajele necesare pentru toate animalele<br />

deținute, astfel că încearcă să le vândă,<br />

prețul este însă foarte mic. Din acest motiv,<br />

revin cu o propunere pe care am mai<br />

înaintat-o si când eram parlamentar: în<br />

fiecare județ să existe cel puțin un abator<br />

care să poată prelua animalele care sunt de<br />

vânzare, astfel încât crescătorii să poată să<br />

vândă animalele care nu le pot comercializa<br />

în târg. De asemenea, vom discuta în<br />

campanie si cu locuitorii din județul Cluj<br />

si vom ține cont si de problemele semnalate<br />

de aceștia. Când eram parlamentar am<br />

inițiat si am trecut proiecte pentru a rezolva<br />

din problemele românilor. Dacă ne implicăm<br />

putem.<br />

Rep.: Cum ați reușit să salvați de<br />

la faliment Imprimeria Ardealul?<br />

M.G: În ultimii patru ani am activat în<br />

diverse domenii de activitate, ca si consilier<br />

al Ministrului pentru Dialog Social<br />

m-am ocupat de Sindicate. Am avut foarte<br />

multe întâlniri si discuții, am participat la<br />

marșuri, mitinguri, proteste, greve pentru<br />

a-i ajuta si a dezamorsa conflictele. Pentru<br />

o perioada scurtă am fost consilierul<br />

președintelui consiliului județean Cluj si<br />

apoi m-am întors la Imprimeria Ardealul.<br />

În <strong>16</strong> Martie am reușit să dăm jos conducerea<br />

care a provocat insolvența Companiei<br />

Naționale Coresi si care a vândut<br />

tipografia de la Craiova si care si-a dorit<br />

să vândă compania cu trei sucursale. În<br />

<strong>16</strong> martie am dat jos conducerea si in 21<br />

Martie urma să se pronunțe falimentul.<br />

De la preluarea conducerii sucursalei Ardealul<br />

Cluj, am reușit să avem tot timpul<br />

comenzi. În primele patru luni ale anului<br />

s-au înregistrat pierderi de 90.000 de lei<br />

pe lună, în luna septembrie am ajuns la un<br />

profit de 311.000 lei. Am avut foarte multe<br />

datorii de plătit, încet reușim să le achităm<br />

si să aducem Imprimeria Ardealul acolo<br />

unde a fost, prima din județ. Am creat in<br />

cinci luni 13 noi locuri de muncă. In viitor<br />

vom crea si altele deoarece dorim să<br />

ne extindem.<br />

Dana Țîrlea


Economic 7<br />

CLUJ MANIFEST<br />

Vicenţiu Ştir: „Parteneriatul<br />

public-privat poate să facă minuni”<br />

<strong>An</strong>treprenorul dejean, candidat pentru<br />

un loc în Camera Deputaţilor din<br />

partea ALDE, este convins că dezvoltarea<br />

locală se poate face prin aşezarea<br />

la aceeaşi masă a oamenilor de afaceri,<br />

autorităţilor şi cetăţenilor.<br />

Omul de afaceri susține implementarea la<br />

nivel local a parteneriatului public-privat<br />

(PPP), pe un sistemul aplicat cu succes<br />

în Germania dar şi în alte ţări europene,<br />

pentru a degreva bugetele localităților de<br />

cheltuieli enorme. El a împărtăşit deja inițiativa<br />

sa cetățenilor cu care s-a întâlnit,<br />

demersul său fiind primit cu entuziasm.<br />

PPP reprezintă o modalitate prin care multe<br />

oraşe din Europa au reuşit să se dezvolte<br />

fără a fi nevoite să cheltuie sume foarte<br />

mari din bugetele locale, consideră Ştir.<br />

„În Germania, multe oraşe s-au ridicat pe<br />

sistemul PPP. În Munchen, unde am avut<br />

multe afaceri, majoritatea investiţiilor s-au<br />

realizat prin aceste parteneriate”, a remarcat<br />

Știr. Deşi există cadru legislativ pentru<br />

PPP, acestea nu s-au concretizat îndeajuns,<br />

cu toate că primăriile nu dispun de<br />

cele mai multe ori de fondurile necesare<br />

pentru realizarea unor investiţii de amploare.<br />

Aceste parteneriate se pot concretiza<br />

de la investiţii de producţie, precum<br />

parcurile industriale, până la case de cultură.<br />

Fondatorul companiei Vicentiu Serv<br />

îşi doreşte o dezvoltare economică a zonei<br />

Dejului, punând prioritate pe locurile de<br />

muncă. Municipiul are posibilitatea de a<br />

le oferi locuitorilor, celor tineri în special,<br />

locuri de muncă mai bine plătite, astfel<br />

încât ei să nu mai fie nevoiţi să facă naveta<br />

în alte oraşe mai mari, unde salariile<br />

sunt acum mai consistente. Provocarea<br />

este de a reduce fluxul de forţă de muncă<br />

din zona Dejului spre mari companii precum<br />

Bosch, De’Longhi, la Jucu, sau spre<br />

firmele din Cluj-Napoca, şi păstrarea oamenilor<br />

bine pregătiţi pe plan local. „De<br />

ce să ne plece tinerii, de ce să plece cei<br />

în vârstă, în alte oraşe sau în străinătate,<br />

când la Dej ar putea munci, ar putea fi<br />

acasă, lângă familiile lor, mai mult decât<br />

în prezent, făcând naveta la Cluj-Napoca<br />

sau chiar plecând în străinătate. Proiectul<br />

meu presupune dezvoltare economică<br />

pentru a crea locuri de muncă, în special<br />

pentru cei din Dej. Avem în administraţia<br />

locală oameni instruiţi, buni profesionişti,<br />

dar cărora trebuie să li se ofere mai multă<br />

libertate în luarea decizilor”, consideră întreprinzătorul<br />

clujean. O oportunitate este<br />

deschiderea în zonă a unor ateliere meşteşugăreşti<br />

care să atragă forţa de muncă<br />

disponibilă. „De ce să fie obligaţi crescătorii<br />

de oi să arunce pe foc mii de tone de<br />

lână în loc să o valorifice? Mai demult aici<br />

se făceau covoare executate manual, acele<br />

„persane”, există tradiţii locale, acum e<br />

şi această modă a iilor, deci toate aceste<br />

produse tradiţionale, făcute în ateliere au<br />

căutare”. Vicenţiu Ştir pune şi problema<br />

revitalizării zonei industriale a municipiului,<br />

unde s-a propus un proiect pe fonduri<br />

europene pentru decontaminarea perimetrului<br />

şi apoi eliberarea terenului pentru<br />

alte investiţii, însă acesta se lasă aşteptat<br />

de mai mulţi ani. „Platforma a ajuns un<br />

morman de fiare vechi. În schimb, mulţi<br />

au făcut acolo afaceri cu au vândut din<br />

hale”. Unul dintre proiectele sale importante<br />

este înfiinţarea Asociaţiei Oamenilor<br />

de Afaceri din Dej (AOAD), organizație<br />

care ar fi benefică atât pentru locuitori, cât<br />

şi pentru angajatori. „Prin această asociaţie<br />

vreau că fiecare lucrare, fiecare investiţie<br />

sau fiecare dezvoltare a Dejului să fie<br />

discutată cu aceștia, iar respectiva lucrare<br />

să poată fi contractată și cu firme din Dej.<br />

Vreau să nu încercăm să apelăm la firme<br />

din afară, ci să dezvoltăm cu firme locale.<br />

Avem aici oameni competenţi care pot să<br />

realizeze orice lucrare care să contribuie<br />

la dezvoltarea Dejului. Ne-am propus să<br />

investim mai mult în oamenii de afaceri<br />

locali. Odată ce investim, odată ce le acordăm<br />

facilităţi oamenilor de afaceri, aceasta<br />

înseamnă mai mulţi bani la buget, locuri<br />

de muncă şi creşterea economiei şi a puterii<br />

de cumpărare în Dej”. <strong>An</strong>gajatorii din<br />

AOAD ar crea locuri de muncă și pentru<br />

persoanele care beneficiază de ajutor social,<br />

dar sunt apte de muncă, iar acestea<br />

să primească facilităţi din partea municipalității,<br />

printre care impozite mai mici.<br />

În acelaşi sens, întreprinzătorul îşi doreşte<br />

ca forţa de muncă bine calificată din oraş<br />

care activa în sectorul industrial la Dej să<br />

poată fi folosită ca formatori, în centre<br />

speciale. „Ei ar putea pregăti oameni ca<br />

strungari, sudori, forjori, fierari. Desigur,<br />

întreprinderilor mici şi mijlocii trebuie să<br />

fie motivate, li se asigure diverse facilităţi,<br />

cum ar fi reducerile de impozite. Ideal este<br />

ca în proiectele la nivelul localităţii să fie<br />

implicate şi IMM-urile, dar pentru aceasta<br />

trebuie discutate deschis problemele cu<br />

care acestea se confruntă. La nivel naţional,<br />

este necesar ca în Parlamentul României<br />

să fie promovate proiecte legislative<br />

viabile şi originale în sprijinul creării de<br />

noi locuri de muncă, dar şi comisiile parlamentare<br />

trebuie să îşi facă treaba. Până la<br />

urmă proiectele legislative aplicabile, nu<br />

cele fără norme de aplicare, fac diferenţa,<br />

nu declaraţiile politicienilor”. În sectorul<br />

energetic, cursurile de ape pot fi puse şi ele<br />

în slujba comunităţii locale. „Mai demult<br />

o delegaţie din Dej, formată din reprezentanţi<br />

ai administraţiei, dar şi politicieni, a<br />

făcut o vizită de lucru în Bulgaria, de unde<br />

s-a născut ideea amenajării pe Someş a<br />

unui sistem de microhidrocentrale. Nu s-a<br />

concretizat nimic, iar între timp la Cuzdrioara<br />

va veni o firmă privată, iar barajul de<br />

la Mica a fost cumpărat de la Hidroelectrica<br />

de către un investitor din Bucureşti,<br />

în loc ca administraţia locală să pornească<br />

această iniţiativă, iar din producţia de<br />

energie electrică să se asigure cel puţin<br />

iluminatul public”. Potențialul turistic al<br />

zonei Dejului poate fi și el exploatat în folosul<br />

comunității, așa cum s-a făcut și la<br />

Salina Turda. „Tineretul trebuie să aibă un<br />

loc unde să aibă să se relaxeze. În Dej sunt<br />

Vicenţiu Ştir<br />

puține locuri de muncă și pentru că tineretul<br />

merge în altă parte, dar în proiectele<br />

mele acesta ocupă un loc prioritar”. Una<br />

dintre zonele propuse pentru amenajare<br />

de către investitorul dejean este Pădurea<br />

Bungăr, unde acesta vede o zonă de agrement<br />

pentru locuitorii din Dealul Florilor,<br />

unde stă o treime din populaţia Dejului,<br />

dar şi pentru cei din municipiu. Pădurea<br />

oricum are valoare de agrement, dar acolo<br />

se pot face amenajări pentru ca tinerii să<br />

se poată da cu rolele, cu bicicletele, dar să<br />

existe şi o zonă de promenadă. De asemenea,<br />

ştrandul nefuncţional din oraş poate fi<br />

revitalizat, fără ca neapărat să fie un concurent<br />

pentru Băile Toroc, ci un loc pentru<br />

ca pasionaţii de înot să poate să facă inclusiv<br />

sport de performanţă. O altă iniţiativă<br />

a lui Vicenţiu Ştir este revitalizarea<br />

obiectivelor turistice abandonate din zonă.<br />

„Castele precum Haller din Coplean sau<br />

Kornis din Mănăstirea, adevărate comori<br />

arhitectonice, pot fi reabilitate şi introduse<br />

în circuitul turistic precum cel de la Bonţida.<br />

Dacă acolo s-a putut, la celelalte de<br />

ce nu se poate? Justificarea că proprietarii<br />

acestor clădiri sunt reticenţi sau că nu dispun<br />

de finanţare nu e viabilă, până la urmă<br />

există şi posibilitatea de constrângere, prin<br />

impozitarea majorată”.<br />

* Absolvent al Şcolii Profesionale Aiud şi al Liceului Industrial Dej<br />

* Licenţiat al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca<br />

* Expert în mecanică şi instalaţii - ISCIR<br />

* Inginer electromecanic la Salina Ocna Dej<br />

* Fondator al companiei Vicentiu Serv<br />

* Hobby-uri: fotbalul, lectura, studiile politice


CLUJ MANIFEST<br />

8 Publicitate


CLUJ MANIFEST<br />

Mișcarea înseamnă viață,<br />

sportul înseamnă sănătate.<br />

Redescoperă plăcerea sportului cu<br />

Vaxicum ® Sport unguent!<br />

Medical 9<br />

„Nimic nu îl epuizează şi nu îl ruinează<br />

mai mult pe om decât inactivitatea<br />

fizică permanentă” spunea<br />

marele filozof grec Aristotel. Mişcarea<br />

fizică este cea care ne ajută să ne<br />

tonifiem corpul, să fim mai energici<br />

sau chiar să ne îmbunătăţim starea<br />

de sănătate. Exerciţii fizice uşoare,<br />

sau antrenamente intense, care implică<br />

atât corpul, cât şi mintea, orice<br />

formă de sport este binevenită atunci<br />

când conştientizam câte beneficii<br />

ne poate aduce. Mișcarea este bună<br />

nu doar pentru sănătatea fizică, ci și<br />

pentru cea mentală. Una dintre consecințele<br />

efortului fizic prelungit este<br />

apariția gândurile pozitive. Efortul<br />

duce la secreția de endorfine (moleculele<br />

fericirii), iar orice activitate<br />

fizică stimulează dopamina, acest<br />

neurotransmițător esențial al bunei<br />

dispoziții și al plăcerii. Însă, în urma<br />

oricărei activități fizice (de mică sau<br />

mare intensitate) pot apărea o serie<br />

de neplăceri. O problemă destul<br />

de des întâlnită este contractura<br />

musculară. Aceasta este o tulburare<br />

funcțională a unui mușchi sau<br />

a unui grup de mușchi, manifestată<br />

printr-o senzație de durere difuză,<br />

de intensitate ușoară sau medie.<br />

Persoanele în vârstă sunt mai expuse<br />

la contracturi musculare, chiar și<br />

după eforturi fizice de intensitate<br />

mică, datorită asocierii unor leziuni<br />

inflamatorii și degenerative ale<br />

aparatului muscular și osteo-articular.<br />

Vaxicum® Sport unguent<br />

contribuie la reducerea durerilor<br />

si disconfortului muscular. Încălzește,<br />

relaxează și calmează mușchii<br />

afectați, fiind ideal pentru un masaj<br />

blând de relaxare și revigorare după<br />

efort fizic. Prin conținutul de extract<br />

de camfor, rosmarin, cuișoare<br />

și lavandă, contribuie natural la<br />

sănătatea sistemului muscular și<br />

articular. Arborele de camfor este un<br />

arbore mereu verde, înalt de până la<br />

30 de metri, originar din Asia. Din<br />

el se extrage uleiul de camfor, unul<br />

dintre componentele unguentului<br />

Vaxicum® Sport unguent. Uleiul de<br />

camfor se absoarbe rapid în piele și<br />

are efect antiinflamator, analgezic și<br />

antimicrobian. Lavanda face parte<br />

din categoria plantelor aromatice cu<br />

efecte curative remarcabile. Uleiul de<br />

lavandă, din compoziția Vaxicum®<br />

SPORT unguent are efect calmant,<br />

analgezic, antiseptic, antiinflamator<br />

și antireumatic. Considerat sacru<br />

de către vechii greci și de egipteni,<br />

rosmarinul nu este doar o iarbă<br />

aromatică ce miroase bine alături<br />

de cartofii la cuptor ci și unul dintre<br />

cele mai puternice uleiuri esențiale.<br />

Uleiul de rosmarin, din Vaxicum<br />

SPORT® unguent, are proprietăți<br />

antiinflamatorii și calmează durerile<br />

articulare și musculare. Arborele<br />

de cuișoare este o plantă exotică,<br />

mereu verde, originară din Asia de<br />

Sud Est. Principiul activ din cuișoare<br />

este uleiul volatil, conținut de Vaxicum®<br />

SPORT unguent, care are efect<br />

antibacterian, antifungic, antiseptic<br />

și anestezic.<br />

Deşi nouă, românilor ne place să ne amestecăm în toate, iar la politică şi fotbal ne<br />

pricepem în masă, există şi trebuie să facem apel la un anumit tip de bun simţ atunci<br />

când vine vorba de zona profesioniştilor. Da, ne place să fim propriul medic şi nu ne<br />

întrec mulţi în sfaturi de sănătate, dar atunci când vine vorba de sportivi mai ales, ar fi<br />

de dorit să dăm cuvântul celor care se pricep şi au făcut din asta nu doar o profesiune,<br />

ci chiar o misiune de care se achită zi de zi. L-am invitat pe dr. Cătălin Colt, Product<br />

Manager la Worwag Pharma România să aducă pentru cei ce iubesc mişcare sportivă<br />

câteva informaţii despre unul din produsele companiei.


CLUJ MANIFEST<br />

10 Cultural<br />

<strong>An</strong>ca Goja (nu) face angajări la Fabrica de<br />

fericire. Un volum de proză scurtă lansat la Cluj<br />

De curând, scriitoarea băimăreancă <strong>An</strong>ca Goja a lansat la Cluj, în sediul Filialei<br />

Uniunii Scriitorilor din România cel mai proaspăt volum al său de proză scurtă,<br />

intitulat „Fabrica de fericire”, apărut la Editura Şcoala Ardeleană.<br />

Deşi trendul general este să se deplângă<br />

lipsa prozei scurte din peisajul literar<br />

românesc, mai ales din revistele literare,<br />

care publică mai puţin, se spune, povestiri,<br />

tot mai mulţi autori, mai ales tineri,<br />

scriu şi editează asemenea volume. <strong>An</strong>ca<br />

Goja este „recidivistă” şi după „Zăpadă<br />

neagră” a venit în faţa publicului cu un al<br />

doilea volum, cu un titlu incitant „Fabrica<br />

de fericire”. Evenimentul a fost moderat<br />

de preşedintele filialei clujene, doamna<br />

Irina Petraş, alături de care au vorbit despre<br />

volum şi autoare Ion Mureşan, Victor<br />

Cubleşan şi editorul Vasile G. Dâncu.<br />

<strong>An</strong>ca Goja ştie să-şi conducă cititorul<br />

prin lumea reală a oamenilor obişnuiţi,<br />

mai ales a femeilor, a căror experienţă<br />

de viaţă este, după cum s-a remarcat, o<br />

suprapunere de negru peste negru peste<br />

negru, adică o succesiune de întâmplări<br />

nefericite. Cu ocazia lansării volumului,<br />

autoarea a stârnit din partea celor ce au<br />

prezentat cartea impulsul de a relata firul<br />

epic al unor povestiri care i-a impresionat.<br />

Aproape că niciun text din volum nu<br />

a rămas neamintit, nedisecat, astfel încât<br />

fiecare şi-a găsit cititorul preferat. Un<br />

motiv în plus să ne apropiem din nou de<br />

proza scurtă şi de propunerea <strong>An</strong>căi Goja,<br />

care „ având experienţa anterioară de jurnalist<br />

şi-a exersat reacţia foarte spontană<br />

la tot ce mişcă în jur şi capacitatea de a<br />

decupa ceea ce trebuie dintr-o întâmplare.<br />

Şi atunci vede şi vede şi înregistrează,<br />

acumulează povestea curat, foarte bine<br />

scris şi apoi te provoacă să vezi ce se<br />

poate întâmpla mai departe. Datele<br />

vieţii nu duc spre ceea ce e previzibil,<br />

iar <strong>An</strong>ca ne arată că pot să ducă spre cu<br />

totul altceva” a spus printre altele Irina<br />

Petraş. „Fabrica de fericire e un dulap<br />

de psihologii feminine nefericite, spune<br />

Ion Mureşan. La <strong>An</strong>ca Goja ne suprinde<br />

plăcut o curăţenie a stilului şi inventivitatea,<br />

felul încare ştie să adune o sumedenie<br />

de evenimente, dar şi capacitatea de a<br />

se restrânge la spaţii mici. O carte foarte<br />

bună. Legitimaţia de ziarist, dă-o încoace<br />

s-o rupem!” a adăugat Ion Mureşan, după<br />

ce în prealabil se menţionaseră micile<br />

reminiscenţe din stilul gazetăresc ale fostei<br />

jurnaliste <strong>An</strong>ca Goja. „În proza modernă<br />

se pune un mare accent tocmai pe<br />

stilul jurnalistic, pe această influenţă, şi<br />

utilizată cu îndemânare şi puţină şmecherie,<br />

această deprindere devine, până la<br />

urmă, un mare atu. <strong>An</strong>ca Goja reuşeşte<br />

foarte bine, cel puţin în unele texte, să<br />

facă trecerea dinspre relatarea unor fapte<br />

la nararea lor. Trecerea de la prezentarea<br />

apa rent simplă şi obiectivă a unor fapte<br />

la a le repovesti, a le face personale şi<br />

nu doar la decuparea unor întâmplări din<br />

cotidian, aici e cheia. Şi despre asta e<br />

vorba aici, de o serie de întâmplări din<br />

cotidian, cu caracter excepţional, desigur,<br />

dar senzaţionalul, în literatură, se reduce<br />

la modul în care povesteşti. <strong>An</strong>ca Goja<br />

alege să fie un prozator uşor detaşat de<br />

perimetrele pe care le pune în scenă, dar<br />

care îşi iubeşte personajele” a afirmat<br />

Victor Cubleşan, cel care a scris şi prefaţa<br />

volumului.<br />

Cuvântul autoarei<br />

Rep: Cum se fabrică fericirea, <strong>An</strong>ca<br />

Goja?<br />

<strong>An</strong>ca Goja: Fericirea nu e ceva ce poate<br />

fi definit foarte clar, dar, până la urmă,<br />

este scopul pentru care venim noi pe<br />

lume, cred că asta e datoria nostră, să fim<br />

fericiţi, altfel ar fi totul absurd, n-ar avea<br />

niciun sens, din punctual meu de vedere.<br />

Suntem datori să ne găsim fericirea, acele<br />

lucruri, poate mărunte, care ne fac fericiţi<br />

în viaţă şi să le acordăm atenţia cuvenită.<br />

Pentru mine, să fiu fericită înseamnă să<br />

scriu, am descoperit asta acum puţini ani,<br />

şi atunci când scriu mă regăsesc, pot să<br />

fiu liberă. Practic, sunt printre puţinele<br />

momente când îmi permit să fiu liberă,<br />

pentru că altfel viaţa îmi oferă destule<br />

constrângeri şisituaţii în care mă simt<br />

mărginită şi trebuie să mă cenzurez, să fiu<br />

riguroasă şi poate, puţin falsă. În general,<br />

personajelor mele li se întâmplă lucruri<br />

care, aş prefera să nu mi se întâmple şi<br />

mie, nu e nimic de dorit, sunt lucruri mai<br />

puţin plăcute, căci e mai comod să scrii<br />

despre nefericire, e mai ofertantă. Fericirea<br />

e chiar un lucru plictisitor în scris,<br />

e dificil să scrii despre ea. Prefer să fiu<br />

observator, întotdeauna să stau undeva,<br />

pe margine şi să mă uit, să văd oamenii<br />

dincolo de perdele, mi-am asumat oarecum<br />

rolul de voyerist.<br />

Rep: Aşadar, la un eveniment te vom<br />

observa trăgând cu ochiul, cu urechea?<br />

<strong>An</strong>ca Goja: Hahaha, nu prea mă veţi<br />

vedea, dar veţi găsi, poate o povestire pe<br />

acea temă.<br />

Rep: În „Fabrica de fericire” se petrece<br />

vreo acţiune la Cluj?<br />

<strong>An</strong>ca Goja: Există o povestire, evident<br />

cu o femeie nefericită, părăsită de soţ<br />

şi care îşi trăieşte viaţa în secret cu trei<br />

bărbaţi simultan, unul fiind la Dej, unul la<br />

Cluj şi unul la Gherla, cam aşa ceva.<br />

Rep: Despre ce vrei să mai scrii, <strong>An</strong>ca<br />

şi ce subiect nu vom găsi niciodată<br />

abordat în prozele tale?<br />

<strong>An</strong>ca Goja: Nu ştiu despre ce voi mai<br />

scrie. Aş vrea să pot scrie despre orice,<br />

să am această putere, fiindcă vrândnevrând,<br />

orice scriitor are subiecte şi<br />

teme de care este mai apropiat şi unele<br />

pe care îi este mai greu să le abordeze.<br />

Aş vrea să pot ataca orice temă, orice stil.<br />

Se fac asemenea încercări la exerciţiile<br />

de scriere creativă pe care le frecventez<br />

încă. În momentul de faţă lucrez la două<br />

proiecte, care se vor concretiza, sper în<br />

două volume colective. Nu m-am apucat<br />

încă de un al treilea volum personal, nu<br />

mă grăbesc. Acum colaborez cu alţi tineri<br />

scriitori. Pe o parte din ei i-am întâlnit în<br />

cadrul atelierului de scriere creativă online<br />

condus de Marin Malaicu-Hondrari,<br />

atelier care tocmai s-a terminat săptămâna<br />

trecută, intenţionăm să scoatem un<br />

volum colectiv. Cel de-al doilea este<br />

„Liceul cosmic” un site-atelier online cu<br />

tineri scriitori din toată ţara, unde se dă<br />

o temă o dată pe lună şi fiecare scrie la<br />

tema respectivă, care e vagă, o povestire,<br />

în general, dar sunt şi fotografii la acea<br />

temă, proiectul fiind mai permisiv. Textele<br />

sunt analizate, periate, supervizate şi<br />

publicate pe acest site. Există promisiuni<br />

că o selecţie de texte va fi concretizată<br />

într-un volum colectiv tipărit.<br />

Rep: Faci angajări la Fabrică?<br />

<strong>An</strong>ca Goja: La Fabrica mea nu sunt<br />

angajaţi, este un proiect pe care fiecare<br />

trebuie să şi-l ducă la bun sfârşit pentru<br />

sine, să-şi găsească propriul model de<br />

fabrică de fericire şi să aibă curajul să şi-l<br />

clădească.<br />

Alice Valeria Micu


CLUJ MANIFEST<br />

Județean 11<br />

Partidul România Unită, marș<br />

pentru unitate, pentru Cluj, pentru<br />

România<br />

Partidul România Unită, filiala Cluj, a<br />

organizat o serie de evenimente pentru<br />

lansarea oficială a candidaților pentru<br />

alegerilor parlamentare din Decembrie.<br />

Astfel, în prezența președintelui<br />

PRU Cluj, Bogdan Diaconu, PRU<br />

Cluj si-a prezentat candidații cu care<br />

va ataca alegerile parlamentare.Bogdan<br />

Diaconu este încrezător în șansele<br />

partidului pe care il conduce să<br />

ajungă în Parlamentul României.<br />

“Am găsit o echipă foarte puternică<br />

la Cluj ce va participa cu succes la<br />

alegerile parlamentare, contribuind<br />

la realizarea obiectivelor PRU la nivel<br />

național. Am reușit să depunem<br />

liste complete în toate cele 43 de circumscripții.<br />

Avem organizații în toate<br />

localitățile din România, ceea ce<br />

ne face încrezători ca vom trece cu<br />

lejeritate pragul electoral, astfel încât<br />

sa ne permită sa determinam viitorul<br />

României. Suntem un partid al românilor,<br />

pentru România. Ne-am asumat<br />

un curent naționalist, modern, rațional,<br />

o doctrină democrat-naționalistă”,<br />

a declarat Diaconu. Alexandru<br />

Cordos, președinte PRU Cluj a prezentat<br />

obiectivele partidului dacă vor<br />

ajunge în Parlament. “Doctrina partidului<br />

PRU este național-democrația<br />

care se sprijină pe valorile tradiționale<br />

românești. Dorim să fim un partid<br />

cu un curent naționalist modern.<br />

Idealurile noastre sunt: credința, respectarea<br />

legii, respectul muncii, toleranță.<br />

Partidul România Unită este<br />

viitorul României. Credem că putem<br />

să reprezentăm interesele românilor.<br />

Printre obiectivele pe care ni le propunem<br />

sunt: modificarea Constituției<br />

pentru definirea familiei, realizată în<br />

același timp cu alegerile parlamentare,<br />

susținerea antreprenoriatului românesc,<br />

cresterea salariului minim la<br />

2000 de lei, stoparea vinderii de teren<br />

către străini, interzicerea exportului<br />

de lemn, respectarea legislației<br />

cu privire la legea pensiilor si asigurarea<br />

gratuită a medicamentelor pentru<br />

pensionari, Independența energetică<br />

a României”, a declarat Cordos.<br />

Mircia Giurgiu, prim-vicepreședinte<br />

PRU Cluj, a menționat susținerea<br />

partidului pentru moții din Apuseni,<br />

crescătorii de animale si producătorii<br />

de legume si fructe. “Potrivit legii<br />

moților, fiecare familie are dreptul la<br />

15 mc lemn, din păcate nu au voie<br />

nici măcar să taie lemne pentru foc.<br />

Ne propunem să aplicăm legea moților,<br />

deoarece moții nu mai dreptul<br />

să exploateze lemnul si să îl valorifice.<br />

Producătorii de legume si fructe<br />

nu au loc in piețe si nu au dreptul să<br />

între în supermarketuri. Vom lupta<br />

pentru ca ei să aibă unde să își vândă<br />

produsele. Crescătorii de animale<br />

nu pot să își vândă animalele. Vom<br />

susține înființarea unui abator în fiecare<br />

județ pentru ca toți crescătorii să<br />

poată să își valorifice animalele. O să<br />

susținem existența unui centru medical,<br />

punct farmaceutic, medic de familie<br />

si medic stomatolog în fiecare<br />

comună”, a declarat Giurgiu. Narcis<br />

Someșfãlean, candidatul PRU Cluj<br />

pentru Camera Deputaților a explicat<br />

motivele ce au stat în spatele deciziei<br />

de candidatură. “Am luat decizia de<br />

a candida și de a reprezenta românii<br />

datorită doctrinei pe care PRU o<br />

promovează si platforma program pe<br />

care partidul o promovează la nivel<br />

național. Doresc sa susțin antreprenoriatul<br />

din România, sa dezvoltam<br />

antreprenoriatul local. Alegătorii<br />

noștri vor aprecia acest punct si vom<br />

deveni prioritatea acestora”, a declarat<br />

Narcis Someșfălean. Bogdan<br />

Ungureanu, candidatul Partidului<br />

România Unitã Cluj a explicat cum<br />

se împăca funcția de manager sportiv<br />

cu cea de candidat la alegerile parlamentare.<br />

“Din funcția de parlamentar<br />

pot să ajut suplimentar sportul.<br />

Eu sunt manager sportiv din pasiune,<br />

funcție în care managementul financiar<br />

m-a ajutat mult. Sportul este o<br />

valoare națională care trebuie promovată<br />

si a fost întotdeauna ambasadorul<br />

nostru. Am scăzut mult si trebuie<br />

sa acordam mare atenție sportului si<br />

sa nu uitam ca Hațieganu a organizat<br />

la Cluj primul club polisportiv din<br />

țarã”, a declarat Bogdan Ungureanu<br />

Ulterior, Partidul România Unită<br />

a organizat un Marș pentru unitate,<br />

pentru Cluj, pentru România la care<br />

au luat parte câteva sute de persoane,<br />

membri de partid si susținători. Înarmați<br />

cu steaguri tricolore si pancarte<br />

cu numele si sigla PRU, oamenii<br />

au făcut traseul Piața Unirii-Piața<br />

Avram Iancu.


CLUJ MANIFEST<br />

12 Medical<br />

Aripioară sau picior? Şi animalele suferă uneori!<br />

Vizită la Serviciul de Urgenţe al Facultăţii<br />

de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca<br />

Acum mai bine de 200 de ani a luat fiinţă în Transilvania învăţământul<br />

medical-veterinar prin fondarea la Cluj, în 1785 a Institutului Medical<br />

Chirurgical. Aici a funcţionat din 1787 şi o catedră de Terapie Veterinară.<br />

Abia în 1962 a fost aşezată piatra de<br />

temelie a Facultăţii de Medicină Veterinară<br />

din Cluj-Napoca, iar în cadrul ei<br />

a fost constituit un Serviciu de Urgenţe,<br />

care asigură în permanenţă servicii medical<br />

veterinare pentru toate categoriile<br />

de animale de companie, animale de<br />

rentă şi cabaline. Îmblăniţi, înaripaţi, cu<br />

solzi sau sânge rece, animalele sunt pentru<br />

mulţi dintre noi mai mult decât companioni.<br />

Dacă în vremuri de restrişte,<br />

un animal făcea diferenţa între moarte<br />

şi supravieţuire, tot un animal face diferenţa<br />

între singurătate şi un suflet sincer,<br />

care îşi manifestă bucuria şi umple zilele,<br />

uneori triste şi goale, alteori împlinesc<br />

o viaţă de familie şi nu de puţine<br />

dăţi, sprijină cu devotament viaţa celor<br />

cu dizabilităţi. Acum ceva ani am avut şi<br />

eu un câine. Era un dalmaţian uriaş, din<br />

mamă campioană naţională la pază timp<br />

de 6 ani consecutiv. Era un adorabil naiv,<br />

care a alergat ca bezmeticul după un alt<br />

câine, dornic de joacă alături de un partener<br />

pe măsura lui şi a ţâşnit de după un<br />

autobuz exact în faţa unei maşini, care<br />

l-a lovit din plin. Fiind un câine de talie<br />

mare, coloana i-a fost afectată iremediabil.<br />

Ieşise cu tata la plimbare, dar n-a<br />

putut să moară până nu am venit eu. Am<br />

alergat spre el şi în câteva minute a închis<br />

ochii pentru totdeauna. Aş fi dat orice<br />

să aibă o şansă, iar ca mine sunt mulţi<br />

proprietari de animale, care aici, la Cluj,<br />

au ocazia de a apela pentru prietenii lor<br />

necuvântători la serviciile de urgenţă ale<br />

Facultăţii de Medicină Veterinară a Universităţii<br />

de Ştiinţe Agricole şi Medicină<br />

Veterinară Cluj-Napoca. L-am smuls<br />

pe directorul Clinicii de urgenţă, Conf.<br />

Dr. Mircea Mircean dintre pacienţii săi.<br />

Sunt acolo 7 zile din 7, 24 de ore pe zi,<br />

oameni pricepuţi şi iubitori de animale,<br />

care asigură triajul cazurilor şi intervenţiile<br />

de urgenţă, atunci când viaţa animalului<br />

adus este în pericol.<br />

Consultaţii şi tratamente în regim de<br />

urgenţă<br />

Clinica de urgenţă asigură pe cheltuiala<br />

proprietarilor diverse intervenţii şi examinări<br />

de specialitate: Ecografie, Ecg,<br />

Endoscopie, Examen radiologic, Examen<br />

dermatologic, Examen coproparazitologic,<br />

Examen necropsic, Examen<br />

histopatologic), intervenţii chirurgicale<br />

şi obstetrico-ginecologice, screening<br />

clinic şi paraclinic periodic, analize de<br />

laborator (biochimie sanguină şi hematologie),<br />

analize urină, biopunctii. În<br />

plus aici sunt internaţi pacienţii cu stare<br />

critică sau pentru supraveghere post-intervenţii<br />

chirurgicale şi se realizează<br />

vaccinări şi deparazitări. Atunci când<br />

nu e vorba de urgenţe majore, aici se<br />

efectuează triajul şi pacienţii sunt orientaţi<br />

înspre clinicile de specialitate ale<br />

facultăţii, aflate în imediata apropiere<br />

a serviciului de urgenţă, unde pacienţii<br />

sunt trataţi cu respect şi compasiune, în<br />

supravegherea, tratarea şi îngrijirea lor<br />

fiind implicaţi atât medicii permanenţi<br />

ai serviciului de urgenţe cât şi cadrele


CLUJ MANIFEST<br />

didactice, doctoranzii şi studenţii din<br />

anii terminali. Serviciul de urgenţe îşi<br />

serveşte pacienţii din luna noiembrie a<br />

anului 2004. Era atunci prima unitate de<br />

acest fel din România, având drept scop<br />

practicarea şi promovarea medicinei<br />

veterinare de urgenţă de înaltă calitate,<br />

a cărei servicii sunt de atunci asigurate<br />

de o echipă a cărei competenţă, putere<br />

şi dinamism sunt asigurate de nivelul<br />

academic înalt al acestei facultăţi. Aici<br />

se studiază pe trei linii, cea de limba<br />

română, linia engleză şi linia franceză,<br />

iar studenţi din întreaga lume vin la Cluj<br />

pentru Facultatea de Medicină Veterinară,<br />

a cărei bază tehnico-materială şi corp<br />

profesoral atrag atenţia şi asigură o bună<br />

pregătire, recunoscută şi apreciată. Mai<br />

trebuie spus că Serviciul de Urgenţă, direct<br />

implicat în instruirea şi pregătirea<br />

profesională a studenţilor viitori medici<br />

veterinari este utilat cu o sală de recepţie,<br />

una de consultaţii, iar după efectuatrea<br />

triajului, în cazul urgenzelor majore, pacienţii<br />

aung în sala de operaţii. Alături<br />

există şi o sală de terapie intensivă şi săli<br />

de internare separate pe specii şi dotate<br />

cu aer condiţionat. Personal angrenat în<br />

această activitate beneficiază de o sală<br />

specială. Nu lipseşte farmacia proprie.<br />

În colaborare cu clinicile de specialitate<br />

din cadrul facultăţii aici se asigură terapie<br />

şi spitalizare pentru animale de rentă<br />

şi cabaline. Noile animale de companie,<br />

care îmbogăţesc oarecum biodiversitatea<br />

deja existentă în România, sunt tratate<br />

şi ele, aşa că proprietarii de reptile<br />

de la diverse şopârle, şerpi, până la cei<br />

de reptile, maimuţe şi alte animale exotice<br />

au aici un specialist care se ocupă<br />

de ele cu profesionalism. Evident, câinii<br />

şi pisicile sunt cele mai des întâlnite animale<br />

care ajung să fie tratate aici şi este<br />

de ajuns să intri pe coridorul clinicii să<br />

vezi tristeţea din ochii lor de suferinzi,<br />

la care se adaugă preocuparea proprietarilor,<br />

ca să înţelegi cât de important<br />

este să ai un asemenea serviciu activ şi<br />

eficient. Deşi se întâmplă ca pacienţii<br />

să nu poată fi întotdeauna salvaţi, iar<br />

proprietarii să învinuiască personalul<br />

de aici, dr. Mircean rămâne un împătimit<br />

iubitor de animale, care nu ezită<br />

să atragă atenţia proprietarilor care îşi<br />

lasă prietenii de companie să sufere o<br />

săptămână-două şi apoi vin la serviciul<br />

de urgenţe, să fie mai atenţi la semnalele<br />

pe care le dau animalele şi să se<br />

prezinte cu ei la medicul veterinar de<br />

îndată ce apar schimbări în comportamentul<br />

acestora. Există şi o maşină de<br />

intervenţii, dar care ar trebui solicitată<br />

doar în situaţii de extremă urgenţă, caz<br />

în care, uneori se pot deplasa chiar şi<br />

patru profesionişti ai acestui serviciu,<br />

pentru a salva animalele aflate în situaţii<br />

dificile, mai ales în urma accidentelor.<br />

De fapt, acestea sunt cele mai<br />

numeroase cazuri care ajung la Facultatea<br />

de Medicină Veterinară, însă toate<br />

Medical 13<br />

cazurile sunt tratate cu aceeaşi seriozitate.<br />

Deoarece nu există un sistem de<br />

asigurări de sănătate a animalelor, toate<br />

intervenţiile sunt suportate de proprietarii<br />

animalelor. Desigur, ar fi de mare ajutor<br />

sprijinul numeroaselor Organizaţii<br />

Nonguvernamentale care au ca obiect de<br />

activitate protecţia animalelor, iar încă<br />

o maşină de intervenţii ar fi extrem de<br />

utilă. În plus, pentru tratarea animalelor<br />

bolnave de la adăpostul municipiului şi<br />

pentru care nu există proprietari, ca şi<br />

pentru cele abandonate, serviciul de urgenţe<br />

efectuează intervenţiile fără plată,<br />

aşa că orice spijin din partea iubitorilor<br />

de animale este binevenit. L-am întrebat<br />

pe Conf. Dr. Mircea Mircean dacă, după<br />

toate orele petrecute în universitate şi în<br />

clinică, implicat în activitatea sa nobilă,<br />

atât în latura sa didactică şi de cercetare,<br />

cât şi în cea practică, în cadrul serviciului<br />

de urgenţe, are şi acasă un animal.<br />

Am realizat, văzând luminiţele din ochii<br />

săi că am atins un punct sensibil. „Am<br />

avut şi eu un câine, dar l-am pierdut,<br />

prin forţa împrejurărilor şi nu cred că<br />

aş mai avea puterea să mă ataşez şi să<br />

suport pierderea altuia. Îmi rămân toate<br />

animalele care au nevoie de mine aici şi<br />

în salvarea cărora mă implic”.<br />

Alice Valeria Micu


CLUJ MANIFEST<br />

14 Publicitate


CLUJ MANIFEST<br />

Sport 15<br />

“Acvilele”, meci decisiv pentru<br />

calificarea la “europene“<br />

Echipa naţională de baschet feminin a României<br />

va evolua din nou în Sala Polivalentă<br />

din Cluj-Napoca în cel mai important<br />

meci din campania de calificare la Eurobasket<br />

Women 2017. “Acvilele” pregătite<br />

de antrenorul Miroslav Popov urmează să<br />

primească replică reprezentativei din Israel,<br />

în data de 19 noiembrie, cu începere<br />

de la ora 20:00, întâlnirea urmând să fie<br />

transmisă în direct de TVR2. Această partidă<br />

este foarte importantă pentru echipa<br />

naţională, victoria fiind singură variantă<br />

pentru a rămâne în cursa calificării la turneul<br />

final european de anul viitor. Fanii<br />

baschetului românesc, şi nu numai, sunt<br />

aşteptaţi în număr cât mai mare la Sala<br />

Polivalentă din Cluj-Napoca pentru a fi<br />

alături şi pentru a le susţine pe “Acvile”<br />

în drumul spre Eurobasket Women 2017.<br />

Venind în întâmpinarea suporterilor, au şi<br />

fost puse în vânzare biletele pentru marea<br />

confruntare decisivă dintre România şi<br />

Israel, din 19 noiembrie, preţul tichetelor<br />

fiind unul accesibil – în funcţie de loc şi de<br />

sector, poţi achiziţiona un bilet cu numai<br />

10 lei, 15 lei sau 20 de lei. Biletele pot fi<br />

achiziţionate direct de la Sala Polivalentă<br />

din Cluj-Napoca sau de pe platforma<br />

electronică myticket.ro. Totodată, suporterii<br />

au parte şi de o promoţie deosebit de<br />

atractivă, anunţată pe myticket.ro: Dacă ai<br />

comandat sau urmează să comanzi bilete<br />

pentru evenimentul masculin EuroBasket<br />

2017 de anul viitor, de la Cluj-Napoca,<br />

primeşti GRATUIT şi o invitaţie la meciul<br />

feminin România-Israel, de pe 19 noiembrie<br />

<strong>20<strong>16</strong></strong>! Comandă pe această pagină bilete<br />

pentru meciul România-Israel şi trece<br />

la date de contact ACEEAŞI ADRESA<br />

DE EMAIL pe care ai folosit-o când ai<br />

cumpărat bilete la meciurile “Vulturilor”<br />

la EuroBasket 2017. Îţi vor fi generate<br />

imediat biletele gratuite la meciul “Acvilelor”!<br />

Reamintim că naţionala feminină<br />

a României se află în plină campanie de<br />

calificare la Eurobasket Women 2017, luptându-se<br />

pentru calificarea la turneul final<br />

din Cehia cu reprezentativele similare ale<br />

Turciei, Israel şi Bosnia&Herţegovina.<br />

După patru etape, clasamentul Grupei H<br />

arată astfel:<br />

1. Turcia – 7 puncte<br />

2. Israel – 6 puncte<br />

3. România – 6 puncte<br />

4. Bosnia&Herţegovina – 5 puncte<br />

În tur, România a câştigat dispută cu Israel,<br />

în deplasare, cu scorul de 78-77. În afară<br />

jocului decisiv cu Israel, “Acvilele” mai<br />

au de susţinut o ultima confruntare în Grupa<br />

H, urmând să evolueze în dată de 23 noiembrie<br />

pe terenul liderului, puternica naţională<br />

a Turciei. Pentru cele două partide,<br />

au fost convocate urmatoarele jucatoare:<br />

<strong>An</strong>nemarie Godri-Parau (ACS Sepsi Sic<br />

Sf. Gheorghe), <strong>An</strong>cuta Stoenescu (ACS<br />

Sepsi Sic Sf. Gheorghe), <strong>An</strong>dreea Hutanu<br />

(ACS Sepsi Sic Sf. Gheorghe), <strong>An</strong>drea<br />

Olah (CS Municipal Satu-Mare), Gabriela<br />

Irimia (Universitatea Cluj-Napoca), Alina<br />

Craciun (Olimpia CSU Brasov), Dora Ardelean<br />

(Olimpia CSU Brasov), Ioana Ghizila<br />

(Olimpia CSU Brasov), Romina Filip<br />

(CS Phoenix Galati), Florina Pascalau, Sonia<br />

Ursu (Nymburk), Claudia Pop (Wisla<br />

Can-Pack Cracovia), Gabriela Marginean<br />

(Perfumerias Avenida Salamanca)<br />

De asemenea, este asteptată să se alăture<br />

lotului și baschetbalista de origine americană,<br />

Asley Walker, cea care a primit<br />

de curând cetăţenia română. Federaţia<br />

Română de baschet aşteaptă să primescă<br />

acordul FIBA. Conform criteriilor de calificare,<br />

ocupantele primei pozitii in fiecare<br />

dintre cele noua grupe de calificare, precum<br />

si cele mai bune sase echipe clasate<br />

pe locurile doi, vor obtine biletele pentru<br />

Eurobasket Women 2017. Departajarea<br />

echipelor clasate pe locurile 2 se va face<br />

prin realizarea unui clasament separate,<br />

cu toate echipele situate pe aceasta pozitie<br />

in cele noua grupe, urmand sa se tina<br />

cont de rezultatele inregistrate in disputele<br />

cu echipele de pe locurile 1 si 3 si anulandu-se<br />

rezultatele cu adversarele de pe<br />

pozitia a patra.<br />

Dana Ţîrlea


CLUJ MANIFEST<br />

<strong>16</strong> Publicitate

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!