Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
ANUL II • NR. 46 • 09-<strong>15</strong> noiembrie <strong>2016</strong><br />
Preț: 1 Leu • Apare miercuri<br />
www.clujmanifest.ro<br />
Parcuri industriale,<br />
căutăm teren<br />
Obiectivele inițiate<br />
de către administrația<br />
județeană<br />
sau locală<br />
pentru a face loc<br />
investitorilor au<br />
devenit limitate<br />
ca suprafață și<br />
ca dotări, astfel<br />
că oficialii Clujului<br />
se fac luntre<br />
și punte ca să<br />
aducă în zonă<br />
noi agenți economici<br />
pag. 4-5<br />
CMID, o poveste fără<br />
sfârșit<br />
Profil de candidat:<br />
Narcis Someșfălean, PRU<br />
Partidul România Unită, filiala Cluj, va miza la alegerile<br />
parlamentare pe experiența economică și administrativă<br />
a antreprenorului și inventatorului Narcis Viorel Florin<br />
Someșfălean, vicepreședinte PRU Cluj. Potrivit lui<br />
Someșfălean, acesta a decis să candideze din partea<br />
Partidului România Unită deoarece împărtășește aceleași<br />
valori care au stat la baza înființării acestui partid.<br />
pag. 10-11 pag. 3
CLUJ MANIFEST<br />
2 Local<br />
Șase troleibuze noi vor circula<br />
pe străzile din Cluj-Napoca<br />
“Cele 6 troleibuze articulate, puse<br />
în circulație la începutul săptămânii<br />
în orașul nostru, fac parte dintr-un<br />
proiect comun al Primăriei municipiului<br />
Cluj-Napoca și Companiei de<br />
Transport Public Cluj-Napoca (CTP)<br />
prin care urmărim să achiziționăm 20<br />
de troleibuze noi. La acest moment<br />
sunt introduse în circulație un număr<br />
de 7 troleibuze de ultimă generație,<br />
urmând ca până la finalul anului clujenii<br />
să poată circula cu cel puțin 10<br />
dintre aceste mijloace de transport<br />
public”, a declarat primarul Emil<br />
Boc. Noile troleibuze au un consum<br />
de energie mai mic cu aproximativ<br />
40% față de troleibuzele vechi. De<br />
asemenea, Primăria Cluj-Napoca are<br />
în derulare licitația pentru achiziționarea<br />
de autobuze electrice, proiect<br />
cu finanțare din fonduri elvețiene.<br />
Municipalitatea clujeană și CTP au,<br />
totodată, în pregătire un contract de<br />
finanțare prin credite garantate de<br />
primărie pentru achiziționarea a alte<br />
50 de mijloace de transport în comun<br />
(autobuze și tramvaie). Prin aceste<br />
dotări ale parcului auto al CTP și prin<br />
implementarea benzilor dedicate<br />
pentru transportul public, Primăria<br />
Cluj-Napoca urmărește să încurajeze<br />
utilizarea transportului în comun<br />
de către un număr cât mai mare de<br />
clujeni, una dintre soluțiile posibile<br />
pentru decongestionarea traficului<br />
din municipiu. Caracteristicile troleibuzelor<br />
noi, articulate, IVECO<br />
ASTRA TOWN 118 pentru transportul<br />
public de călători: capacitate<br />
de transport: 164 calatori din care 42<br />
pe scaune (plus șofer); garanție: 3 ani<br />
sau 180.000 km; garanție caroserie:<br />
8 ani; garanție motor: 500.000 km;<br />
lungime: 18m, lățime: 2,5m; podea<br />
complet coborâtă; rampă de acces<br />
pentru persoanele cu dizabilități și<br />
funcția de “kneeling”; loc rezervat<br />
pentru utilizatori de scaune rulante<br />
pentru persoane cu dizabilitati la<br />
ușa 2; spațiu destinat pentru cărucior<br />
copii la ușa 3; sistem de încălzire<br />
cu aeroterme electrice pentru<br />
sezonul rece; sistem de ventilație și<br />
aer condiționat pentru sezonul cald;<br />
indicatoare de traseu electronice situate<br />
în față, lateral și spate; radio CD<br />
și microfon; stație de amplificare;<br />
sistem informare călători/ difuzare<br />
clipuri realizat cu monitoare LCD;<br />
sistem de numărare călători; sistem<br />
supraveghere video interioară și exterioară;<br />
sistem automat de taxare;<br />
4 uși duble; acționare electrică cu<br />
motor asincron trifazat alimentat și<br />
controlat de invertor; convertizor<br />
static pentru servicii auxiliare; direcție<br />
servoasistată hidraulic; sistem<br />
electronic de control al frânării ABS/<br />
EBS/ASR; computer de bord (OBD)<br />
cu afișaj digital; sistem informatic de<br />
gestiune și diagnosticare electronică<br />
(SIDGE) prin CAN; computer<br />
de gestionare și management trafic<br />
(CGMT); suspensie integral pneumatică<br />
gestionată electronic; consum<br />
de energie mai mic cu aproximativ<br />
40% față de troleibuzele vechi; primul<br />
model de troleibuz la Cluj care,<br />
pe lângă recuperarea energiei de<br />
frânare în linia de contact, este dotat<br />
cu o nouă tehnologie de recuperare<br />
a energiei, prin folosirea de supercapacitori;<br />
sistem de coborâre a captatorilor<br />
la desprindere accidentală;<br />
viteză maximă de circulație limitată<br />
electronic la 50 km/h; prețul unui<br />
troleibuz: 2.102.455 lei/ buc + TVA<br />
(aproximativ 467.200 Eur + TVA)<br />
Director: Ionuţ GEANĂ<br />
Redacția:<br />
Alice Valeria MICU<br />
Călin POENARU (colaborator)<br />
Dana ȚÎRLEA<br />
Mihai BACALU<br />
Publicație săptămânală<br />
Cluj-Napoca, Strada Ploiești,<br />
nr. 1, et. 2<br />
Redacţie: 0746‐810.548,<br />
Publicitate: 0799‐788.009<br />
redactie@clujmanifest.ro,<br />
www. clujmanifest.ro<br />
Tipărit la SC Garamond SRL<br />
ISSN: 2458-0244<br />
Se distribuie în județul Cluj<br />
Preț: 1 Leu<br />
Apare miercuri
CLUJ MANIFEST<br />
Politic 3<br />
Profil de candidat:<br />
Narcis Someșfălean, candidat Partidul<br />
România Unită Cluj pentru Camera Deputaților<br />
Partidul România Unită, filiala Cluj,<br />
va miza la alegerile parlamentare pe<br />
experiența economică și administrativă<br />
a antreprenorului și inventatorului<br />
Narcis Viorel Florin Someșfălean,<br />
vicepreședinte PRU Cluj. Narcis<br />
Someșfălean ocupă locul doi pe lista<br />
PRU Cluj pentru Camera Deputaților.<br />
Potrivit lui Someșfălean, acesta a decis<br />
să candideze din partea Partidului<br />
România Unită deoarece împărtășește<br />
aceleași valori care au stat la baza înființării<br />
acestui partid.<br />
”Dragi prieteni, am ales Partidul România<br />
Unită datorită doctrinei Național-Democrate<br />
pe care acest partid o promovează și<br />
a sentimentului patriotic care stă la baza<br />
creării acestui partid. Aceste valori sunt și<br />
valorile cu care doresc să reprezint cetățenii<br />
județului Cluj în Camera Deputaților și de<br />
aceea, dacă sunteți animați de aceleași valori,<br />
veniți alături de mine în această cursă<br />
pentru a sărbători împreună patriotismul,<br />
valorile naționale si democrația!”, a menționat<br />
Narcis Șomeșfălean. Naționalismul<br />
și democrația sunt cele două valori pe care<br />
Narcis Someșfălean dorește să le promoveze<br />
nu doar în campania electorală ci și<br />
dacă va ajunge în Parlamentul României.<br />
”Doresc, în primul rând să mă adresez alegătorilor<br />
din generația mea, care își doresc<br />
o altă clasă politică și altfel de politicieni,<br />
fără a neglija idealurile tinerilor crescuți și<br />
educați ca iubitori de țară și de neam. Mă<br />
adresez și părinților noștri, bunicilor și celorlați<br />
alegători pe care doresc să îi reunesc<br />
în jurul unui sentiment puternic de naționalism<br />
și democrație ca imbold al acestei<br />
campanii. Dacă aveți propuneri pe care le<br />
considerați importante pentru societatea<br />
românească, le aștept cu interes la adresa de<br />
email: narcis.somesfalean@gmail.com sau<br />
Nume : Someșfălean<br />
Prenume: Narcis Viorel Florin<br />
Vârsta: 43 de ani<br />
Religie: Ortodox<br />
Stare civilă: necăsătorit<br />
Nivel de studii: Superioare<br />
Profesia : Economist<br />
Aptitudini principale:<br />
• Consultant independent în strategie marketing internațional<br />
• Consultant strategie de comunicare<br />
• Business Development<br />
• Business Strategy<br />
• Strategic Planning<br />
• Marketing Strategy<br />
• Management Consulting<br />
• Business Planning<br />
• <strong>An</strong>treprenoriat<br />
la numărul de telefon: 0730556326. Dumnezeu<br />
să ne ajute !”, a fost mesajul transmis<br />
de Narcis Someșfălean. Narcis Someșfălean<br />
și-a ales 11 cauze pe care le va susține<br />
în calitatea sa de deputat în Parlamentul<br />
României: Arte și cultură, Copii, Drepturi<br />
civile și acțiune socială, Abilitare economică,<br />
Mediul înconjurător, Sănătate, Drepturile<br />
omului, Dezastre și ajutor umanitar,<br />
Combaterea sărăciei, Știință și tehnologie,<br />
Servicii sociale.<br />
Studii:<br />
Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” - specializarea electrotehnică<br />
Liceul de Chimie Industrială Terapia - specializarea echipamente industriale<br />
Facultatea de medicină Nancy – Franța<br />
Facultatea de Administrare a afacerilor Orleans – Franța<br />
Universitatea Cambridge Business Studies (învățământ la distanță)<br />
Stagiu militar satisfacut: Regimentul de gardă și protocol București<br />
Narcis Someșfălean a fost implicat în<br />
activități politice și de administratie publică,<br />
poziții din care a susținut proiecte<br />
pentru cetățeni.<br />
A realizat redactarea şi depunerea unui proiect<br />
privind infrastructura văii râului Someş<br />
în scopul realizării unei zone de agreement<br />
adiacente albiei râului, proiect depus în<br />
anul 2003 şi realizat in 20<strong>15</strong>. De asemenea,<br />
a depus un proiect la primăria Capitalei<br />
privind reglementarea amiabilă cu respect<br />
faţă de cetăţeni a indicatoarelor de acces în<br />
curţi, garaje etc, în contextul lipsei locurilor<br />
de parcare pe raza municipiului București.<br />
Proiectul consista în a menționa pe indicatorul<br />
«Atenție garaj» sau «Parcarea sau<br />
staționarea interzisă» a intervalului orar<br />
în care indictorul menționat își producea<br />
efectele. Totodată, este membru fondator al<br />
Asociaţiei Culturale Junimea Vatra Românească.<br />
A luat contact cu administrația<br />
publică din poziția de director de cabinet<br />
al Ministrului Integrării Europene, Vasile<br />
Pușcaș, poziție din care a contribuit la asigurarea<br />
bunei funcționalități a cabinetului<br />
şi administrarea documentelor de poziţie în<br />
negocierea de aderare la UE. Realizările și<br />
performanțele economice reușite de Narcis<br />
Someșfălean au contribuit la îmbunătățirea<br />
condițiilor de muncă și de trai pentru fermierii<br />
români. Narcis Someșfălean a contribuit<br />
la importul și dezvoltarea pieței de<br />
tractoare din România și utilarea fermierilor<br />
cu tractoare agricole și utilaje performante.<br />
A asigurat suportul și consultanță pentru<br />
fermieri în vederea obținerii de finanțări<br />
nerambursabile atât în prerioada de preaderare<br />
cât și în perioada obținerii statutului<br />
de mebru UE cu drepturi depline a statului<br />
român. Poate cea mai mare performanță obținută<br />
de Narcis Someșfălean este realizarea<br />
celui mai puternic tractor agricol din istoria<br />
industriei românești prin transfer de knowhow,<br />
260 CP tractor VALTEC ZIMBRU.<br />
De asemenea, Someșfălean a realizat și<br />
implementat brandul românesc de tractoare<br />
agricole VALTEC. Este director de<br />
dezvoltare a tractoarelor agricole VALTEC<br />
și a mărcii românesti VALTEC. Narcis<br />
Someșfălean este recunoscut și datorită<br />
invențiilor sale. Este inventatorul motorului<br />
cu ardere internă cu pistoane în tandem, Inventatorul<br />
trupitei polivalente pentru plugul<br />
agricol. De asemenea, a realizat aplicația<br />
de interactiune civică a politicienilor din<br />
parlament cu alegătorii, Parl Activ Report.<br />
Activitatea desfășurată de Narcis Someșfălean<br />
a fost recompensată cu Premiul 3 la<br />
nivel național pentru performanța în afaceri<br />
20<strong>15</strong>. Pe lângă economie și administrație,<br />
Narcis Someșfălean s-a implicat și în organizații<br />
asociative și sociale. Este Membru in<br />
Polul de competitivitate ind-agro-pol având<br />
ca scop stimularea inovării și colaborării<br />
în sectorul construcțiilor de echipamente<br />
tehnice destinate agriculturii și industriei<br />
alimentare și în sectoarele conexe, în scopul<br />
consolidării competitivității și dezvoltării<br />
durabile a acestor sectoare economice, al<br />
dezvoltării regionale și al creșterii inteligente,<br />
durabile și favorabile incluziunii<br />
sociale. Este membru al Cluster-ului INMA<br />
–ITA pentru cercetare si dezvoltare in domeniul<br />
industrial și speaker la conferințele<br />
pe profil de agricultură și industrie. Narcis<br />
Someșfălean este un susținător al organizației<br />
de voluntariat Margareta Zâmbitoare<br />
Cluj-Napoca, dar și susținător și voluntar în<br />
asociația Action București.
CLUJ MANIFEST<br />
4 Economic<br />
Parcuri industriale,<br />
căutăm teren<br />
Primul parc industrial public al județului<br />
are nevoie de întăriri. La propriu, după ce<br />
versantul lângă care a fost construit Tetarom<br />
I a luat-o la vale. Conducerea Consiliului<br />
Județean (CJ) se laudă că a reușit<br />
să stabilizeze dealul în urma alunecărilor<br />
de teren, iar drumul de acces spre cele patru<br />
clădiri noi din proiectul de extindere<br />
va fi gata pentru ca societatea de administrare<br />
să le poată da la închiriat investitorilor.<br />
Restul teritoriului afectat, care<br />
cuprinde Muzeul Etnografic și Pădurea<br />
Hoia, va fi lăsat în seama specialiștilor de<br />
la Universitatea Tehnică, printr-un proiect<br />
de introducere a unor piloni acoperiți cu<br />
platforme betonate care să fie folosite ca<br />
fundații pentru alte clădiri încorporabile<br />
în Tetarom I. Pe partea de acces la acest<br />
obiectiv, Primăria Baciu a propus o șosea<br />
care să treacă peste linia ferată și să ajungă<br />
la Tetarom I, mai ales că dimineața drumul<br />
național este foarte aglomerat, iar pe lângă<br />
traficul de tranzit există și cel de la noul<br />
cartier ridicat aici, cu sute de apartamente.<br />
Șoseaua care să unească zona fabricii<br />
Napolact cu Tăietura Turcului ar avea 1<br />
km, dar pentru ca ea să prindă contur este<br />
nevoie de o hotărâre de guvern prin care<br />
strada, aflată în proprietatea Societății Naționale<br />
CFR SA, să fie trecută în administrarea<br />
Primăriei Cluj-Napoca, instituție ce<br />
a cerut și strada Triajului. Lângă Tetarom<br />
va apărea, pe un teren de 8.000 mp primit<br />
tot de la Ministerul Transporturilor, parcul<br />
tehnologic mult-anunțat de CJ, Tetapolis.<br />
Între Cluj, Oradea și Japonia<br />
În schimb, americanii de la Emerson, care<br />
ocupă integral Tetarom III, şi-au vândut<br />
o divizie din Cluj. Grupul cu fabrici la<br />
Cluj-Napoca şi Oradea a înstrăinat diviziile<br />
Leroy-Somer şi Control Tehniques către<br />
Nidec Corporation (Japonia). „Sunt <strong>15</strong>0 de<br />
angajaţi ce lucrează pentru Leroy-Somer<br />
în Cluj-Napoca şi 2<strong>15</strong> pentru Leroy-Somer<br />
şi Control Tehniques în Oradea”, au<br />
declarat oficialii Emerson. Inițial, grupul<br />
american a relocat părți din producție şi<br />
din serviciile de suport din platforma de<br />
afaceri automatizări industriale din Cluj la<br />
Oradea. 100 de poziții au fost disponibile<br />
în Bihor, iar compania a oferit angajaților<br />
vizaţi oportunitatea de a continua cu<br />
același loc de muncă în Oradea, inclusiv<br />
pachete de relocare. Emerson Cluj a înregistrat<br />
afaceri anuale de 692 de milioane<br />
de lei şi un profit net de 19,6 milioane, cu<br />
2.300 de angajați. Grupul italian care a<br />
cumpărat activele Nokia din Tetarom III a<br />
anunțat că investițiile sale de aici sunt substanțiale.<br />
Directorul De’Longhi România,<br />
Massimo Paronitti, spune că producătorul<br />
de aparatură electrocasnică nu va face<br />
greșelile finlandezilor. „E bine că Nokia a<br />
adus la Cluj o anumită cultură a muncii,<br />
o experienţă pentru oamenii care au lucrat<br />
acolo, dar peste aceasta noi venim cu<br />
o metodologie. Deşi suntem o companie<br />
relativ tânără, am ajuns la nivel global la<br />
35 de filiale, cu 7.000 de angajaţi şi cu venituri<br />
de 1,9 miliarde de euro. În România<br />
fabricăm în medie 12.500 de produse pe<br />
zi, iar valoarea investiţiilor noastre până<br />
în 2018 va atinge 500 de milioane de lei”,<br />
afirmă Paronitti. În același parc industrial,<br />
De’Longhi a deschis două fabrici. Aceasta<br />
a preluat activele pentru producţia de<br />
expresoare de cafea de uz casnic. Italienii<br />
s-au angajat să realizeze o investiţie de<br />
32,5 milioane de euro, cu minim 676 de<br />
locuri de muncă, beneficiind de un ajutor<br />
de stat din România de 12,5 milioane de<br />
euro. Grupul din Treviso activează prin<br />
două divizii, de echipamente de uz casnic<br />
şi profesionale, cu mărcile De’Longhi,<br />
Costin Borc, ministrul Economiei:<br />
„Am constatat cu satisfacție existenţa unor spații noi ce pot fi incluse în lista posibilelor<br />
opţiuni pentru proiectele aflate în faza de prospecție a procesului decizional:<br />
parcurile industriale de la Ocna Mureș, Câmpia Turzii (Tetarom 5), Turda (Industrial<br />
Park) şi Șelimbăr Sibiu”.
CLUJ MANIFEST<br />
Braun, Kenwood, Ariete, Simac, Climaveneta.<br />
Nokia a închis fabrica din Tetarom<br />
III în 2011, concediind 2.000 de angajaţi.<br />
Ulterior, o parte dintre angajaţii de la Jucu<br />
au fost preluaţi de De’Longhi. Celălalt<br />
mare angajator din Tetarom III, grupul<br />
german Bosch, a demarat recrutarea a 340<br />
de oameni pentru fabrica de componente<br />
auto din Jucu, potrivit Agenţiei Judeţene<br />
pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Unitatea<br />
şi-a triplat producţia de la inaugurarea<br />
din mai 2014. Cele mai multe posturi<br />
disponibile sunt de tehnicieni operatori<br />
roboţi și funcţionari administrativi, dar și<br />
de ingineri de producţie sau automatişti,<br />
programatori de fabricaţie, şefi de secţie,<br />
electricieni, programatori. La nivel global,<br />
Bosch avea 375.000 de angajaţi şi vânzări<br />
anuale de 70,6 miliarde de euro.<br />
Economic 5<br />
Finanțare europeană pierdută pe Feleac<br />
Tetarom IV, din comuna Feleacu, a obținut<br />
recent avizul de mediu. CJ a renunţat la<br />
finanţarea europeană în urma întârzierilor<br />
mari în implementare, a redus ca dimensiune<br />
parcul industrial și îl finanțează acum<br />
din banii judeţului. Lucrările la hala de<br />
producție costă 36 de milioane de lei, fiind<br />
executate de ACI, Electromontaj, Nordconforest,<br />
Erbi Prodcom, cu realizare în<br />
44 de luni. Restul suprafeţei disponibile<br />
după redimensionare va fi pusă la dispoziţia<br />
altor investitori. Un al cincilea Tetarom<br />
va fi amplasat zona Câmpia Turzii, mai<br />
precis în comuna Luna, pe un teren pus la<br />
dispoziție de către autoritățile locale, iar<br />
acesta se găsește la faza studiilor în teren<br />
și a obținerii avizelor necesare. „Este concretizarea<br />
unei inițiative pe care am avut-o<br />
încă din 2012. Județul trebuie sa cunoască<br />
o dezvoltare echilibrată și armonioasă,<br />
cu atât mai mult cu cât locurile de muncă<br />
sunt o problemă acută pentru locuitorii din<br />
zonă. Ne dorim ca demersurile să avanseze<br />
cât mai rapid, astfel încât și beneficiile<br />
în plan economic și social să apară în cel<br />
mai scurt timp posibil”, a declarat președintele<br />
CJ, Alin Tișe.<br />
fabrici care produc în județ pentru IKEA:<br />
Ecolor Jucu și Sortilemn Gherla. Ministrul<br />
Economiei, Costin Borc, a promis că va direcționa<br />
firmele străine către parcurile industriale<br />
și spațiile investiționale din zone<br />
mai puțin dezvoltate, pentru a dezvolta<br />
comunitățile locale. „Susținem cu tărie<br />
necesitatea creșterii numărului de parcuri<br />
industriale și conștientizarea de către autoritățile<br />
locale a necesității înființării unor<br />
astfel de entități cu acces la infrastructura<br />
rutieră şi feroviară şi la utilități, oferind<br />
costuri reduse în ceea ce privește terenul.<br />
Am constatat cu satisfacție existenţa unor<br />
spații noi ce pot fi incluse în lista posibilelor<br />
opţiuni pentru proiectele aflate în faza<br />
de prospecție a procesului decizional. Aş<br />
dori să menţionez parcurile industriale de<br />
la Ocna Mureș, Câmpia Turzii (Tetarom<br />
5), Turda (Industrial Park) şi Șelimbăr Sibiu.<br />
Ne dorim mai multe asemenea inițiative<br />
şi în zonele ce nu au atras valori semnificative<br />
de investiţii străine directe, am<br />
demarat un proiect de promovare regională.<br />
Ele pot deveni incubatoare de afaceri şi<br />
pot contribui într-o măsură semnificativă<br />
la poziționarea României ca pol regional<br />
în anumite domenii, IT sau automotive”, a<br />
declarat Borc.<br />
Călin Poenaru<br />
Gigantul mobilei vrea teren public<br />
Unul dintre cei mai mari investitori așteptați<br />
la Cluj este grupul IKEA, care deja a<br />
anunțat oficial deschiderea unui magazin<br />
aici, dar care vrea ca autoritățile să îi pună<br />
la dispoziție terenul necesar. Retailerul suedez<br />
are în plan trei noi magazine în afara<br />
Bucureştiului, fiind alese Timişoara, Braşov<br />
şi Cluj, a precizat Stefan Vanoverbeke,<br />
retail manager IKEA South East Europe.<br />
“Pentru cele trei magazine suntem în<br />
căutare de teren în acest moment; sperăm<br />
în suportul autorităţilor pentru susţinerea<br />
acestor investiţii”, a declarat Vanoverbeke.<br />
Un astfel de magazin presupune o<br />
investiție între 40 și 100 de milioane de<br />
euro. IKEA România a avut afaceri de 514<br />
milioane de lei. Până atunci, CJ a anunțat<br />
un alt investitor din domeniu, o fabrică de<br />
mobilă de 30 de milioane de euro, ce va<br />
ocupa un teren de pe10 ha, și care urmează<br />
să producă din 2017. Acum există două<br />
Spațiile logistice, atractive la Cluj<br />
Inițiativele private în domeniu sunt și ele de luat în seamă. Grupul belgian Warehouses DePauw (WDP) va dezvolta un depozit<br />
de 5.000 mp la Cluj-Napoca pentru compania de logistică KLG. Depozitul va fi dat în folosință în această toamnă. Tot aici WDP<br />
va dezvolta spații logistice de 2.400 mp pentru Gebrüder-Weiss, cu livrare în primul trimestru din 2017. Ambele depozite au<br />
posibilitate de extindere, fiind închiriate pe cinci ani. După finalizarea proiectelor, portofoliul de proprietăți al WDP în România<br />
va ajunge la <strong>15</strong> clădiri și o suprafață de <strong>15</strong>0.000 mp, inclusiv parcuri cu panouri solare, cu o valoare de <strong>15</strong>0 de milioane de euro.<br />
“Noi ocupăm un loc proeminent pe axa logistică Amsterdam – <strong>An</strong>twerpen – Bruxelles – Lille – Paris. A doua noastră zonă de<br />
creştere este Europa de Sud-Est, unde avem depozite în România”, conform conducerii WDP. Aceasta oferă soluţii inteligente de<br />
depozitare și deține, dezvoltă şi administrează logistică şi proprietăți semiindustriale, fiind lider de piață în domeniul închirierii<br />
de depozite în regiunea Benelux. Principalele sale operațiuni sunt în Belgia, Olanda, Franţa și România, cu 3 milioane mp spații<br />
de depozitare. WDP este listată pe bursa Euronext din 1999.
CLUJ MANIFEST<br />
6 Politic<br />
PRU Cluj deschide listele pentru alegerile<br />
parlamentare cu Alexandru Cordoș și Mircia Giurgiu<br />
Senatorul Alexandru Cordoș și fostul deputat Mircia Giurgiu deschid listele<br />
Partidului România Unită Cluj la Senat și Camera Deputaților, pentru alegerile<br />
din 11 decembrie.<br />
Cine sunt candidații PRU Cluj pentru<br />
Senat și Camera Deputaților<br />
Locul întâi pe listele PRU pentru Senat<br />
este ocupat de senatorul Alexandru<br />
Cordoș, președintele PRU Cluj. Născut<br />
la Câmpia Turzii, Alexandru Cordoș a<br />
absolvit în anul 1990 Academia de Studii<br />
Economice din București, iar în 1997<br />
a devenit licențiat al Facultății de Drept<br />
din cadrul Universității Babeș-Bolyai<br />
din Cluj-Napoca. A obținut mai multe<br />
diplome și atestate la cursuri de management<br />
și comerț internațional. De asemenea,<br />
a publicat 25 de lucrări de specialitate<br />
în diferite reviste științifice. Prima<br />
poziție politică ocupată este cea de vicepreședinte<br />
al Organizației Municipale a<br />
PSD Cluj, deținută între anii 1994-2008.<br />
Între 2004-2008 ocupă funcția publică<br />
de consilier local la Cluj-Napoca, iar în<br />
2008 este ales senator, pe colegiul uninominal<br />
4, circumscripția electorală<br />
13, Cluj. Din septembrie 2010 până în<br />
prezent este Vicelider al Grupului Parlamentar<br />
PSD din Senat. A deținut, de<br />
asemenea și poziția de Chestor în Biroul<br />
Permanent al Senatului, secretar la<br />
Comisia pentru muncă, familie și protecție<br />
socială, membru în Comisia pentru<br />
cercetarea abuzurilor, combaterea<br />
corupției și petiții, precum și în Grupurile<br />
de Prietenie cu parlamentele din Letonia,<br />
Coreea și Suedia. Alexandru Cordoș<br />
este de 20 de ani vicepreședinte al<br />
Societății Naționale „Avram Iancu” din<br />
România. „Este un moment de reformare<br />
a clasei politice clujene, un moment 0 în<br />
care atenția opiniei publice trebuie să<br />
se întoarcă spre țară, spre națiune, spre<br />
valorile naționale românești. Am ales<br />
calea patriotismului deoarece îmi iubesc<br />
neamul, îmi iubesc țara și iubesc valorile<br />
tradiționale românești. Dumnezeu să ne<br />
binecuvinteze pe toți!”, a afirmat președintele<br />
PRU. Cluj, senatorul Alexandru<br />
Cordoș. În ceea ce privește Camera<br />
Deputaților, Partidul România Unită deschide<br />
listele cu un alt om politic cu experiență,<br />
Mircia Giurgiu, vicepreședinte<br />
PRU Cluj. Miricia Giurgiu este absolvent<br />
al Facultății de Sociologie, Jurnalistică<br />
și Filosofie a Universității „Avram<br />
Iancu” din Cluj-Napoca. Din 1997 până<br />
în 2004 a deținut diverse funcții în cadrul<br />
organizațiilor sindicale din domeniul<br />
tipografiei și în cadrul Blocului Național<br />
Sindical. A fost ales în Camera Deputaţilor<br />
în anul 2004 ca membru al Blocului<br />
Naţional Sindical, pe listele PRM, după<br />
care a activat ca independent. În 2008 a<br />
fost reales deputat pe listele PDL, după<br />
care a activat ca independent din mai<br />
2011 până în octombrie 2011, iar ulte-<br />
Alexandru Cordoș<br />
Mircia Giurgiu
CLUJ MANIFEST<br />
rior s-a înscris în PSD, până la sfârşitul<br />
mandatului. La alegerile locale din<br />
2012, Mircia Giurgiu a mai candidat,<br />
ca independent, la Primăria Cluj-Napoca.<br />
În iunie <strong>2016</strong>, Mircia Giurgiu a<br />
candidat din partea PSRO la Primăria<br />
Cluj-Napoca. În acest moment deține<br />
funcția de Director la Sucursala Imprimeria<br />
Ardealul Cluj pe care a salvat-o de<br />
la faliment. „Eu am crezut în proiectul<br />
PSRO. La alegerile locale am reușit să<br />
strângem 9 consilieri locali, am ieșit pe<br />
locul patru pe municipiul Cluj-Napoca,<br />
după numărul de voturi. Am așteptat o<br />
decizie a conducerii de la nivel național,<br />
mi s-a comunicat că nu au reușit să stabilească<br />
nicio alianță, motiv pentru care<br />
au lăsat libertatea ficărei filiale să își facă<br />
propriile alegeri. Astfel că pentru munca<br />
depusă de colegii mei de la înființarea<br />
filialei până la alegerile locale am decis<br />
să nu stăm patru ani pe margine. Deoarece<br />
legea electorală nu îți permite să<br />
candidezi decât dacă ești membru de<br />
partid, am decis ca toată filiala municipală<br />
a PSRO să facă fuziune prin absorbție<br />
cu PRU Cluj. Eu cred că toți cei care<br />
ocupă o funcție de conducere trebuie să<br />
pornească de la nevoile cetățenilor, de la<br />
faptul că este cetățean român, trebuie să<br />
apere România și tot ce avem, valorile,<br />
bogățiile naturale”, a declarat Mircia<br />
Giurgiu. Locul doi pe lista PRU pentru<br />
Camera Deputaților este ocupat de antreprenorul<br />
și inventatorul Narcis Viorel<br />
Florin Somesfalean (43 de ani), vicepreședinte<br />
PRU Cluj. Narcis Somesfalean<br />
este președintele Valtec Group.<br />
Locul trei pentru Camera Deputaților<br />
îi revine lui Ungureanu Bogdan (35 de<br />
ani), vicepreședinte PRU Cluj si președinte<br />
PRU Cluj-Napoca. Acesta a studiat<br />
Ingineria Economică Industrială la<br />
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca<br />
și este managerul echipei de volei masculin<br />
CS Universitatea Cluj. În trecut a<br />
fost manager marketing la FC U Cluj<br />
și Petrolul Ploiești. Locul patru pentru<br />
Camera Deputaților îi revine Martinei<br />
Luca (24 ani), consiliera parlamentară,<br />
președinte la Organizația de Tineret PRU<br />
Cluj. Locul doi pentru Senat îi revine lui<br />
Ștefan Constantin Dănuț. Acesta a fost<br />
primar al municipiului Câmpia Turzii<br />
imediat după Revoluția din 1989. Ștefan<br />
Constantin Dănuț a fost şeful Serviciului<br />
Administraţie Publică Locală din cadrul<br />
Primăriei Câmpia Turzii În prezent, este<br />
lider al asociației de revoluționari din<br />
municipiul Câmpia Turzii. Locul trei<br />
pe lista pentru Senat este ocupat de Florentin<br />
Burz (38 de ani), vicepreședinte<br />
Politic 7<br />
PRU Cluj. Este absolvent al USAMV<br />
Cluj - specializare biolog. Fost membru<br />
PSD, consilier local în Valea Ierii, Florentin<br />
Burz s-a alăturat proiectului PRU.<br />
În conformitate cu Doctrina Național-Democrată,<br />
Partidul România Unită<br />
are următoarele principii programatice:<br />
1. Justiție socială; 2. Protecționism economic;<br />
3. Meritocrație; 4. Eradicarea<br />
corupției; 5. Apărarea românismului și a<br />
civilizației creștine; 6. Combaterea extremismului<br />
de orice tip;7. Reîntregirea<br />
națională.<br />
Narcis Someșfălean<br />
Bogdan Ungureanu<br />
Martina Luca<br />
Florentin Burz
CLUJ MANIFEST<br />
8 Publicitate
CLUJ MANIFEST<br />
Sănătate cu produsele stupului.<br />
Polenul crud<br />
Medical 9<br />
Reţeta Alinei Varadi, tehnician nutriţionist,<br />
consumator şi producător apicol<br />
Pentru că toamna e destul<br />
de încăpăţânată şi ţine cu tot<br />
dinadinsul să ne vâre frigul în oase,<br />
Alina Varadi, tehnician nutriţionist,<br />
consumator şi producător apicol,<br />
un entuziast promotor al hranei<br />
sănătoase şi mai ales al produselor<br />
apicole ne-a dezvăluit secretul<br />
sănătăţii şi energiei pe care toţi cei<br />
ce o cunosc, i-o admiră şi chiar o<br />
invidiază.<br />
Primul produs apicol despre care Alina Varadi<br />
vorbeşte mereu cu entuziasm, este polenul<br />
crud. „Faţă de beneficile pe care le aduc,<br />
produsele apicole nu pot fi puse în ecuaţia<br />
lui „Cât costă?”, iar sănătatea nu are preţ”,<br />
spune ea oricui doreşte să afle mai multe<br />
despre hrana curată şi cu adevărat nutritivă.<br />
„România este cea mai mare producătoare<br />
de polen crud din lume. Mai ales în zona<br />
Transilvaniei sunt foarte mulţi apicultori<br />
care colectează polen crud. Aceste se adună<br />
cu uşurinţă, la urdiniş, de două ori pe zi, fără<br />
să afecteze producţia de miere. Odată ce este<br />
recoltat, se pune în pungi alimentare mai<br />
mici şi se introduce în congelator imediat.<br />
Se recomandă apicultorilor să aibă un congelator<br />
separat, special pentru polenul recoltat<br />
de la urdiniş, dar să nu se depăşească 10<br />
kg. de polen depozitat în pungi suprapuse.<br />
După aceea, polenul din fiecare pungă se<br />
curăţă separat de reziduri, cum ar fi, bucăţi<br />
de albină moartă, furnici, fragmente de plante,<br />
aduse de albine etc. Pentru această operaţiune<br />
este necesară o masă foarte curată şi<br />
o coală de hârtie albă, de unde se alege cu<br />
grijă polenul curat, care se pune în alte pungi<br />
mici şi se depozitează din nou în congelator.<br />
Pungile mici asigură manevrarea unei cantităţi<br />
rezonabile polenul rămâne stfel crud şi<br />
nu-şi pierde proprietăţile. Polenul crud curat<br />
se păstrează la temperatururi cuprinse între<br />
– 5şi -18 grade şi se mănunâncă direct din<br />
congelator, pentru că el conţine o cantitate<br />
foarte mică de apă şi permite consumul direct.<br />
Cantitatea necesară unei zile mai poate<br />
fi pusă într-un recipient închis şi păstrată la<br />
frigider, de unde se consumă pe parcursul<br />
acesteia, dar depozitarea la frigider, în locul<br />
congelatorului, pentru o perioadă mai îndelungată<br />
nu este recomandată. După maximum<br />
3 zile, polenul îşi pierde proprietăţile<br />
terapeutice şi de aceea congelatorul este ideal.<br />
Transportul polenului crud este recomandat<br />
a se face în cutii sau pungi frigorifice,<br />
alături de o baterie congelată, ori un pet cu<br />
apă congelată”.<br />
„Femeile de serviciu” ale organismului<br />
„Dacă am observat, de la ora 4 dimineaţa<br />
până în jurul orei 11, organismul uman se<br />
curăţă. De aceea, aerul din dormitor are dimineaţa<br />
un anumit miros, în urma detoxifierii<br />
plămânilor, cavitatea bucală, de asemenea,<br />
se curăţă intestinele. După o anumită<br />
vârstă, mulţi oameni se plâng de faptul că<br />
se trezesc la ora 4 dimineaţa şi nu mai pot<br />
dormi, eliminarea toxinelor şi reziduurilor<br />
acumulate necesitând o adevărată muncă<br />
în echipă a componentelor organismului.<br />
Le vin în ajutor „femeile de serviciu” profesioniste,<br />
care sunt polenul crud şi păstura.<br />
Aşa cum ne ocupăm de curăţenia noastră<br />
exterioară, ar trebui să ne ocupăm şi de interior.<br />
Oare cum arată tractul nostru digestiv<br />
dacă nu îl curăţăm periodic? Ne putem face<br />
o idee, imaginându-ne cum arată o farfurie<br />
pe care nu o spălăm şi din care mâncăm ani<br />
la rândul. Ne vin în ajutor polenul şi păstura,<br />
care captează şi elimină toxinele din corpul<br />
nostru”.<br />
Un mic dejun de milioane<br />
Am rugat-o pe Alina Varadi să ne dezvăluie<br />
un secret şi am primit o reţetă, pe care<br />
o ofer cu drag celor ce vor să încerce să se<br />
hrănească cu adevărat, nu doar să mănânce.<br />
„Dimineaţa începe pentru mine cu un proces<br />
de curăţare a limfei. Iau o gură de ulei de<br />
floarea soarelui, o plimb în cavitatea bucală<br />
şi o elimin după 10 minute, după care mă<br />
limpezesc cu apă culduţă cu sare. Toxinele<br />
adunate sunt acide, iar sarea va neutraliza<br />
şi ph-ul din gara noastră va reveni la norma<br />
obişnuită. Fac asta de zeci de ani, în fiecare<br />
dimineaţă. Apoi beau apă, cât mai multă.<br />
Suntem râu, dacă bem apă şi baltă dacă nu<br />
prea bem. Apoi am câteva variante. Fac un<br />
shake, adică un amestec lichid de apă şi<br />
componente solide. Pentru că am o structură<br />
neadipoasă, eu consum nuci, seminţe,<br />
alune, migdale, caju trezite, adică le pun<br />
în apă de seara până dimineaţa şi ele devin<br />
crude. Adaug fructe, dar un singur fel la<br />
aceeaşi masă, pentru că fiecare fruct are un<br />
timp diferit de digestie. Alături se seminţe<br />
şi un fruct, vine unul din produsele apicole,<br />
polenul crud, păstura şi lăptişorul de matcă.<br />
Unii se tem de lăptişorul de matcă, dar nu eu<br />
îl consum de ani de zile şi mi-a adus numai<br />
beneficii. În plus, lăptişorul de matcă e ideal<br />
în sezonul rece, la primul semn de răceală.<br />
Consumat îndelung, lăptişorul de matcă<br />
asigură o bună reglare hormonală şi creşte<br />
imunitatea organismului, ca să nu mai spun<br />
de efectul benefic asupra celor cu tendinţe<br />
depresive. În shakeul de dimineaţă alternez<br />
zilnic aceste produse apicole, astfel încât în<br />
prima zi pun polen, în următoarea păstură şi<br />
apoi lăptişor de matcă. Mai nou, am introdus<br />
un al patrulea produs, larva de matcă, care<br />
aduce un aport de 9% coenzima Q10 naturală.<br />
După părerea mea, larva de matcă este<br />
unul din cele mai importante produse comestibile<br />
posibile. Producătorii de lăptişor de<br />
matcă pot oferi doritorilor şi larve de matcă.<br />
Aşadar seminţe, fructe, produs apicol, apă şi<br />
miere, la care adaug, pentru o aromă diferită,<br />
o picătură de ulei esenţial. Poate fi mentă,<br />
lămâie, citrus fresh, portocală, grapefruit. Le<br />
dau pe toate în blender ca să zdrobesc partea<br />
solidă şi toate acestea adună cam 1,5 litri, pe<br />
care îl beau pe parcursul dimineţii, până la<br />
ora 11. Simplul consum matinal de produse<br />
apicole aduce mari beneficii organismului.<br />
Din inimă, de la Alina Varadi<br />
„Sunt tehnician nutriţionist, consumator şi<br />
producător de produse apicole. Nu cred în<br />
nimic până nu practic. Consum, cercetez,<br />
mă informez, practic şi acesta e stilul meu<br />
de viaţă. Mă bucur din plin de o sănătate extraordinară<br />
pe are o doresc tuturor cititorilor<br />
<strong>ClujManifest</strong> şi tuturor celor din jurul lor.<br />
Şi dacă mai adug că produsele apicole cresc<br />
cantitatea de serotonină din corp, vă doresc<br />
numai fericire şi bucurie!”<br />
Alice Valeria Micu
CLUJ MANIFEST<br />
10 Local<br />
Centrul de management al<br />
deșeurilor, o poveste fără sfârșit<br />
Proiectul Centrului de Management Interat al Deșeurilor (CMID)<br />
pare o provocare mult prea mare pentru Consiliul Județean Cluj (CJ<br />
Cluj). Acest proiect trebuia deja să fie finalizat, însă la ora actuală<br />
pare departe de a fi realizată chiar și prima celulă de depozitare.<br />
Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, și-a propus<br />
la preluarea mandatului, acum mai<br />
puțin de șase luni să găsească o soluție<br />
pentru a debloca acest proiect. Toate<br />
comunele județului au de suferit din cauza<br />
lipsei unei rampe pentru depozitarea<br />
deșeurilor, comunitățile locale fiind<br />
nevoite să transporte gunoaiele la zeci<br />
de kilometri distanță și să suporte astfel<br />
cheltuieli suplimentare. Emil Boc a construit<br />
pentru Cluj-Napoca o rampă temporară,<br />
însă aceasta nu este o soluție pe<br />
termen lung, astfel că proiectul CMID<br />
trebuie să fie finalizat într-un fel sau altul.<br />
Inițial, Alin Tișe a menționat că ar<br />
dori să renunțe la acest proiect, însă a<br />
fost demarat din fonduri europene, iar<br />
dacă nu va fi finalizat Consiliul Județean<br />
va trebui să înapoieze Comisiei Europene<br />
toți banii cheltuiți, aproximativ 12-13<br />
milioane de euro. Astfel că s-a decis că<br />
cea mai bună soluție este să continue<br />
acest proiect. ”CMID este un proiect<br />
blocat din 21 octombrie 2014. A fost<br />
blocat doi ani, de la momentul rezilierii<br />
contractului cu Societatea Confort. Am<br />
finalizat licitația și am adjudecat continuarea<br />
lucrărilor la CMID. Câştigătorul<br />
licitaţiei este un consorţiu format din firma<br />
Krantz Eurocenter, Institutul de Studii<br />
şi Proiectări Energetice – ISPE care<br />
a câştigat licitaţia cu o ofertă de aproximativ<br />
111 milioane de lei, respectiv 24<br />
milioane de euro. A mai fost o ofertă,<br />
una singură, a doua ofertă depusă de SC<br />
Iasicon SA-SC TCI Contractor General<br />
SA, care au avut o ofertă de 27 milioane<br />
de euro. În curând, după expirarea termenului<br />
de contestaţii, vom putea semna<br />
contractul de continuare a lucrărilor.<br />
Este vorba de proiectare şi execuţie pe<br />
lucrările rămase la CMID, termenul fiind<br />
de aproximativ 18 luni, proiectare şi<br />
execuţie. Încercăm ca în aproximativ un<br />
an să finalizăm acest Centru de Management<br />
Integrat al Deşeurilor. Mă bucur că<br />
am reuşit să finalizăm această procedură<br />
începută undeva în luna mai sau iunie şi<br />
după câteva luni am reuşit să adjudecăm<br />
și să continuăm acest proiect important.<br />
Sper ca în cel mai scurt timp să dăm ordinul<br />
de începere al lucrărilor și să ne încadrăm<br />
în termene. E important că l-am<br />
deblocat pentru că doi ani practic s-a stat<br />
pe loc. În acei doi ani, dacă nu existau<br />
acele probleme, acel centru putea fi finalizat”,<br />
a explicat Tişe.<br />
Lucrări neconforme în valoare de<br />
18 milioane de lei<br />
Alin Tișe, președintele CJ Cluj:<br />
Consiliul Județean Cluj a aprobat în<br />
luna august plata lucrărilor considerate<br />
neconforme și care nu pot fi decontate<br />
de Comisia Europeană. Tot atunci s-a<br />
aprobat depunerea unei noi cereri de<br />
finanțare pentru continuarea lucrărilor<br />
la CMID. Deoarece Consiliul Județean<br />
nu a finalizat acest proiect, Comisia europeană<br />
a aprobat fazarea lui și posibilitatea<br />
atragerii de noi fonduri în exercițiul<br />
financiar 2014-2020. “Proiectul<br />
Centrului de Management Integrat al<br />
Deșeurilor realizat pe POR Mediu 2007-<br />
2013, cu o valoare de 255 de milioane<br />
de lei, prevedea realizarea următorele<br />
obiective: centrul de deșeuri, trei staţii<br />
de transfer, drumurile de acces, echipamente<br />
și închiderea celor șase depozite<br />
neconforme. La sfârşitul anului 20<strong>15</strong><br />
când trebuia să terminăm proiectul am<br />
ajuns la momentul la care am finalizat<br />
„Dorinţa noastră pentru a doua celulă este să nu mai atragem bani europeni ca să nu<br />
trebuiască să-i dăm înapoi şi în locul celei de-a doua celule să gândim soluţia alternativă,<br />
definitivă a unui incinerator”
CLUJ MANIFEST<br />
doar staţiile de transfer și echipamentele.<br />
Din acest motiv, Comisia Europeană<br />
ne-a comunicat că toți banii care nu am<br />
reușit să îi cheltuim vor fi pierduți, dar<br />
se va realiza fazarea proiectului și vom<br />
putea aplica pentru o nouă finanțare în<br />
următorul exercițțiu financiar pentru<br />
faza II”, a menționat echipa de implementare<br />
a proiectului. ”În faza I avem<br />
două categorii de lucrări neconforme<br />
unele constate prin expertiză şi acel furt<br />
de pământ. Procurorii au dispus executarea<br />
unei expertize pentru determinarea<br />
prejudiciului. Valoarea lucrărilor neconforme<br />
se ridică la 18 milioane de lei.<br />
Încă din 2014 am făcut o plângere penală<br />
la DNA, suntem în proces cu firma<br />
de consultanţă Tahal, unde am executat<br />
garanţia de bună excuţie” a menționat și<br />
managerul de proiect, Mariana Rațiu. În<br />
faza II a proiectului se vor derula următoarele<br />
activităţi: finalizarea Centrului<br />
de Management Integrat al Deșeurilor,<br />
respectiv construirea unui depozit de<br />
deșeuri județean conform având suprafața<br />
de 7,7 ha, durata de viață de 5 ani și<br />
capacitatea de depozitare de 1.350.000<br />
mc, finalizarea Stației de Tratare Mecano-Biologică<br />
și a Stației de Sortare, finalizarea<br />
Drumului de Acces la Centrul<br />
de Management Integrat al Deșeurilor,<br />
achiziționarea de echipamente pentru<br />
stațiile de transfer, închiderea și ecologizarea<br />
depozitelor de deșeuri neconforme<br />
din judeţ, construirea drumurilor de<br />
acces pentru Stațiile de Transfer Mihai<br />
Viteazu, Huedin și Gherla şi asistență<br />
tehnică în supervizarea contractelor de<br />
lucrări din cadrul proiectului Sistem de<br />
Management Integrat al Deşeurilor în<br />
județul Cluj.<br />
Proiectul CMID, transformat în<br />
incinerator<br />
Banii primiți de la UE pentru realizarea<br />
primei celule se ridică la suma de 24 de<br />
milioane de euro. De asemenea, în același<br />
timp se caută soluții ca în locul celei<br />
de-a doua celule să fie realizat un incinerator.<br />
”Dacă noi nu continuăm această<br />
primă celulă şi nu o facem, practic ar<br />
trebui să dăm înapoi şi ce am atras până<br />
acum care înseamnă vreo 54 de milioane<br />
de lei, aproximativ 12-13 milioane<br />
de euro. Am convenit şi am discutat cu<br />
Primăria ca în paralel cu realizarea primei<br />
celule, noi deja să gândim soluţia<br />
definitivă, ceea ce se va întâmpla după<br />
finalizarea şi umplerea primei celule.<br />
Aici, cu Primăria, ne gândim la soluţia<br />
incineratorului, ca soluție definitivă.<br />
Având în vedere că toate comunele au<br />
stații temporare sau folosesc rampe de<br />
transfer, o dată ce le vom aduce toate în<br />
prima celulă, în scurt timp se va umple.<br />
Prima celulă se va umple foarte repede.<br />
Incineratorul ar urma să fie gestionat<br />
de ADI Eco-Metropolitan. În proiectul<br />
de CMID sunt două celule, două gropi<br />
ecologice cu membrană specială care nu<br />
permite poluarea. A doua celulă urmează<br />
să fie făcută abia după ce se umple<br />
prima. Dorinţa noastră pentru a doua<br />
celulă este să nu mai atragem bani europeni<br />
ca să nu trebuiască să-i dăm înapoi<br />
şi în locul celei de-a doua celule să gândim<br />
soluţia alternativă, definitivă a unui<br />
incinerator. Practic, nu oprim proiectul<br />
să dăm banii înapoi, dar îl dimensionăm<br />
ca a doua parte din el să ducă la o soluţie<br />
definitivă”, potrivit lui Alin Tișe.<br />
În același timp, a fost deblocată procedura<br />
de închidere a rampelor de deşeuri<br />
din judeţ<br />
Local 11<br />
O altă veste bună în ceea ce privește<br />
problema deşeurilor din județul Cluj o<br />
reprezintă deblocarea activității de închidere<br />
a rampelor neconforme de la<br />
Cluj-Napoca (Pata Rât), Turda, Gherla<br />
și Huedin – Lot nr. 1, ca urmare a obţinerii<br />
Acordului de mediu în data de<br />
13 septembrie a.c., rampele urmând să<br />
fie închise definitiv în maximum 30 de<br />
zile. Amintim în acest context faptul că<br />
lucrările la acest prim lot, conform contractului<br />
de achiziţie publică „Închidere<br />
şi ecologizare depozite neconforme de<br />
deşeuri urbane din judeţul Cluj”, au fost<br />
adjudecate încă din anul 20<strong>15</strong> de către<br />
Asocierea SC Nord Conforest SA, SC<br />
Interdevelopment SRL, SC Finara Consult<br />
SRL, la o valoare de 27.267.933,79<br />
lei, termenul de execuție fiind de 8 luni.<br />
În ceea ce privește Lotul nr. 2, Consiliul<br />
Județean Cluj va demara în perioada<br />
imediat următoare o nouă licitație pentru<br />
atribuirea contractului de proiectare<br />
și execuție a lucrărilor de închidere a<br />
depozitului neconform de deșeuri urbane<br />
din Câmpia Turzii. Referitor la depozitul<br />
neconform din municipiul Dej,<br />
Consiliul Județean Cluj așteaptă decizia<br />
Consiliului Local Dej, de transmitere,<br />
în domeniul public al județului Cluj, a<br />
unei suprafețe suplimentare de 0,855 ha,<br />
parcelă absolut necesară pentru a evita<br />
o soluție tehnică costisitoare. Ulterior<br />
acestei decizii, forul administrativ județean<br />
va demara procedurile de relicitare<br />
a contractului de proiectare și execuție a<br />
lucrărilor de închidere a depozitului neconform<br />
dejean.<br />
Dana Țîrlea
CLUJ MANIFEST<br />
12 Cultural<br />
Maxim Dumitraş şi lecţia sa despre cerc.<br />
O vizită la Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi<br />
Proiectul Centrului de<br />
Management Interat al<br />
Deșeurilor (CMID) pare o<br />
provocare mult prea mare pentru<br />
Consiliul Județean Cluj (CJ<br />
Cluj). Acest proiect trebuia deja<br />
să fie finalizat, însă la ora actuală<br />
pare departe de a fi realizată chiar<br />
și prima celulă de depozitare.<br />
Excursiile sunt mereu apreciate de elevi,<br />
dar pentru cei ce studiază artele vizuale,<br />
ele sunt excursii de studii, unde elevii se<br />
bucură de frumuseţile ţării şi au ocazia<br />
să observe lucrări ale artiştilor vizuali,<br />
să intre cu aceştia în dialog, să fie astfel<br />
racordaţi la fenomenul artistic românesc<br />
contemporan. Evident, Clujul le oferă numeroase<br />
ocazii, prin expoziţiile excelente<br />
şi fermentul special, generat de o mişcare<br />
artistică clocotitoare, dar ceea ce lipseşte<br />
oraşului nostru este un muzeu de artă contemporană.<br />
La Sângeorz-băi, un orăşel<br />
bistriţean cu un farmec aparte, ascuns între<br />
dealuri magice, funcţionează Muzeul de<br />
Artă Comparată Sângeorz-Băi, coordonat<br />
de sculptorul Maxim Dumitraş. Împletind<br />
cu măiestrie arta contemporană cu elementul<br />
etnografic, muzeul oferă o cheie de<br />
lectură aparte a fenomenului artistic vizual<br />
românesc contemporan. Lemnul, piatra,<br />
marmura, metalul, lutul, fibra textilă, hârtia<br />
dezvăluie aici forţa luminii pure, prind<br />
glas şi spun povestea sufletelor, istoria<br />
acestor meleaguri şi cântă cu măiestrie<br />
balada mâinilor inteligente. ”Un muzeu de<br />
artă comparată este un spaţiu al legitimării,<br />
dovadă a comunicării, a timpului, care<br />
nu greşeşte în selecţie, a faptului că toată<br />
experienţa umană, ceea ce este valabil<br />
rămâne undeva. Chiar dacă nu întotdeauna<br />
putem explica sensul corespondenţei,<br />
ochiul ne arată, că lucruri foarte diferite<br />
pot sta împreună, că obiectele utilitare,<br />
stilizate în timp de secole, intră in dialog<br />
direct cu obiectul artistic contemporan.<br />
Există un spirit al locului, al legăturilor şi<br />
corespondenţelor, într-un astfel de muzeu<br />
putem găsi argumente, putem observa<br />
că, în acest amplu ‘amalgam’ al facerii,<br />
în timpi diferiţi, lucrurile se rostuiesc”<br />
spune pe site-ul muzeului Maria Magdalena<br />
Crişan. Alături de lucrări ale artiştilor<br />
vizuali realizate în cadrul simpozioanelor<br />
de artă pe care Maxim Dumitraş<br />
le organizează frecvent la Sângeorz, stau<br />
numeroase obiecte din arealul etnografic,<br />
care îşi leapădă rolul practic şi investite<br />
cu valenţe estetice, devin componente ale<br />
unor instalaţii emoţionante. Furca de tors,<br />
talanga de la gâtul animalelor, diverse alte<br />
obiecte utilizate în gospodărie la prelucrarea<br />
fibrelor textile, elemente metalice,<br />
linguri de lemn, roţi, toate îmbracă veştmânt<br />
nou şi aşteaptă ochiul experimentat<br />
al privitorului care să identifice coduri<br />
şi să-şi creeze propria poveste. Este un<br />
spaţiu al multiplelor deschideri simultane,<br />
unde ni se aştern la picioare covoare mozaicate<br />
de lut smălţuit, iar trecerea prin<br />
sălile muzeului este absolut liberă, fără<br />
un traseu prestabilit, astfel încât descoperi<br />
în ritmul propriu succesiunea de sugestii<br />
artistice, de semnificaţii, într-o uluitoare<br />
mixtură de artă contemporană şi element<br />
etnografic adus în contemporaneitate.<br />
Numeroşi artişti vizuali au trecut pragul<br />
acestor locuri, lăsând în urmă lucrări importante,<br />
pe care elevii clasei a XI-a B au<br />
avut bucuria de a le descoperi alături de diriginta<br />
lor, profesor Adela Gocan. Însoţită<br />
de un grup de profesori ai acestui liceu, au<br />
descoperit încă o dată cu împreună tinerii<br />
artişti vizuali în devenire, faţa frumoasă a<br />
mişcării artistice româneşti contemporane.<br />
Deşi a umplut contextul muzeal, Maxim<br />
Dumitraş nu se teme de spaţiile goale, iar<br />
generozitatea cu care încurajează artiştii<br />
şi cu care găzduieşte evenimente culturale<br />
din diverse arii, dovedesc un spirit<br />
nobil, a cărui fineţe artistică se acordează<br />
cu magia locurilor. „Golul este o formă<br />
plastică, spune Maxim Dumitraş. Ţine de<br />
metafizică, şi de religie, şi de sculptură, şi<br />
de poezie şi credem, şi de muzică. Nu tu<br />
încercuieşti, nu există exteriorul cercului.<br />
Dacă ai scris cercul (mandala) în pământ,<br />
ai anulat tot pământul care nu este cuprins<br />
în ea, adică l-ai unit cu cerul, cu divinul.<br />
Nu mai există acum decât absenţa încercuită.<br />
Singura reală. Singura realitate,<br />
adevăr şi viaţă. Numele de absenţă este<br />
dat de cei de dincoace de cerc. Acolo nu<br />
e nimeni spun cei care nu văd că acolo<br />
este totul. Zeul. Înţelesul. Nici, nici (neti<br />
neti) aparţine lumii din afara cercului.<br />
Realul ontologic este înlăuntrul cercului,<br />
mandalei; irealul, maya, este în afară. Dar,<br />
metafizic, această lume a făcut cercul, ca<br />
ea să poată fi. Cercul nu are uşă, trebuie să<br />
intri în cerc cu cercul tău cu tot. Şi omul<br />
este o absenţă încercuită. Dar trebuie să<br />
ştii că nu existenţa ta fizică este aceea care<br />
contează metafizic sau plastic. Contează<br />
înţelesul pe care îl dai lumii tale”. Aceasta<br />
e lecţia pe care Maxim Dumitraş o dă în<br />
felul său, într-un muzeu cum bine i-ar sta<br />
unuia similar la Cluj-Napoca.<br />
Alice Valeria Micu
Județean 13<br />
CLUJ MANIFEST<br />
Două proiecte pentru<br />
modernizarea străzilor din Apahida<br />
În comuna Apahida proiectele<br />
de infrastructură sunt în plină<br />
desfășurare. Atât cât va permite<br />
vremea se va lucra la partea de<br />
modernizare a străzilor, urmând<br />
ca lucrările să fie reluate în<br />
primăvara anului 2017.<br />
Fonduri europene pentru drumurile<br />
din Apahida<br />
În acest moment, în comuna Apahida<br />
există două proiecte pentru modernizarea<br />
drumurilor. Primul dintre ele din fonduri<br />
proprii și vizează străzile din comuna<br />
Apahida, Dezmir și Sânnicoara. Contractul<br />
de modernizare este semnat din dată<br />
de 30.06.<strong>2016</strong>, cu o durata a contractului<br />
de 20 luni de la dată emiterii ordinului<br />
de începere a lucrărilor, şi o suma de<br />
9.220.776,06 la care se adaugă TVA , contractul<br />
este de tip bianual se desfăşoară pe<br />
perioada a doi ani, <strong>2016</strong>-2017. Modernizare<br />
străzi în satele Dezmir şi Sannicoara<br />
şi DC41 Str. Tudor Vladimirescu din Apahida,<br />
după cum urmează :<br />
I. În Iocalitatea Dezmir se va asfalta :<br />
5706,65 m<br />
- stradă Planoarelor: 1100,00 m; - stradă<br />
Trandafirilor: 520.00 m;- stradă Narciselor:<br />
192,<strong>15</strong> m; - stradă Lăcrămioarelor:<br />
140,60 m; - stradă Tausor: 625,30 m;- stradă<br />
Labului: 551,85 m; - stradă Pietroasa:<br />
320,00 m;- stradă Horea: 347,<strong>15</strong> m; - stradă<br />
Dealului: 870,00 m;- stradă Lacului:<br />
668,50 m; - stradă Şcolii: 371,10 m.<br />
II. În Iocalitatea Stnnicoara se va asfalta:<br />
2920,10: stradă Lalelelor: 97 m; - stradă<br />
Traian Darjan: 850 m; - stradă Aviatorilor<br />
1: 358,50 m; - stradă Aviatorilor 2: 258,05<br />
m;- stradă Feroviarilor: 613,80 m; - stradă<br />
Meteor: 272,75 m;- stradă Triaj: 470,00 m.<br />
III . În localitatatea Apahida 821,84 m -<br />
Stradă Tudor Vladimirescu (DC41) km<br />
1+544.00-km 2+365.84 L=821,84 m.<br />
Au început lucrările de asfaltare din proiectul<br />
”Modernizare străzi în satele Apahida<br />
Dezmir şi Sannicoara”, în acest<br />
moment se lucrează pe străzile Pietroasa,<br />
Horea, Lacului şi Şcolii din Dezmir.<br />
”Proiectul de modernizare al străzilor din<br />
satele Apahida, Dezmir Sannicoara este în<br />
desfăşurare. În acest moment se lucrează<br />
pe străzile Pietroasa, Horea, Lacului şi<br />
Şcolii din Dezmir. Unele dintre acestea<br />
sunt într-un stadiu avansat, s-a turnat deja<br />
stabilizantul şi probabil că saptămâna vitoare<br />
urmează să toarne asfalt. Referitor<br />
la restul străzilor, cele care au canalizare<br />
sau pe care sunt lucrări pentru canalizare<br />
vor fi asfaltate în următorii doi ani. Referitor<br />
la reparaţiile pentru străzile care au<br />
fost asfaltate în 2010, avem un program<br />
de refacere şi întreţinere. În continuare<br />
vom pietrui acolo unde este cazul şi vom<br />
întreţine străzile până în momentul când<br />
va începe asfaltarea ”, a declarat primarul<br />
Grigore Fati. Un alt proiect ce vizează<br />
drumurile din comună Apahida este un<br />
proiect ce beneficiază de finanţare europeană.<br />
A fost semnat la AFIR filiala Cluj<br />
contractul de finanţare pe măsură 7.2. (<br />
P.N.D.R.) pentru ,,Modernizări străzi în<br />
Comună Apahida, judeţul Cluj “- proiect<br />
în valoare de 1.174.262 euro , contribuţia<br />
Primăriei Apahida fiind de 266.537 euro.<br />
În proiect sunt prevăzute asfaltări pe străzile<br />
din Sannicoara : Grădinarilor , Aurel<br />
Vlaicu, George Enescu, Nicolae Bălcescu,<br />
Someş, Câmpului şi DC 79 Pată-Bodrog.<br />
“Am semnat finanţarea pentru proiectul pe<br />
fonduri europene şi urmează să fie întocmit<br />
proiectul tehnic şi să facem licitaţia.<br />
Acel proiect se va derula în Sannicoara”, a<br />
menţionat Fati.<br />
Licitaţie pentru 35 de staţii pentru călători<br />
Un alt proiect pe care primăria Apahida<br />
doreşte să îl demareze este legat de construirea<br />
unor staţii pentru călători în toate<br />
satele comunei. ”Este a treia oară când<br />
afişăm licitaţia pentru staţiile de transport.<br />
Prima dată nu s-a prezentat nimeni, a două<br />
oară nu au fost depuse ofertele financiare.<br />
Sperăm să se prezinte cineva, dacă nu vom<br />
găsi soluţii, vom analiză din nou proiectul<br />
pentru a vedea dacă este bun sau nu calculul<br />
financiar”, a declarat Fati. Proiectul<br />
privind ,”Construcţia de staţii călători,<br />
semnalizare şi semaforizare pe traseul<br />
DN1 C şi înfiinţare treceri de pietoni în<br />
localitatea Apahida, judeţul Cluj”, a fost<br />
ataşat din nou pe e-licitaţie.ro ( SEAP).<br />
Proiectul a fost ataşat prima dată în<br />
21.09.<strong>2016</strong> , cu prelungire de termen până<br />
la dată de 17.10.<strong>2016</strong>, dar din cauza faptului<br />
că proiectul nu a fost ofertat nu s-a<br />
Grigore Fati, primarul comunei Apahida:<br />
adjudecat . Valoarea estimată a contractului<br />
este 1.870.252 plus TVA, etapizată în<br />
<strong>2016</strong> şi 2017.Proiectul implică construcţia<br />
a 35 staţii în satele componente ( Sannicoara<br />
- 5 staţii, Apahida -13 staţii, Dezmir-7<br />
staţii, Pata - 4 staţii, Corpadea - 5<br />
staţii, Cîmpeneşti -1 staţie).<br />
Dana Țîrlea<br />
„În continuare vom pietrui acolo unde este cazul şi vom întreţine străzile până în<br />
momentul când va începe asfaltarea”
CLUJ MANIFEST<br />
14 Publicitate
CLUJ MANIFEST<br />
„U” Cluj poate deveni<br />
Sport <strong>15</strong><br />
acum echipa suporterilor<br />
Asociația Club Sportiv de Fotbal “Alb-Negru” a lansat proiectul<br />
prin care orice suporter al clubului de fotbal “U” Cluj poate deveni<br />
membru prin plata unei cotizații anuale.<br />
”În luna august, am pornit împreună să<br />
scriem următoarele capitole din istoria<br />
“Şepcilor Roşii”. Iar acum, fiecare dintre<br />
noi putem deveni o parte din cea mai<br />
frumoasă poveste a fotbalului românesc.<br />
Împreună, clădim o fundaţie solidă pe<br />
care construim unul dintre cele mai<br />
puternice cluburi de fotbal din România.<br />
Împreună, creştem viitoarele generaţii de<br />
fotbalişti şi suporteri care să ducă mai departe<br />
povestea Universităţii Cluj. Împreună,<br />
trăim viaţa în alb şi negru. Împreună<br />
suntem mai puternici. Împreună, putem<br />
deveni clubul cu cei mai mulţi membri<br />
din România. Împreună suntem “U”!”, au<br />
anunțat reprezentanții clubului. Începând<br />
cu data de 03.11.<strong>2016</strong>, orice clujean poate<br />
deveni membru ai clubului Universitatea<br />
Cluj, completând o adeziune şi achitând<br />
o cotizaţie anuală (pentru <strong>2016</strong>, valoarea<br />
acesteia este de 100 de lei). Membrii<br />
primesc un card care atestă apartenenţa<br />
la FC Universitatea Cluj, participă activ<br />
la viaţa clubului, iau parte la Adunarea<br />
Generală şi sunt informaţi periodic în<br />
legătură cu activitatea clubului.<br />
Cum devii membru<br />
VARIANTA A<br />
Vino la standul clubului din Iulius Mall,<br />
etaj 1, unde poţi completa adeziunea şi<br />
achita pe loc cotizaţia, cu cardul sau în<br />
numerar.<br />
VARIANTA B<br />
Pasul 1 - Consultă Regulamentul privind<br />
statutul de membru susţinător al F.C. Universitatea<br />
Cluj. Pasul 2 - Descarcă adeziunea.<br />
Pasul 3 - Completează şi semnează<br />
adeziunea. Pasul 4 - Achită cotizaţia (prin<br />
ordin de plată sau transfer bancar) în contul<br />
RO09 BTRL RONC RT03 5637 7301,<br />
deschis la Banca Transilvania Cluj pe<br />
numele Asociaţiei Club Sportiv de Fotbal<br />
Alb-Negru a Studenţilor Clujeni, precizând<br />
pe documentul de plată “Cotizaţie<br />
membru F.C. Universitatea Cluj”. Pasul<br />
5 - Trimite adeziunea semnată, însoţită<br />
de dovada plăţii, pe e-mail contact@<br />
fcuniversitateacluj.ro sau prin poştă, la<br />
adresa: Cluj Arena, Aleea Stadionului<br />
nr. 2, Cluj-Napoca, jud. Cluj, menţionând<br />
pe plic “Pentru F.C. Universitatea<br />
Cluj”. După aprobarea adeziunii de către<br />
Comitetul Director, veţi fi notificat(ă) şi<br />
veţi putea ridica, de la standul nostru din<br />
Iulius Mall, cardul care atestă calitatea de<br />
membru al F.C. Universitatea Cluj.<br />
Echipe de tradiție salvate de suporteri<br />
În acest moment bugetul clubului este<br />
susținut de Primărie, 10.000 de euro și<br />
de Universitățile clujene, 5000 de euro.<br />
Situația în care se află acum Universitatea<br />
Cluj are corespondent în Europa, unde s-a<br />
reușit reconstrucția mai multor cluburi<br />
cu tradiție, cum ar fi Napoli, Fiorentina,<br />
Glasgow Rangers și Parma, cazuri în care<br />
autorităție publice s-au implicat ca factori<br />
coagulanți și garanți, în reconstrucția și<br />
asigurarea unei continuități sportive a<br />
acestor branduri. Cluburi mari de fotbal<br />
din Europa sunt exemplul concret că proiectele<br />
de tip “socios” pot să fie un succes.<br />
Printre cluburile cu cei mai mulți fani<br />
cotizanți se află FC Barcelona, Bayern<br />
Munchen, Benfica, Manchester United. În<br />
România, Timișoara a dovedit că se poate,<br />
că suporterii pot susține o echipă de<br />
fotbal. În 2012, ASU Poli a fost înscrisă<br />
în campionatul municipal, în <strong>2016</strong>, patru<br />
ani mai târziu, echipa a promovat în Liga<br />
II. Universitatea Cluj este printre cele<br />
mai iubite echipe din țară, cu suporteri<br />
pasionați și implicați. Meciurile din Liga<br />
IV au devenit adevărate spectacole. Acest<br />
proiect a readus fanii lângă echipă, astfel<br />
că acest proiect de tip ”socios” are toate<br />
șansele să devină un succes, iar obiectivul<br />
echipei, să joace în Liga I în 2019, la<br />
aniversarea centenarului, să fie îndeplinit.
CLUJ MANIFEST<br />
16 Publicitate