ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.44 - 26 Octombrie - 1 Noiembrie 2016

ANUL II • NR. 44 • 26.10 - 01.11.2016
Preț: 1 Leu • Apare miercuri
www.clujmanifest.ro
Mersul pe jos face
traficul frumos!
Cluj-Napoca este un
oraș care s-a dezvoltat
foarte mult în
ultimii ani, însă beneficiile
acestei dezvoltări
vin la pachet și
cu multe dezavantaje
cel mai vizibil și deranjant
fiind traficul
infernal din fiecare
zi. Pentru rezolvarea
acestei probleme extrem
de grave edilul
municipiului, Emil Boc,
îi îndeamnă pe clujeni
să folosească mai des
mijloacele de transport
în comun, bicicleta,
sau, de ce nu, să
meargă pe jos.
pag. 6-7
Clujul, capitala
sportului european
Bucătarii, noii investitori ai
Clujului
Profitând de imaginea pe care și-au creat-o prin
participarea la show-urile TV, bucătarii clujeni, amatori
sau profesioniști, au devenit oameni de afaceri. Foștii
jurați sau concurenți de la “MasterChef” și “Hell’s
Kitchen” au demarat proiecte individuale sau comune
care se pot transforma în business-uri de milioane de
euro.
pag. 3 pag. 6-7

CLUJ MANIFEST
2 Editorial
Divide et impera!
În prag de alegeri se agită din nou
flamuri belicoase. De această dată,
discursul naţionalist a fost direcţionat
înspre unul cu mai multă priză,
aceea al regionalizării, iar pretextul
ales a fost al taxelor şi impozitelor
care sărăcesc Ardealul şi îmbogăţesc
Bucureştiul. Două panouri preelectorale
încearcă să inducă ideea vehiculată
de unii şi nu pot să nu-mi
amitesc, jenată, de manifestul de
acum câţiva ani, „M-am săturat de
România” a lui Sabin Gherman.
Ceea ce suntem azi este rezultatul
unor îndelungi încercări de a ne reduce
la tăcere ca naţiune, ca popor,
iar ideea subversivă strecurată la
Cluj şi Oradea nu este decât rezultattul
unei politici a paşilor mărunţi.
Nici otrava, în cantităţi mici, nu e fatală,
dar metabolizată ritmic duce la
o moarte lentă şi inevitabilă. Acum,
când se împlinesc aproape o sută de
ani de la Marea Unire, asemenea idei
sunt vârâte cu viclenie sub pielea
inconştientă a multor ardeleni, unii
oameni de la care aveam aşteptări,
intelectuali care n-au trecut indiferenţi
prin şcoală. Şi totuşi, voit, inconştient
sau pur şi simplu din prostie,
mesajele separatiste continuă să
taie în carnea noastră. Fatalism? Nu
cred. Mai degrabă o consecvenţă în a
perpetua intoxicările din partea unor
grupări bine instruite, care ascultă
orbeşte ordinele. Ale cui, nici nu mai
contează. „Divide et impera!” spune
dictonul latin şi cât e de uşor să faci
asta, când istoria noastră recentă şi
mai puţin recentă este cosmetizată şi
trunchiată în funcţie de necesităţile
de moment ale celor care fac jocurile
la nivel înalt. Suntem doar nişte
marionete în mâinile lor? Nu există
o matematică a sângelui, dar vieţile
pierdute pentru întregirea înlăuntrul
graniţelor a unui popor chinuit să fi
fost în zadar? O tăcere de o mie de ani
s-a încheiat prin sacrificiul fraților,
iar acum se transformă într-un cuțit
în spinarea fraților. În anii tulburi ai
Primului Război Mondial între 1916
şi1918, 700.000 de români, din cele
9 milioane, cât avea România lui
Carol I, au murit pentru Ardeal, unii
chiar de mâna soldaţilor ardeleni,
obligaţi să tragă în fraţii lor de peste
Carpaţi, dar asta n-a împiedicat Unirea.
Timp de 40 de ani toată acțiunea
națională din Ardeal a fost plătită din
bietele impozite ale românilor din
vechiul Regat. Poate că acestea sunt
argumente ale istoriei, dar cele contemporane
vorbesc şi ele. Bucureştii
plus Ilfovul generează 40% din PIBul
României şi sunt a 8-a regiune
din UE ca dezvoltare, salarii şi nivel
de trai.Ori, la salarii mai mari şi impozitele
sunt mai mari. Dar nu aceasta
este esenţa, la urma urmelor, ci
felul în care înghiţim pe nemestecate
şi cu ochii închişi momeala întinsă
de UDMR. Când a făcut UDMR
ceva pentru binele comun al locuitorilor
României? Unde sunt reacţiile
intelectualităţii, ale formatorilor de
opinie? Ziua de azi ar trebui să fie
una de doliu, căci sufletele celor
morţi pentru patrie ne bat cu degetul
pe obrazul sfânt al ţării, pătat de
uşurinţa cu care ne lăsăm manipulaţi.
Mi s-a făcut ruşine. Acasă, la loc de
cinste stă o fotografie din 1919, când
un grup al Armatei Române sosise în
oraşul natal, Şimleu Silvaniei, din judeţul
Sălaj, pentru a forţa retragerea
administraţiei maghiare, care nu se
grăbise să părăsească localităţile
transilvane după Marea Unire. Între
ei, stră-străbunicul meu, Dumitru Filep,
grefier la Judecătoria Şimleu şi
unul din ofiţerii sosiţi şi găzduit de
străbunii mei. La aproape 90 de ani,
sora bunicii mele îşi amintea poezia
pe care o declamase cu acea ocazie.
Fuseseră momente de emoţii intense.
Acum nu am curajul să ridic ochii
spre acea fotografie, căci mi-e teamă
că toţi cei ce zâmbeau fericiţi atunci
mă vor scuipa şi-mi vor retrage numele
pe care l-am purtat cu cinste
până acum, schimbându-l cu varianta
sa, versiune UDMR.
P.S. Autoritatea Electorală Regională
Cluj m-a îndrumat spre biroul de
presă de la Bucureşti, care nu mai
era de găsit la telefon.
Alice Valeria Micu
Director: Ionuţ GEANĂ
Redacția:
Alice Valeria MICU
Călin POENARU (colaborator)
Dana ȚÎRLEA
Mihai BACALU
Publicație săptămânală
Cluj-Napoca, Strada Ploiești,
nr. 1, et. 2
Redacţie: 0746‐810.548,
Publicitate: 0799‐788.009
redactie@clujmanifest.ro,
www. clujmanifest.ro
Tipărit la SC Garamond SRL
ISSN: 2458-0244
Se distribuie în județul Cluj
Preț: 1 Leu
Apare miercuri

CLUJ MANIFEST
Sport 3
O nouă competiție sportivă
europeană găzduită de Cluj
Campionatul European de Tenis de Masă din 2018 (cadeţi şi
juniori) va fi organizat la Cluj-Napoca. Clujul va fi astfel, din
nou capitala sportului european, Orașul de pe Someș organizând
în 2017 și “europenele” de baschet şi de gimnastică.
Primarul Emil Boc a fost prezent,
împreună cu reprezentanții Federației
Române de Tenis de Masă la
Budapesta unde în perioada 18 –23
octombrie au avut loc Campionatele
Europene Individuale de Seniori.
În acest context, marți, 19 octombrie,
s-a întrunit Comitetul Executiv
al Federației Europene de profil
în vederea desemnării câștigătorului
competiției pentru organizarea
Campionatelor Europene de Juniori
și Cadeți 2018. “Am avut plăcerea
să susţin la Budapesta, împreună cu
Federaţia Română de Tenis de Masă,
candidatura României prin Municipiul
Cluj-Napoca, pentru organizarea
în 2018 a Campionatului European
de Tenis de Masă, cadeţi şi juniori.
Federaţia Europeană de Tenis de
Masă a anunţat decizia în favoarea
României, campionatele urmând
să se desfășoare la Cluj-Napoca,
Orașul de pe Someș câștigând în fața
Pragăi”, a declarat primarul Emil
Boc.
1.200 de participanţi din 40 de ţări
“Am câștigat această competiție în
concurență cu Praga. A contat mult
faptul că nu a fost organizat în Estul
Europei un astfel de campionat,
existând rețineri asupra faptului că o
țară din Est poate să aibă toate facilitățile
necesare. Am fost scanați pentru
tot ceea ce înseamnă capacitate
și organizare. Faptul că această Sala
Polivlentă este de ultimă generație și
are toate acreditările internaționale
a contat enorm de mult. De asemenea,
profilul orașului, acest profil de
inimă a Transilvaniei, oraș universitar
cu peste 100.000 de studenți, fosta
Capitală Europeană a Tineretului,
oraș recunoscut în materie de calitate
a vieții europene, finalistă a competiției
Capitală Culturală, dar și un
oraș sigur, au fost atu-urile care ne-au
ajutat să aducem această competiție
la Cluj. Clujul este singurul oraș din
România care are o sală la standarde
europene și prin competițiile organizate
aici vom fi mulți ani de acum
înainte un centru de referință, o capitală
a sportului național”, a menționat
primarul.
60 de ani de la ultimul Campionat
European de Tenis de Masă
Anul acesta Campionatul European
de profil a fost organizat în Croaţia,
la Zagreb. Oraşe precum Moscova,
Bratislava, Istanbul, Budapesta, Paris,
Atena, Ljubljana, Kazan sau Ostrava
au organizat în trecut Campionatul
European de Tenis de Masă, cadeţi
şi juniori. “Doresc să mulţumesc şi
să felicit în mod special Federaţia
Română de Tenis de Masă şi întreaga
echipă condusă de Cristinel Romanescu,
pentru susţinerea în câştigarea
organizării la Cluj-Napoca a acestei
prestigioase competiţii sportive europene”,
a completat Boc. Bucuria este
cu atât mai mare cu cât ultimul Campionat
European de Juniori și Cadeți
a avut loc în România în anul 1959,
la Constanța. Mai mult decât atât, în
2018 România sărbătorește centenarul
Marii Uniri, Transilvania fiind
un loc plin de încărcătură istorică și
emoțională pentru toți românii. Nu
în ultimul rând, 2018 este ultimul
an de juniorat pentru multipli noștri
campioni: Andreea Dragoman, Rareș
Șipoș și Cristi Pletea, oferindu-le în
acest fel oportunitatea de a face pasul
către seniori acasă, în fața propriilor
suporteri. “Întotdeauna gândul
la o victorie de asemenea anvergură
este mai intens decât expresia bucuriei
în sine după obținerea acesteia.
Deja conștientizăm responsabilitatea
ce ne revine și suntem pregătiți, mai
mult ca oricând, să facem față acestei
provocări!” a declarat Cristi Romanescu,
Președinte FRTM.
Dana Țîrlea
Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca:
“Clujul este singurul oraș din România care are o sală la standarde europene și prin
competițiile organizate aici vom fi mulți ani de acum înainte un centru de referință, o
capitală a sportului național”

CLUJ MANIFEST
4 Economic
Bucătarii, noii investitori
ai Clujului
Profitând de imaginea pe care și-au creat-o prin participarea la show-urile TV,
bucătarii clujeni, amatori sau profesioniști, au devenit oameni de afaceri. Foștii
jurați sau concurenți de la “MasterChef” și “Hell’s Kitchen” au demarat proiecte
individuale sau comune care se pot transforma în business-uri de milioane
de euro.
Cel mai mare activ dintre membrii juriului
de la “MasterChef” este Adrian Hădean.
După implicarea sa în cadrul restaurantului
Camino, a deschis un atelier de producție
de pizza cu livrare la domiciliu, în
cartierul Plopilor, cu perspectivă de extindere
în Florești. Plus spațiu de servire. În
acest an și-a lansat o carte autobiografică,
având un prim tiraj de 2.000 de exemplare
epuizat. În vară i-a ieșit la Universitatea
de Științe Agricole și Medicină Veterinară
(USAMV) Cluj prima promoție de absolvenți
în gastronomie, iar următoarea va
deține diplome recunoscute de Ministerul
Muncii și de Ministerul Educației Naționale.
La proiect au participat șase restaurante
din oraș, scopul proiectului fiind să
crească șansele de integrare a tinerilor pe
piața muncii, cu precădere în domeniul
culinar. Tinerii au făcut cursuri de teorie
în perioada octombrie-decembrie, stagii
de practică în restaurante, iar la final au
primit scrisori de recomandare care să le
permită angajarea. Proiectul s-a adresat
tinerilor de 18-21 de ani din toată țara, cel
puțin cu studii liceale, fără venituri și provenind
din familii cu venituri reduse.
Patrizia se împarte între București și
Cluj
Bloggerul culinar își propune crearea la
Cluj a primului centru de gastronomie din
România, de 2 milioane de euro, extins
din proiectul primului curs de bucătari. Într-o
clădire pe trei niveluri, cu infrastruc-
Adrian Hădean, bucătar și blogger culinar:
“60% dintre afacerile cu mâncare americane dau faliment în primul an și 80% în
primii 5 ani, conform unor studii americane. Mă aștept ca situația în România să fie
la fel, dacă nu chiar mai tragică”.

CLUJ MANIFEST
tură de nivel înalt, ar urma să se țină cursuri
de bucătari pentru tinerii cu situație
dificilă, cursuri plătite cu durata de 1-3
ani și cursuri de recalificare. El a organizat
pe plan local și sesiuni de gătit pentru
amatori. Hădean a prezentat acum la
cea mai mare expoziție gastronomică din
lume, Târgul SIAL Paris, un produs realizat
în parteneriat cu societatea Dachim
Turda: o combinație de ulei din rapiță,
floarea soarelui și soia. Unei alte membre
a juriului “MasterChef”, italianca Patrizia
Paglieri, i s-a propus, după apariția ei
la Pro TV, un parteneriat cu restaurantul
Livada, de pe strada Clinicilor. Paglieri a
fost invitată să susțină un curs de gătit la
școala privată Transylvania College Cluj,
într-un proiect în care este implicat și grupul
francez de retail Auchan. Ea este asociată
în restaurantul Poesia by Patrizia, de
pe Bd. Aviatorilor din București, cu Marius
Tucă și cu Zsolt Tarsay. Paglieri a făcut
parte din juriul “MasterChef “alături de
Adrian Hădean și de Florin Scripcă (Foa).
Toți cei trei jurați au apărut în reclame TV:
Foa la Staropramen, Paglieri la Knorr, iar
Hădean la Fairy sau la BCR. Cei trei se
reunesc în această săptămână la Sinaia în
cadrul unui eveniment dedicat celor care
doresc să-și deschidă o afacere în domeniul
culinar. “Cook Your Own Business” își
propune să împărtășească din experiența
celor care lucrează în domeniu, care au un
business în această zonă sau care și-au interesectat
drumul cu lumea gastronomiei,
pentru a-i ajuta pe cei care vor să deschidă
o afacere în acest domeniu să reușească.
Cartierul Plopilor, raiul bucătarilor
Paul Siserman a inaugurat recent un local
pe strada Plopilor în care specialiști din
țară și din străinătate vor preda seminarii
celor pasionați de gătit. Printre aceștia
se numără Adrian Pop, Horia Simon,
Florin Trișcă, respectiv Jossie Elbaz (Israel).
Pentru cursanți, InkChef va oferi
specializare și teren propice spre dezvoltarea
abilităților. În paralel, Siserman
va organiza sesiuni gastronomice pentru
copiii victime ale unor abuzuri sau care
au trecut prin experiențe traumatizante,
cu ajutorul unor workshop-uri terapeutice
prin gătit. Bucătarul clujean va face
echipă cu psihologi și cu medici, astfel
încât terapia să aibă rezultatele scontate.
“Această metodă terapeutică are rezultate
de excepție în străinătate, fiind deja
asimilată în serviciile medicale ale multor
spitale și clinici din Occident. De foarte
multă vreme mi-am dorit să introduc acest
concept în România. Acest proiect integrat
a necesitat timp și a devenit realitate prin
susținerea și prin implicarea unor oameni
care au crezut în mine. Sunt ferm convins
că și la noi va funcționa excelent”, afirmă
Siserman. În acest demers, s-a asociat cu
producătorul Electrolux, care l-a dotat cu
echipamente de gătit de ultimă generație,
după ce inițial își asociase numele cu un
alt brand de ulei, Spornic.
Restaurantele și cofetăriile – specialitatea
casei
“Electrolux are o tradiție îndelungată la
nivel internațional în colaborarea cu chefi
și cu restaurante de top cu stele Michelin”,
a explicat Carmen Georgescu, director
de marketing la Electrolux România.
Demonstrațiile vor putea fi urmărite prin
videoblog și pe canalul de YouTube al Ink-
Chef. Academia are un vlog ce va conține
filmări cu bucătarii invitați, idei de rețete
și exemplificări, videoclipuri cu seminariile.
Siserman s-a remarcat inițial la emisiunea
culinară de la Prima TV, după care
a ajuns la Pro TV, iar ca întreprinzător a
fost proprietar de club. După participarea
la “MasterChef” a inițiat un proiect alături
de un alt concurent clujean, Tudor Marcu,
Economic 5
de Octavian Ghindea și de Liviu Lambrino.
Echipa celor patru, “Salt & Pepper”, a
făcut o suită de demonstrații cu degustare,
în diverse restaurante clujene. Mai nou,
Marcu a fost cooptat în cadrul pensiunii
La Mesteceni din comuna Ciurila, împreună
cu Ciprian Tătaru.
Dintre ceilalți concurenți, Claudiu Câmpan
conduce un restaurant în Cluj, Vlad
Mureșan și-a deschis o cofetărie specializată
în preparate de ciocolată, iar Florina
Pop avea în plan una cu produse tradiționale.
Paul Mădaș, concurent la “Hell’s
Kitchen”, și-a propus să deschidă un
restaurant și să specializeze ca formator
de bucătari, iar Ovidiu Ionesi, proprietar
de ceainărie, să aibă o grădină de vară.
Călin Poenaru
Cade capitala culturală, apare capitala gastronomiei
Întreprinzătorii din Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor au înființat clusterul de industrii
creative Gusturi Transilvane, care grupează companii şi organizaţii din gastronomie
şi din arta culinară. „Clujul va deveni capitala gastronomiei, a artei culinare. La
USAMV este un masterat pentru gastronomie, nutriţie şi dietetică, va fi şi în engleză.
Bucătarii vor fi absolvenţi cu licenţă, master chefii, cu masterat, doctoranzii se vor
ocupa de cercetare, de gastronomia moleculară, de biotehnologii, în sera universităţii
vor fi crescute plante aromatice pentru preparatele de la restaurante. Vom pregăti specialişti
nu numai pentru ţară, ci şi din străinătate, pentru vasele de croazieră, marile
complexe hoteliere. Experţi germani în patiserie şi carmangerie lucrează deja cu elevii
de la Colegiul de Industrie Alimentară”, anticipează Radu Mleşniţă, coordonatorul
clusterului.
Vicecampioni mondiali la Luxemburg
Echipa regională a Asociației Bucătarilor și Cofetarilor din Transilvania (ABCT) Cluj
a obținut, în 2014, medalia de argint la Cupa Mondială de Gastronomie din Luxemburg.
Asociația a fost reprezentată de o echipă formată din Adrian Pop, Eugen Bar -
maeștri în arta culinară, Csaba Szekely, Alexandru Skotnotis, Simona Popescu - chefi,
Sigina Luca - team manager, Cerasela Lungu, Daniel Grosu, Marius Vlaic. Popescu a
câștigat o medalie de argint și una de bronz, la proba individuală pentru chef patiserie.
Asociația își propune să identifice produse alimentare și metode de producție ce aparțin
diverselor zone geografice pentru a păstra biodiversitatea și pentru a le promova ca
parte din patrimoniul cultural național. “Unul din membrii asociaţiei noastre, tânărul
Emanuel Mocan, a reuşit, de asemenea, o performanţă deosebită la Concursul Internaţional
Chef en Or din Franţa. Acesta a câştigat marea finală la categoria ucenici şi
ne-a făcut extrem de mândri că suntem români şi că avem ocazia de a colabora cu el”,
a anunțat Luca.
Festivalul din Cluj s-a extins în toată țara
Întreprinzătorii clujeni Radu Zărnescu și Iulia Drăguț au creat Asociația Culturală
Euro Est Alternativ, care organizează marile festivaluri de gătit în aer liber din România.
Anul acesta, World Masters of Grill (WMG), de la Polus Center, a inclus mai
multe demonstrații ale unor maeştri internaţionali în arta grătarelor, dar și competiţia
Urban Grill Party (UGP), dedicată amatorilor, unde aceștia puteau cuceri titlul de grill
master. O categorie importantă a evenimentului a fost disputa World Grill Cooking
Contest, destinată „luptătorilor cu flăcările”, concurs supervizat de celebrul bucătar
canadian Robert Rainford , cu emisiuni la mai multe televiziuni din America de Nord
și din Asia. La UGP, clujenii talentaţi în arta grătarelor s-au putut înscrie alături de
până la cinci prieteni. Printre atracțiile WMG s-au numărat demonstraţii de pizza
clasică și gourmet şi freestyle, degustări de carne de porc la grătar asociată cu vinuri
de Cotnari, de pește din Marea Neagră la grill, de miel la proțap sau de ciorbă de porc
la ceaun.

CLUJ MANIFEST
6 Local
Soluțiile lui Boc pentru traficul din Cluj:
Transportul în comun, bicicleta
sau mersul pe jos
Cluj-Napoca este un oraș care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, însă beneficiile
acestei dezvoltări vin la pachet și cu multe dezavantaje cel mai vizibil și
deranjant fiind traficul infernal din fiecare zi.
Municipalitatea clujeană încearcă
să găsescă soluții pentru rezolvarea
problemelor de trafic, însă cele mai
multe dintre acestea sunt soluții pe
termen lung, timp în care nervii și
răbdarea clujenilor sunt puse la grea
încercare.
Soluția traficului și schimbarea
mentalității
Primarul Emil Boc a declarat în cadrul
unei emisiuni la un post local
de radio că principala soluție pentru
traficul din oraș este schimbarea
mentalității clujeanului. Acesta ar
trebui să folosească mai puțin mașina
personală și mai mult trasnportul
în comun. “Dezvoltarea cu traficul
merg mână în mână. Dacă un oraș se
dezvoltă automat crește și numărul
de mașini. Ceea ce trebuie să învățăm
este că trebuie să ne schimbăm. Administrația
trebuie să fie cu un pas
înaintea vremurilor și să promoveze
acele politici ce sunt promovate și în
Europa când sunt probleme de trafic.
Nu am inventat noi apa caldă cu
problemele de trafic. Problema de
mentalitate e mai greu de schimbat,
respectiv ideea că fiecare dintre noi
trebuie să analizăm dacă nu putem
face deplasarea cu bicicleta, pe jos
sau cu transportul în comun. Trebuie
să înțelegem că sunt alte variante de
transport. Să folosim doi o mașină”,
a declarat Boc.
Măsuri pentru încurajarea folosirii
transportului în comun
Atât primarul Emil Boc, cât și
city-managerul orașului, Gherghe
Șurubaru, au evidențiat faptul că administrația
locală caută soluții pentru
ca transportul în comun să fie o alternativă
foarte bună la mașina personală.
Astfel se lucrează la amenajarea
unor benzi dedicate pentru transportul
în comun și se fac investiții pentru
achiziționarea de mijloace de transport.
„Autoritatea locală face tot ceea
ce este cu putință, să sprijinim transportul
în comun prin achiziționare a
încă 50 de autobuze, tramvaie, autobuze
electrice, vom lua și un împrumut
de la BEC pentru a achiziționa
alte autobuze, lucrăm la implementarea
benzilor dedicate pentru transportul
în comun, acestea se vor realiza,
se fac analizele de trafic pentru
a vedea implicațiile asupra traficului.
Podul Traian are implicații pentru
transportul în comun, astfel că noi
trebuie să facem simulările de trafic
ca și cum acesta ar fi finalizat. Aceste
benzi dedicate de implementează”, a
declarat Emil Boc. Pe Bulevardul 21
Decembrie pe tronsonul dintre Cuza
Vodă și Regele Ferdinand, respectiv
de la Melody la Prefectură se va institui
o bandă dedicată transportului
în comun, realizată prin îngustarea
trotuarului de pe partea dreaptă.
Traficul se va desfășura astfel tot pe
trei benzi. „Sunt câteva benzi dedi-
Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca:
“Problema de mentalitate e mai greu de schimbat, respectiv fiecare dintre noi trebuie
să analizăm dacă nu putem face deplasarea cu bicicleta, pe jos sau cu transportul în
comun”

CLUJ MANIFEST
Local 7
ti, să nu mai treacă toată lumea prin
Piața Mărăști, un pasaj suprateran.
De asemenea avem în plan realizarea
a cinci noi parkinguri ce vor intra în
ședința de consiliu local de săptmâna
viitoare”, a declarat Emil Boc.
Prefectul a organizat o ședința pe
tema traficului
cate care funcționează, avem în lucru
banda de la Cuza Voda la Regele
Ferdinand, în dreptul magazinului
Sora. Se studiază și alte zone unde
putem să amenajăm bande dedicate
pentru transportul în comun. Utilizarea
bicicletei ar fi încă un aspect care
îl avem în vedere pentru pachetul de
măsuri privind ameliorarea traficului
din municipiu. Avem acele piste construite
pe fonduri europene și deja
ne gândim cum putem să continuăm
construcția de piste, chiar dacă va fi
din bugetul propriu al Consiliului local.”,
a menționat și Șurubaru.
Parkinguri la intrările în
municipiu
O soluție propusă de clujeni și
agreată de municipalitatea este constuirea
unor parkinguri la intrările în
municipiu astfel încât cei care doresc
pot să își lase masina în parcare, iar
prin oraș să folosească mijloacele de
transport în comun. “Limitarea accesului
în oraș este imposibilă, nu
putem interzice numănui să intre cu
mașina în oraș. Parkingurile la intrarea
în municipiu sunt un lucru pe
care îl dorim acest proiect fiind demarat.
În acest moment căutăm locuri
la intrarea în oraș pentru amenajarea
parkingurilor. De asemenea,
am început discuții cu câteva supermarketuri
situate la intrările în oraș
să intrăm într-o posibilă colaborare
pentru a construi parkinguri subterane,
sub platformele pe care aceștia
le dețin. Sperăm ca astfel să putem
construi parkinguri subterane sau
supraterane pentru ca cetățenii care
doresc să poată să își lase mașina la
intrare în oraș și să vină cu transportul
în comun”, a declarat Șurubaru
Poliția locală, depășită se situație
Ghoerghe Șurubaru a recunoscut că
Poliția Locală nu are suficient personal
pentru a supraveghea traficul
și pentru a amenda șoferii care parchează
în loc nepermis, în special
când prin aceste parcări se blochează
o bandă de circulație. “Diferența față
de anul trecut când aceste blocaje se
datorau marilor lucrări care se desfășurau
în municipiu, de data această
nu mai aveam lucrări atât de ample.
Tot ce putem face este ca Primăria și
Poliția Rutieră să suplimenteze efectivele
pentru fluidizarea circulației.
În acest moment Poliția Locală nu
are personal suficient pentru a se
ocupa doar de trafic. A fost demarată
o acțiune pentru ocuparea a 50
de posturi pentru structura rutieră din
cadrul Poliției Locale. Poliția Locală
iese în teren, aplică seancțiuni, dar
este imposibil să gestionăm întreaga
situație”, a declarat Șurubaru.
Soluțiile pe termen lung
Poate cea mai importantă investiție
ce ar urma să fie făcută în materie de
infrastructură este Centura Metropolitană,
aceasta fiind inclusă în Masterplanul
de Transport. „Pe termen
lung, soluția este demararea unor
proiecte de infrastructură. Am reușit
să cuprindem Centura Metropolitană
în Masterplanul de Transport.
Așteptăm de la Compania Națională
de profil să înceapă lucrările în sensul
proiectării, acesta fiind un pas
important pentru decongestionarea
traficului. Am început pregătirile și
se lucrează la studiul de fezabilitate
pentru pasajul suprateran de cale
ferată pe Tăietura Turcului, să decongestionăm
o zonă grea ce crează
multe probleme de trafic. Lucrăm și
la scară mică și la scară mare. Avem
în pregătire un pasaj pentru Mărăș-
Deoarece în ultima perioadă au fost
tot mai multe sesizări ale cetăţenilor
cu privire la traficul extrem
de aglomerat din Cluj-Napoca, în
special în intervalele orare în care
părinţii îşi lasă şi îşi iau copiii de la
gradiniţe şi şcoli, prefectul a decis
organizarea unei întâlniri de lucru
cu toţi factorii implicaţi. Astfel, au
fost invitaţi reprezentanţi din cadrul
Inspectoratului de Poliţie Cluj, DAP-
PD din Consiliul Judetean Cluj, Serviciului
pentru Siguranţa Circulaţiei
Cluj-Napoca, Sucursalei Regionale
CFR, DRDP Cluj, CTP Cluj-Napoca
şi ai primariilor din Feleacu,
Apahida, Baciu, Floreşti şi Gilău.
După o scurtă prezentare a situaţiei
de fapt s-a concluzionat că până
când proiectele centurilor de ocolire
ale municipiului vor fi finalizate,
trebuie să luate urgent câteva măsuri
care parţial ar putea fluidiza traficul
în zonele cu probleme. Măsurile care
urmează să fie implementate la nivelul
municipiului Cluj-Napoca sunt
semaforizarea trecerilor de pietoni de
pe bdul Dorobanţilor şi din Piaţa Cipariu,
actualizarea semaforizării inteligente
(unda verde) de pe arterele
principale, haşurarea unor intersecţii
aglomerate (zona Melody, intersecţia
str Bariţiu cu str Gh Doja). Totodată,
se vor efectua lucrări de refacere a
podului de intrare in Cluj-Napoca
dinpre Baciu, pod pentru care DRDP
Cluj are deja expertiza tehnică finalizată,
iar în Baciu şi Gilău urmează
să fie montate semafoare cu temporizare
pentru pietoni.
Dana Țîrlea

CLUJ MANIFEST
8 Publicitate

CLUJ MANIFEST
Județean 9
Administrația din Jucu, proiecte
pentru dezvoltarea comunei
Principala prioritate a
administrației locale din comuna
Jucu rămâne introducerea
canalizării în satele comunei
care încă nu sunt racordate la
canalizare.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv primarul
comunei Jucu, Dorel Valentin Pojar,
a pregătit un proiect pe fonduri europene
pentru a accesa banii necesari pentru introducerea
canalizării în Jucu de Sus. Pentru
canalizare aferentă satelor Vișa și Gădălin
a fost aprobat un proiect de hotărâre prin
care se alocă suma de 125.000 de lei pentru
realizarea studiului de fezabilitate.
”Avem depus un proiect pentru accesare
de fonduri europene pentru introducerea
canalizării în Jucu de Sus. În acest moment
avem canalizare în Jucu de Mijloc
și Jucu Herghelie. Chiar astăzi au fost recepționate
lucrările pentru intopducerea
canalizării. De șase ani s-a lucrat la acest
obiectiv și astăzi a fost în sfîrșit finalizat.
Pregătim acum proiectarea pentru introducerea
canalizării și în satele Gădălin și
Vișa. În același timp avem pregătit un alt
proiect pe fonduri nerambrusabile pentru
asfaltarea a 5 kilometri de drum comunal
și un pod peste Someș. Noi am vrea cât de
repede să fie canalizare în toată comuna
Jucu. Proiectul pentru canalizarea în cele
două sate, Jucu de Mijloc și Jucu Herghelie
a întârzit foarte mult. A fost realizat pe
o ordonanță de Guvern din 2007 și ulterior
nu au fost fonduri suficiente. De asemenea,
au fost și probleme cu firma care a câștigat
licitația, firma câștigătoare a subcantractat
unei alte firme care ulterior a falimentat.
Sperăm că dacă vom avea fonduri, în Jucu
de Sus în cel mult doi ani de zile va fie
introdusă canalizarea. Dacă noi avem fondurile
necesare, lucrările nu pot să dureze
mai mult de 24 de luni, cu tot cu procedura
de achiziție”, a declarat Marc Aurel, consilierul
primarului din Jucu. De asemenea,
administrația din Jucu dorește să reabiliteze
cădiri vechi pentru a le transforma în
cămine culturale. „Avem un singur cămin
cultural în comună, la Vișa. La ora actuală
fonduri se dau doar pentru reabilitări.
Avem o clădire pe care dorim să o reabilităm
și să o transformăm în cămin cultural.
Suntem în tratative cu o firmă de proiectare
care să facă un studiu de fezabilitate”,
a declarat Marc. „Doresc să rezolvăm
situația căminelor culturale. În acest moment
există un singur cămin cultural, la
Gădălin, și îmi doresc ca fiecare sat să
aibă un cămin cultural. Am în vedere un
proiect pe fonduri europene pentru reabilitarea
unor clădiri existente și transformarea
lor în cămine culturale. În următoarea
perioadă este posibil să accesăm fonduri
nerambursabile pentru acest proiect. Vom
reabilita o serie de clădiri vechi, neutilizate
în acest moment, astfel încât să putem
organiza programe culturale pentru săteni.
În acest moment, zilele satului Jucu de
Mijloc se organizează în mijlocul satului,
neavând un cămin cultural la dispoziție”,
a declarat și primarul. Sportul continuă
să fie o prioritate la Jucu. După ce vechea
administrație a alocat fonduri importante
pentru sport și actuala administrație are
proiecte ce vizează activitatea sportivă.
Astfel se dorește realizarea unei săli sport
multifuncționale și a unui teren de fotbal
în satul Vișa. „Vrem să facem o sală multifuncțională
care să fie folosită și pentru
sport, dar și pentru alte activități. Și aici
suntem la stadiul în care fezabilitate și
apoi să găsim și sursele de finanțare, cu
participare din bugetul propriu pentru
că avem și posibilități de cofinanțare”, a
declarat Marc.
Dacă actuala administrație reușește să implementeze
proiecte pentru dezvoltarea
comunei, Jucu poate să devină o destinație
căutată de tineri, în special cei care
lucrează în parcul indrustrial TETAROM.
Companiile din TETAROM sunt în continuă
dezvoltare, iar faptul că parcul industrial
se găsește pe raza comunei Jucu,
poate ajuta această localitate să crească.
Dacă actuala administrație le va oferi
condițiile și facilitățile necesare, tinerii
ar putea să se stabilească în comună. De
altfel primarul Valentin Dorel Pojar și-a
manifestat această dorință.
„Dorim să creăm în continuare condiții
pentru ca acești copii ai noștri să poată
rămâne în comunitate, să fie condiții de
muncă și de locuit, astfel încât copiii să
se întoarcă și să creștem această comunitate”,
a declarat primarul.
Dana Țîrlea

CLUJ MANIFEST
10 Medical
Un congres al intersecţiilor
Spicuiri de la Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli metabolice
Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli metabolice a organizat în perioada
19-21 octombrie al 14-lea Congres la Cluj-Napoca, sub presedinţia Conferenţiarului
Universitar Doctor Ioan Andrei Vereşiu.
„Nu pot să nu mă bucur de fiecare
dată când aud că întâlnirea de toamnă
a grupului nostru profesional figurează
deja în calendarele multianuale
ale multora dintre dumneavoastră,
dar chiar și în ale partenerilor noștri
din industria farmaceutică și chiar
ale unor participanți din străinătate.
Am încercat din nou să punem ”cap
la cap” un program cât mai atractiv
pentru dumneavoastră și să găsim
”intersecțiile” cele mai potrivite cu
asociațiile pacienților, cu ale asistentelor
educatoare dar și cu ale,
nou venitelor, asistente interesate de
podiatrie. Aceste ”intersecții” sunt
de altfel caracteristica majoră a Federației
noastre” a spus printre altele
Conf. Dr. Ioan Andrei Vereşiu în
mesajul său. Congresul a avut un
caracter internaţional şi numeroşilor
medici şi specialişti din ţară li
s-au alăturat din străinătate Prof. Dr.
Matthew Campbell, de la Facultatea
Carnegie, Universitatea Leeds
Beckett, Mare Britanie, Dr. Simona
Ioana Chisăliţă de la Spitalul Universitar
Linkoping, Suedia, Prof. Dr.
Yki-Jarvinen Hannele, de la University
of Helsinki, Finlanda, Prof. Dr.
Jens. V. Jorgensen de la Spitalul Universitar
din Oslo, Norvegia, Prof. Dr.
Sehnaz Karadeniz de la IDF Europe
Regional Chair, Prof. Dr. Nebojsa
Lalic de la Facultatea de Medicină,
Universitatea din Belgrad, Serbia,
Prof. Dr. Dragan Micic de la Centrul
Clinic al Serbiei, departamentul de
Endocrinologie, Diabet și Boli Metabolice,
Prof. Dr. Zeljko Metelko
de la Școala Medicală din Zagreb,
Croația, Prof. Dr. Philippe Moulin
de la Universitatea Claude Bernard ,
Facultatea Lyon Est, Franța, Dr. Monica
Negrean de la Spitalul San Vinzenz,
Germania, Prof. Dr. Snezana
Polovina de la Centrul Clinic al Serbiei,
departamentul de Endocrinologie,
Diabet și Boli Metabolice, Prof.
Dr. Julio Cesar Rocha de la Centrul
Medical din Porto, Portugalia, Prof.
Dr. Helmut Schatz de la Universitatea
Clinică Bergmannsheil der Ruhr
– Unversitatea Bochum, Germania,
Prof. Dr. Jacob Stephan de la Universitatea
din Tubingen, Germania.
Programul ştiinţific deosebit de bogat
şi varietatea temelor abordate,
precum şi înaltul nivel academic al
speakerilor au făcut din această ediţie
un succes, cu toate cele 32 de sesiuni.
Diabetul şi Sarcina, Diabetul
zaharat: Dialog între medicul specialist
şi medicul de familie, Provocări
în aplicarea cercetării în practică,
Eficacitatea şi siguranţa pancreasului
artificial în practică, Educaţia medicală,
cheia succesului terapeutic în
diabetul zaharat tip1 la copil, Exenatida
în managementul Diabetului
zaharat tip 2- dincolo de controlul
HbA1c, O nouă abordare a tratamentului
dislipidemiilor: de la anticorpi
la terapia genică, Avem opţiunea de a
acţiona mai bine - redefinind limitele
controlului, Diabetologul şi Ficatul
Gras Non-alcoolic, Un algoritm “treat-to-success”
în tratamentul DZ2 şi
rolul sitagliptinei, Farmacoterapia
obezităţii la persoanele cu diabet zaharat,
Tradițional vs inovativ-sulfonilureea
vs inhibitorul de DPP4. De
ce sulfoniluree? De ce inhibitor de
DPP4? Decizii importante în terapia
persoanelor cu Diabet Zaharat tip 2,
Exerciţiul fizic şi diabetul tip 1: Cum
să evităm hipoglicemiile? , Managementul
corect al riscului cardiovascular
în diabetul zaharat tip 2-dovezi
clinice, Importanţa managementului
ponderal în diabetul zaharat, Diabetul
și hipertensiunea arterială: o alianță
nefastă în afectarea organelor
țintă, Actualităţi în boala renală, Medicina
centrată pe pacient(ul) cu diabet,
Diabetul zaharat şi sportul, Noi
biomarkeri şi asocierea lor în afectarea
cardiovasculară din diabetul zaharat
tip 2, Siguranţa îndulcitorilor,
Medicina personalizată şi multe altele.
În cadrul sesiunii Boli Cronice
Netransmisibile s-au abordat temele:
Riscul cardiovascular al populaţiei
adulte din România: rezultatele
studiului SEPHAR III, Cardiopatia
ischemică din perspectiva ghidului
2016 de prevenţie cardiovasculară,
Elemente de onconutriție ale unor
terapii complementare și alternative
cu tratamentele oncologice şi Țíntele
terapeutice și Ghidurile internaționale
la pacienții cu diabet. Dincolo de
controlul glicemiei. Sesiunea Aspecte
practice în abordarea diabetului
zaharat a conţinut dezbaterile: Rolul
protector al simptomelor psihologice
şi Dislipidemia aterogenă şi Riscul
cardiovascular rezidual.Afectare
vasculară în diabet a fost o altă sesiune
în care s-au abordat teme de
actualitate: Terapia cu celule stem la
pacienţii cu arteriopatie cronică obliterantă
şi picior diabetic, Diagnosticul
şi tratamentul minim invaziv în
boala vasculară periferică la pacienţii
cu diabet zaharat şi Particularităţile
tratamentului specific al accidentului
vascular cerebral la pacienţii diabe-

CLUJ MANIFEST
Medical 11
tici. Insuline bazale diferite, rată de
mortalitate cardiovasculară diferită a
atins subiectul Insulinoterapiei și Siguranței
Cardiovasculare. Programul
Naţional de Diabet este un subiect
arzător şi în cadrul congresului au
fost prezentate mai multe puncte de
vedere, atât al CNSAS, al Cancelariei
Primului Ministru, dar şi al diabetologului
practician. Cu această ocazie
s-a desfăşurat Adunarea generală
FRDNBM, a fost prezentat raportul
anual al federaţiei şi asociaţiile membre.
Nu ne-am propus o listă exhaustivă
a temelor dezbătute, dar am încercat
să vă răspundem la o întrebare
firească şi anume de ce este nevoie
de o asemenea manifestare şi care
sunt beneficiile finale pentru bolnavul
de diabet. Pentru aceasta am stat
de vorbă cu secrtetarul congresului,
Dr. Anca Cerghizan de la Centrul de
Diabet al Spitalului Clinic Judeţean
Cluj-Napoca.
Rep.: Spuneţi-ne, care sunt obiectivele
acestul congres, de ce se organizează,
de ce este necesar un
congres de diabet?
Dr. Anca Cerghizan: Congresul unei
federaţii este un pic mai diferit decât
al unei societăţi profesionale obişnuite,
pentru că federaţia este compusă
din asociaţii profesionale, societăţi
de medici din diverse specialităţi care
au legătură cu diabetul, plus asociaţiile
de persoane cu diabet şi atunci,
sub umbrela congresului federaţiei
este un congres medical, adresat medicilor
de diverse specialităţi, este un
congres al educatorilor în diabet care
merge în paralel şi este a treia parte
de congres al asociaţiilor persoanelor
cu diabet, cu sesiuni comune. Deci,
vocaţiile comune generează întâlniri
cu persoane cu diabet, educatori în
diabet, care sunt asistenţii şi medici.
Se discută problemele comune şi fiecare,
pe bucata lui în simpozionul
lui, discută la nivel de pacient ce se
întâmplă şi e e nou, la nivel de asistenţi
de educaţie, ce se întâmplă şi ce
e nou şi la nivel de medici la fel. Asta
este diferit la congresul federaţiei, şi
nu suntem singura federaţie din România,
dar federaţiile cam aşa sunt
gândite, ca o uniune a tuturor celor
implicaţi în îngrijirea persoanei cu
afecţiunea respectivă. Din punct de
vedere medical dacă mă întrebaţi,
discutăm, în principiu, lucrurile noi
care au apărut de la ultima ediţie şi
problemele care apar la nivel individual
în fiecare judeţ, pentru că, chiar
dacă trăim în aceeaşi ţară, problemele
par diferite. Încercăm să plecăm
de aici cu propuneri care să ducă la
o îmbunătăţire a îngrijirii. Cam asta
este ideea. Avem şi 14 invitaţi străini
printre care şi preşedinta Federaţiei
Internaţionale de Diabet – regiunea
Europa, Prof. Dr. Sehnaz Karadeniz.
Fiecare lider de opinie, pentru
că toţi sunt, pe un anumit segment
din îngrijirea persoanelor cu diabet,
cu experienţă şi expertiză avansată,
vorbesc din punctul acela de vedere.
Adică, este o oportunitate pentru toţi
cei care participă de a discuta împreună
nişte probleme cu care ne batem
fiecare la locul lui de muncă, fiecare
în spatele biroului lui, chiar dacă
suntem în aceeaşi zonă, şi de aceea
sunt importante.
Rep.: De câţi pacienţi se ocupă federaţia
la nivelul ţării?
Dr. Anca Cerghizan: Este vorba,
conform datelor din evidenţa CNAS,
de 700.000 de persoane cu diabet zaharat
tratate medicamentos, însă la
nivelul ţării există, se pare, 2 milioane
de persoane, conform studiului
PREDATORR, al Societăţii Române
de Diabet. Avem pe de o parte datele
Casei Naţionale, care rezultă din
numărul persoanelor cărora li se prescrie
medicaţie pentru diabet, şi care
reprezintă cam 90% , pentru că sunt
persoane cu diabet, care în prima etapă
a evoluţiei bolii nu au nevoie de
medicaţie şi de aceea nu figurează în
sistemele Casei de Asigurări. Aceasta
este o cifră, şi cealaltă vine dintr-un
studiu epidemiologic făcut în România
de Societatea Română de Diabet,
care îi ia în considerare şi pe cei care
nu iau tratament, pentru că aceeia
vor ajunge într-o perioadă scurtă să
aibă nevoie şi de tratament şi să intre
numeric într-o importanţă financiară,
pentru că de fapt acolo ajungem.
Din păcate nu avem în România în
momentul de faţă un registru naţional
de diabet, după regula simplă că
orice persoană înregistrată cu această
boală la nivelul medicului să figureze
naţional unic, ca să avem o cifră.
Deci asta ne lipseşte în momentul de
faţă şi de 10 ani sunt încercări diverse
de a găsi modalitatea prin care să
se creeze acest registru. De aceea vă
spun că o să vă trimit datele, ca să nu
spun cifre greşite. O să aveţi două cifre,
cea oficială a Casei de Asigurări
şi cifra care rezultă din studiul făcut
de Sociatatea Română de Diabet.
Rep.: V-aţi propus la nivelul federaţiei
şi a acestui congres cumva,
să interveniţi în şcoli? Există un
dialog?
Dr. Anca Cerghizan: Da, în Cluj,
plecând de la Federaţia Română de
Diabet, a existat un proiect amplu de
intrare în şcoli. La momentul respectiv,
proiectul a fost făcut în colaborare
cu preşedintele de la momentul
respectiv, cu domnul profesor Hâncu
şi cu Adrian Hădean. Ei au fost cei
care împreună au creat echipe ce s-au
plimbat prin şcoli în Cluj. Există şi
la nivelul altor judeţe, dar din păcate
nu s-a reuşit o acţiune generală.
Oricum, din Federaţia Naţională de
Diabet face parte şi Asociaţia Română
de Studiu al Obezităţii, în care, în
principiu, suntem tot noi diabetologii,
dar şi medicii care au de lucru în
urma obezităţii. Pentru că ziceam de
obezitate recunoscută drept cauză,
printre cele 12 cauze enumerate în
ghidul ăsta din 2016, figurează toate
problemele cardiovasculare, deci infarctele,
accidentele vasculare, sunt
considerate, în cea mai mare parte a
lor, la persoanele cu exces ponderal,
o cauză a obezităţii, şi intervenind pe
obezitate am putea preveni numărul
de cazuri noi de afecţiuni. Asta auziţi
şi dvs, şi suntem pe primele locuri în
Europa la mortalitatea vasculară. Tot
de aici vine.
Rep. : Care este interesul rezidenţilor,
al tinerilor absolvenţi de medicină
pentru specialitatea diabet,
nutriţie şi boli metabolice?
Dr. Anca Cerghizan: Eu cred că
este un interes deosebit, ca dovadă
numărul mare de rezidenţi pe care îi
avem. Numărul lor a crescut în ultimii
ani şi încep să se umple zone
care erau cu puţini medici specialişti.
Şi în momentul de faţă sunt judeţe în
România cu un singur diabetolog în
tot judeţul, care trebuie să acopere în
jur de 20000 de persoane. Au început
în ultimii ani cu rezidenţii, care
vă spuneam, au fost în număr tot mai
mare în ultimii 5-6 ani, să se acopere
şi judeţele acestea, ca să existe o
îngrijire mai corectă. Nu poţi să faci
medicină când ai de scris 100 de reţete
pe zi. Nu poţi să consulţi 100 de
oameni pe zi, este imposibil. Dar trebuie
să o facem, nu putem lăsa pe nimeni
fără medicaţie, şi atunci singura
adaptare e că renunţi la timpul şi
calitatea actului medical ca să poţi să
dai totuşi o reţetă. Dar lucrul acesta
s-a schimbat foarte mult şi credem că
în curând o să dispară problema asta.
În încheierea congresului a fost prezentată
Carta Alba a Diabetului, dar
incidenţa crescută a acestei afecţiuni
şi implicaţiile ei asupra populaţiei ne
fac să revenim în curând cu subiecte
legate de diabet.
Alice Valeria Micu

CLUJ MANIFEST
12 Cultural
Adâncul din înalturi
Teatrul Maghiar de Stat Cluj-
Napoca a reuşit încă o dată să
ofere actorilor execelenţi pe
care îi are acum o partitură pe
marginea căreia să-şi exprime
potenţialul lor actoricesc uriaş
cu spectacolul “În adâncuri”,
regia,Yuri Kordonsky,
scenografia, Dragoş Buhagiar.
Spectacolul este o punere în scenă
originală a piesei lui Maxim
Gorki, „Azilul de noapte”, pentru
care Yuri Kordonsky a ales
să utilizeze varianta originală
a titlului ales de dramaturg
şi nu varianta sub care este
cunoscută piesa în România, dar
şi o decupare a textului, redus
aproape la jumătate. Regizorul a
reuşit să ofere formule puternice
de lectură scenică, astfel încât,
combinaţia dintre varianta
scenografică propusă de Dragoş
Buhagiar, textul selectat şi
versatilitatea actorilor a generat
un spectacol răvăşitor.
Subiectul are capacitatea de a fi foarte
actual, deşi lumea marginală nu
fusese exploatată scenic la început de
secol XX în această manieră. Un azil
de noapte, un loc al destinelor ratate,
al poveștilor și personalităților transformate,
umilite şi ţinute la suprafaţa
unei existenţe la limită doar de purul
instinct de supraviaţuire. Viaţa celor
de acolo este tulburată de sosirea
unui nou chiriaș, Luca. El intuieşte
calea de mântuire din acel infern al
mizeriei şi al ratării, una onirică,
graţie idealurilor şi viselor celor ce îl
locuiesc. Satin, cel ce susține calea
lucidității ca singura posibilitate de
ieşire este cel pe care se construieşte
pilonul realist. Între cele două tendinţe
se derulează viaţa fărâmată în
cioburi triste a acelui adăpost, o mixtură
de violenţă şi tandreţe, de
bunătate şi egoism, de indiferenţă şi
delicateţe. Dragoş Buhagiar alege
formula unui acoperiş în două ape,
susţinut de cele două tendinţe majore,
de pendularea perpetuă între
ideal şi fatalitate, o arcă postumană,
construită din bârne arse, devastată
de un alt fel de potop, în urma căruia
a rămas desenat ca un model inevitabil,
gestul tandru al remuşcărilor şi
cel fatal al sinuciderii.„Cred în fiecare
proiect pe care îl putem atinge,
eu sau voi, fiecare în mod egal, în
limita forţei noastre, spunea regizorul
Yuri Kordonsky în cadrul conferinţei
de presă care a precedat premiera
clujeană. Câteodată este greu
să ştii ce anume să ceri de la o piesă,
ce anume impresionează mai mult,
titlul, personajele, ce anume crează
emoţia. Aceasta s-a jucat pretutindeni
în lume, a fost tradusă probabil în
toate limbile. Cu fiecare traducere
sau interpretare, o parte din personaje
au căpătat trăsături-caracteristici
noi, alte perspective din punct de
vedere semantic. Ceea ce poate fi
considerată o binecuvântare este
enorma popularitate de care se
bucură piesa, enorma relevanţă pe
care o are oriunde ai merge în lume.
Te poţi duce în Japonia sau în Africa
de Sud, sau în Peru şi oamenii vor
spune că i-a impresionat foarte mult.
În acelaşi timp, cursul piesei, felul în
care te face să te simţi, vine din faptul
că a fost scrisă într-un moment
istoric, cu tot felul de personaje,
speranţe, romantism, revoluţie, cu o
singură soluţie pentru toate problemele.
De aceea a avut o mulţime de
puneri în scenă, în special în Rusia
secolului XX, se aştepta o judecată
clară, ce e bine şi ce e greşit, cine-i
bun şi cine-i rău şi aşa mai departe.
Şi acest „ceva” existând în piesă,
marchează un nivel mult mai profund
al naturii umane. De aceea este
şi foarte greu să sapi în diversele
straturi ale tradiţiei istorice, în felul
în care interpretează oamenii sau
cum ar trebui să o facă, să pătrunzi în
miezul piesei. Dar aici vorbim deja
despre altceva, despre cum intrăm în
panică sau cum ajungem la disperare,
cine suntem, în ce credem, ce am
plănuit, ce facem cu ce am plănuit şi
aşa mai departe. Gorki a trăit în timpul
în care oamenii nu aveam nevoie
unii de alţii pentru alimente, pentru
hrană. Ei nu aveau nicio scuză, noi
avem. Dar el a dat un sens naturii
umane, prin frumuseţe şi artă în
acelaşi timp”. Decizia regizorului a
fost, încă de la început, de a nu pune
pe scenă Rusia secolului XIX, ci de a
plasa piesa în zilele noastre. „În
adâncuri” sunt oameni care trăiesc
aici şi acum, ştirile care se aud la radio
sunt în timp real şi astfel, diferite
la fiecare reprezentaţie, iar fanta prin
care se vede societatea răsturnată,
acoperişul din adâncuri, este o metaforă
splendidă la care întreaga echipă
ne invită să reflectăm într-o formulă
restrânsă, de studio, cu 100 de locuri,
plasate în buza scenei, de unde
aproape poţi simţi respiraţia accelerată
de spaimă ori şuieratul morţii.
Reversul acestei formule este ocazia
actorilor de a coabita cu spectatorii,
de a intra într-o simbioză afectivă,
cum rar mi-a fost dat să trăiesc. Accesul
la text al spectatorilor care au
nevoie de supratitrare a fost uşurat de
proiectarea traducerii pe grinzile
acoperişului-decor, astfel încât să reducă
la minimum pierderea din vedere
a actorilor. De fapt, la un moment
dat, am renunţat să urmăresc
transpunerea textului, pentru că magia
limbajului universal al compasiunii,
emoţia puternică dinspre şi
înspre scenă făcea aproape inutile
cuvintele ca înţeles, iar sonoritatea,
timbrul vocii actorilor, toată energia
împletită în fluxul şi refluxul dintre
actori şi spectatori să aluvioneze perfect.
Yuri Kordonsky şi Dragoş Bu-

CLUJ MANIFEST
hagiar au colaborat în 2012 la realizarea
acestui spectacol la
Luxemburg, dar după patru ani au
decis să îl reia la Cluj. L-am întrebat
pe Dragoş Buhagiar dacă peste alţi
patru ani, când un teatru le-ar oferi
posibilitatea să repună în scenă
această piesă, s-ar putea reinventa la
nivelul scenografiei, al decorurilor,
al costumelor, al micii găselniţe fabuloase
cu ştirile. Am aflat că are,
pentru acelaşi teatru şi aceeaşi trupă
o altă soluţie scenografică, dovadă că
aici a găsit un ferment creativ capabil
să aglutineze voci diverse. „Ne aflăm
la a doua variantă de decor desenat
din imaginaţie şi mai am încă un
proiect desenat, gata. Pot să-l dau în
lucru aici. Problema e să vedem ce se
va întâmpla atunci, nu ştiu. Asta cu
remake-urile m-a marcat de mic şi
cred că într-un fel noi suntem datori
să fim oneşti cu spaţiile teatrale în
care ne producem. Există regizori
măreţi care pun pe scenă televizorul
şi … sunt în viaţă, trec pe lângă
dumneavoastră. Eu nu sunt de acord
cu asta. Cred că trupa asta e o trupă
fabuloasă, trebuie să construieşti cu
ei personajele astea, plus modul de
lucru al lui Iura, care este profund şi
fără nicio fentă de marketing .. sigur
că e foarte poetic făcut aici, ce avem
noi pe scenă sunt nişte bijuterii personale.
Am lucrat mult aici, îmi doresc
să mai lucrez pentru că mă simt
confortabil, aici se face teatru. Ei
joacă împreună, funcţionează, sunt
un mecanism, strălucesc, au momentele
lor de… e cevaaa.. e o întâmplare
specială” a mărturisit scenograful.
Acest acoperiş-arcă, salvare şi condamnare,
paradis şi infern, cale şi
capcană este primul cu care spectatorul
relaţionează şi apoi descoperă
că actorii sunt camuflaţi în mlaştina
aceea, de unde ies unul câte unul, cu
grinzile lui arse, dar solide, capabile
să susţină acrobaţiile personajelor,
intrările şi ieşirile lor din scenă, în
lipsa uşilor, cu fâlfâirile tandre ale
foliei semitransparente, decorul este
un personaj în sine. Îi percepi nuanţele,
valenţele cu fiecare scenă şi
impresia că el se construieşte sub
ochii tăi, în ritmul în care observi
ceea ce fac personajele din planurile
secunde, în timp ce în prim-planul
cinematografic se desfăşoară firul
dramatic se menţine până la final. „E
un punct, e un acoperiş- ax care împleteşte
un univers, e un loc specific
cumva pentru oamenii străzii, a spus
regizorul Yuri Kordonsky. Am folosit
aceeaşi idee, dar am redus scala
culorilor la o gamă nu neapărat sumbră,
dar specifică ţării noastre, zona
griurilor perfecte, o zonă folosită şi
de intelectualitate, de toate păturile
sociale. E o zonă în care toată lumea
se simte confortabil, deci am redus
foarte tare cromatica spectacolului,
atât în ceea ce priveşte spaţiul, cât şi
în ceea ce priveşte costumele, acesta
fiind unul dintre aspectele la care nu
am fost foarte atent acum patru ani.
În momentul în care ai un decor atât
de puternic, pentru că e o structură
sordidă, extrem de prezentă pe scenă,
în momentul când ai o structură de
genul ăsta cu siguranţă trebuie să fii
în raport de complementaritate, nu
numai cu colorile personajelor, dar şi
cu genul de material. La o structură
chiar şi arsă fiind, care stă în picioare,
am venit de data asta cu nişte
costume fluide, ce completează starea
personajelor, care devin expuse în
spaţiul ăsta, nu numai la problemele
pe care ei le au, dar şi la natură. Oricum
suntem la mila Domnului, tot ce
se întâmplă în viaţa asta are legătură
cu şansa, cu divinitatea, cu dramul de
noroc şi cu alegerile pe care le facem.
Suntem o sumă de alegeri, o
sumă de decizii pe care le-am luat
până la o anumită vârstă”. „Mi s-a
cerut la un moment dat să justific viziunea
regizorală, a continuat Yuri
Kordonsky. Mi se pare absolut neinteresant
să iau identic ce e pe stradă
şi să pun pe scenă, pentru că întotdeauna
ce e pe stradă va fi mult mai
puternic decât ce punem pe scenă.
Cine îşi asumă la toate palierele, de
la regie, la povestea asta cool, să
spună: n-am nevoie de interpretare, e
de ajuns să pun spectacolul străzii?
Pot să mă aşez pe o bancă şi să văd
toate poveştile astea, adică vorbitul
prost, îmbrăcatul şi aşa mai departe.
Nu ştiu dacă mă duce, sigur este o
zonă de teatru care nu trebuie să se
transfere neapărat într-o zonă de poveste,
dar cred că noi suntem, totuşi
nişte solitaire, ca să zic aşa, şi acceptăm
că teama noastră sau viziuni
Cultural 13
ale noastre despre un text trebuie
spuse în felul nostru”. Dacă regizorul
vorbeşte de viziunile multiple asupra
textului, nouă, spectatorilor ne
rămâne doar să găsim curajul de a
reveni „În adâncuri” pentru a putea
percepe toată bogăţia de scene tulburătoare,
simboluri, multitudinea
caleidoscopică a detaliilor care se
revelau simultan în mai multe colţuri
ale scenei. Cum să aleg între partituri?
Care moment să vi-l aduc în
atenţie? Nu o voi face, ci vă las satisfacţia
de a descoperi un spectacol pe
care-l duci mult în tine, după ce
părăseşti acel spaţiu magic. Spectacolul
În adâncuri, reprezentând viziunea
regizorală a lui Yuri Kordonsky,
după Azilul de noapte de Maxim
Gorki se joacă în această stagiune la
Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca.
Scenografia îi aparţine lui
Dragoş Buhagiar, dramaturgia- András
Visky, asistent regie- Noémi
Vajna, asistent scenografie- Ioana
Popescu, corepetitor-Zoltán Horváth,
regia tehnică-Ákos Bocsárdi,
Ágota Tatár. Distribuţia este una de
excepţie : Laczó Júlia (Anna), Imre
Éva (Nataşa), Kézdi Imola (Vasilisa),
Gábor Viola (Vaska Pepel), Bács
Miklós (Satin), Bogdán Zsolt (Luka),
Hatházi András (Mihail Kostiliov),
Farkas Loránd (Andrei Kleşci),
Petho Aniko (Nastia), Keresztes Sándor
(Bubnov), Szűcs Ervin (Baronul),
Dimény Áron (Actorul), Árus
Péter (Tătarul).
Alice Valeria Micu

CLUJ MANIFEST
14 Publicitate

CLUJ MANIFEST
Local 15
Expoziție unică la Muzeul
Etnografic al Transilvaniei
Muzeul Etnografic al Transilvaniei găzduiește în perioada 20
octombrie – 20 noiembrie expoziția Satul și țăranul în pictura
românească.
Această expoziție este realizată la
inițiativa unor prestigioși colecționari
de artă, care și-au dorit să aducă în
atenția publicului o extrem de interesantă
selecție de lucrări pe care publicul
larg nu are decât rareori posibilitatea
de a le admira. Cele mai multe
dintre acestea pot fi văzute doar în
spații private, în casele acestor frumoși
și pătimași culegători de valori
artistice.Așadar, lucrările aparțin
unor colecționari particulari care au
dorit să rămână anonimi, mai puțin
preotul profesor Ioan Bizău, mare
iubitor de artă tradițională și autentic
românaescă, care a pus la dispoziția
organizatorilor mai multe tablouri
care oglindesc aspecte diferite din
viața satului și a țăranului român.
“Artiștii sunt un fel de îngeri care ne
oferă tot ce noi nu putem vedea sau
simți. Ochiul vede, sufletul filtrează
și mâna cu penelul transformă toate
aceste senzații. Cred că această expoziție
este ceva unic. Sunt convins
că aici sunt tablouri care nu au văzut
niciodată lumina sălilor d expoziție.
De ele s-au bucurat doar cei ai casei
și cei dragi lor. Aceste tablouri văd
pentru prima dată publicul. Vreau să
vă îndemnn trei lucruri: bucurați-vă,
bucurați-vă și bucurați-vă din nou
de ceea ce o sa vedeți la această sărbătoare
a artei”, a declarat Alin Samochiș,
organizatorul expoziției Satul
și țăranul în pictura românească.
Expoziția prezintă lucrări ale unor
artiști de valoare precum Nicolae
Vermont, prieten și coleg al lui Ștefan
Luchian, unul dintre inițiatorii
Expozițiunii Artiștilor Independenți;
Jean Neyles, stabilit de tânăr
la București și integrat, tematic și
estetic, în arta românească interbelică;
Gore Mircescu, buzoian de origini,
a studiat la București, Barbizon
și Paris; Nicu Enea, a cărui pictură
este una realistă, cu efecte documentare,
surprinzând cu brio o localitate,
un peisaj sau un gest al țăranului aflat
la muncă sau în sărbătoare; Sever
Burada, craiovean, care a pictat
flori, nuduri, peisaje și interioare
decorative; Honoriu Crețulescu, realist
în spiritul liric de la Iași, a realizat
peisaje, portrete și naturi statice;
Magdalena Rădulescu, care prin
sursa sa de inspirație, aparține artei
românești și tradițiilor folclorului,
dar prin tehnica picturii, ea se integrează
în valorile recunoscute ale
picturii contemporane; Alexandru
Satmary, Alexandru Henția, Nicolae
Brana, Traian Bilțu-Dăncuș, Letiția
Muntean, Petre Abrudean, Theodor
Harșia, Mariana Bojan, Vasile Gheorghiță,
Emil Cornea, Gheorghe Ilea,
Alexandru Popp, Aurel Dan, Haneș
Brutus sau Grigore Negoșanu. Negoiță
Lăptoiu, critic de artă prezent la
vernisajul expoziției, a suliniat faptul
că această expoziție reprezintă o
“initiațivă rară de ordin cultural care
se înscrie într-un prezent precipitat și
destul de confuz. Am ținut să fiu aici
prezent pentru că nu e deloc fără rost
o asemenea inițiativă care provoacă
o întoarcere în timp. Traversăm așa
zisa epocă a globalizării, care din
păcate, anulează unele dintre cele
mai frumoase sentimente ale vieții:
autenticul național. O asemenea expoziție
întărește sentimentul că un
popor a avut și trebuie să aibă identitate.
Chiar dacă ne topim în această
vâltoare a vremii nu trebuie să uităm
de lucrurile care ne reprezintă”, affirmă
Lăptoiu. Pornind de la cuvintele
celebrului autor Oscar Wilde,
care susține că se poate trăi și fără
artă, dar e păcat, Negoiță Lăptoiu
apreciază colecționarii care au pus
la dispoziția publicului lucrările din
patrimoniul personal “mă simt extraordinar
de bine când văd lucruri de
calitate care au ajuns în stare publică.
Poporul român a fost și va fi capabil
de ofrande creative cu totul deosebite.
Această expoziție este o sinteză:
pe cât de reductivă pe atât de semnificativă”.
Expoziția Satul și țăranul
în pictura românească este un elogiu
adus artistului și o bucurie pentru sufletele
clujenilor care sunt îndemnați
să calce cu încredere pragul Muzeului
Etnografic al Transilvaniei unde
au posibilitatea de a se convinge că
“veșnicia s-a născut la sat”.

CLUJ MANIFEST
16 Publicitate