ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.43 - 19 Octombrie - 25 Octombrie 2016

ANUL II • NR. 43 • 19 - 25 octombrie 2016
Preț: 1 Leu • Apare miercuri
www.clujmanifest.ro
Aurul verde,
o miză de 6 miliarde €
Clujul are un deficit
de lemn exploatabil
din cauza tăierii
excesive a pădurilor
de gorun și de fag.
Lipsa drumurilor forestiere
și tehnologia
de recoltare depășită
ne scad din productivitatea
muncii
în sectorul silvic și
în industria mobilei.
Dincolo de toate
acestea apare necesitatea
exploatării
durabile a fondului
forestier din zonă.
pag. 4-5
De ce candidez?
Clujul rămâne fără
viceprimar
Un nou scandal de corupție a lovit administrația locală
din Cluj-Napoca. După primari și președinți de consiliu
județean, iată că la Cluj și viceprimarii sunt vizați de
DNA pentru fapte de corupție. Astfel, viceprimarul
Horvath Anna, este acuzată de către DNA că ar fi făcut
presiuni asupra unor angajați din Primăria Cluj-Napoca
pag. 2 pag. 6-7

CLUJ MANIFEST
2 Editorial
De ce candidez?
A mai rămas puțin timp până când,
din nou, vom merge la urne pentru
a decide cu privire la viitorul nostru
pentru următorii patru ani sau, de
ce nu, pentru o perioadă mai lungă.
Fiecare partid și candidat vine cu o
scrisoare de intenție, cu oferte atractive
în spatele cărora se prefigurează
deja bunăstarea. O bunăstare
însă condiționată cel mai adesea,
sub forma apostrofantă, de formula:
“Dacă ne votați pe noi!”. În aceste
circumstanțe, decizia mea de a mă
înscrie în cursa electorală pentru un
loc de deputat, din partea ALDE, un
partid în formare și creștere, pe care
doar personalitatea domnului Călin
Popescu Tăriceanu îl recomandă,
mă pune în dificultate sub aspectul
ofertei pe care eu o pot face. Nu pot
promite atât de mult precum cei din
PSD, PNL, PMP, UDMR și alții. Și
nu am nici cum să condiționez votul.
Dar nici nu-mi doresc să o fac.
Faptele noastre, trăsăturile noastre
de caracter sunt cele care vorbesc,
ne fotografiază și ne prezintă. (Iar
aici pot să spun și eu câte ceva.). Eu,
Vicențiu Știr, nu promit. Fac. Fac
în cunoștință de cauză, sistematic,
calculat. De pe această poziție doresc
să-mi lansez candidatura pentru
Camera Deputaților, conștient de
ceea ce prerogativele funcției oferă și
ceea ce eu pot face ca deputat. Ar fi
interesant, poate, să aflăm răspunsul
la întrebarea ce face, ce poate și ce
trebuie să facă un parlamentar? Poate
că așa, la final de mandat, nu ar mai
exista dubii în ceea ce privește votul,
pentru că logica interogației ar
conduce și la: „Ce ați făcut domnule
…?” Încerc să explic și să sintetizez:
“ Camera Deputatilor adoptă legi,
hotărâri, moțiuni simple, mesaje și
alte acte politice - se arată in regulamentul
acesteia la art.85. ” Întrebarea
care, cred eu, trebuie pusă este: câte
din acestea, din mandatul care acum
se încheie, au însemnat ceva mai
mult decât literatură sau discurs retoric?
Câte au avut efect concret în
bunăstarea atât de mult vehiculată la
fiecare campanie electorală? Pe siteul
Camerei Deputaților, în anul 2016,
întrebările și interpelările formulate
de deputați însumeaza un număr de
2333. Înseamnă că în cei patru ani de
mandat au fost înregistrate aproape
10.000 de asemenea acte politice.
În situația în care acestea nu se suprapun
și nu se repetă, îmi este greu
să cuprind cu mintea la ce anume
problemă majoră se raportează fiecare.
Cât despre măsura pe care cei
interpelați- presupun executivul- au
luat-o, și cum anume a fost urmărită
soluționarea, ce aș mai putea crede
sau spune? Și să nu uitam că mai există
și declarații, rezoluții, moțiuni și
inițiative legislative. De aceea, consider
eu, este nevoie, de un alt gen
de abordare politică a problemelor
cu care se confruntă societatea: pragmatic,
planificat și asumat. Iar aici
cred că pot face și eu ceva. Ceva mai
mult decât de a juca rolul unui spectator
politic. În consecință, întrucât
doresc să devin un actor politic implicat,
cu rol și responsabilități asumate,
mi-am anunțat intenția de a
candida ca deputat, pe un loc eligibil,
pe lista Alianței Liberalilor și
Democraților Cluj. Mă recomandă
simțul răspunderii față de muncă și
respectul față de concetățenii mei și
nu numai.
Vicențiu Știr
Director: Ionuţ GEANĂ
Redacția:
Alice Valeria MICU
Călin POENARU (colaborator)
Dana ȚÎRLEA
Mihai BACALU
Publicație săptămânală
Cluj-Napoca, Strada Ploiești,
nr. 1, et. 2
Redacţie: 0746‐810.548,
Publicitate: 0799‐788.009
redactie@clujmanifest.ro,
www. clujmanifest.ro
Tipărit la SC Garamond SRL
ISSN: 2458-0244
Se distribuie în județul Cluj
Preț: 1 Leu
Apare miercuri

CLUJ MANIFEST
Justiţia le-a scos Șapca
Local 3
Verde foștilor proprietari
Procesul istoric pentru stabilirea proprietarilor terenului din zona Şapca Verde,
de la marginea Clujului, din localitatea Floreşti, din perimetrul Centrului Comercial
Polus are un deznodământ surprinzător. Instanţa de judecată a refuzat
în această lună reconstituirea dreptului de proprietate membrilor Asociaţiei Fiii
Vechiului Mănăştur.
Sentinţa judecătorului Diana Roşu,
din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca
a picat ca un trăsnet, la 12 ani
de la demararea acţiunii. „Respinge
petitele privind reconstituirea dreptului
de proprietate al reclamanţilor
asupra terenului în suprafaţă totală
de 18,64 ha situat în zona denumită
“Şapca Verde II” sau “Şesul de Jos”.
Cei peste 100 de foşti proprietari au
cerut în anul 2004, anularea titlului
de proprietate al firmei Polus, asupra
terenului de sub centrul comercial cu
acelaşi nume din localitatea Floreşti
şi reconstituirea dreptului de proprietate
pe vechiul amplasament. Procesul
s-a suspendat, pentru judecarea
cererii de anulare a titlului de proprietate
a firmei Polus, care s-a şi realizat,
în anul 2011. Nu doar expertiza
a prelungit procesul. Reprezentanţii
firmelor Polus şi Agroindustriala au
cerut reconfirmarea identităţii şi a solicitării
petenţilor. Apărătorul acestora
a solicitat instanţei să ia notă de
anularea actului de tranzacţionarea
a terenului din anul 1998, dintre
Agroindustriala şi Polus, dispusă irevocabil.
Buldozerele şi mita oficială la
Agronomie
Atunci terenul de peste 30 de hectare,
din proprietatea Statului Român, aflat
iniţial în administrarea Universităţii
de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară
din Cluj, fusese achiziţionat
de către firma Polus Transilvania de
la Agroindustriala, pe atunci companie
de stat, unde fusese dat în administrare
de către Prefectură. Manevra
abuzivă a dus la condamnarea directorului
Cristian Istrătescu la închisoare
de doi ani, cu suspendare.
Istrătescu sustine că este nevinovat
şi că întreaga afacere a fost orchestrata
la nivel politic. “A fost o afacere
gandită la Bucureşti. Fostul prefect,
Alexandru Fărcaş a primit sarcină
de la Guvern să dea “Şapca verde”
în administrarea Agroindustriala,
pentru a putea fi apoi cumparată de
Paszkany”, a spus Istrătescu pentru
publicaţia Clujeanul. Agronomia a
atacat tranzacţia în instanţă, după ce
oamenii magnatului Arpad Paszkany
au intrat cu buldozerele în recolta
cercetătorilor USAMV, dar a renunţat
la proces, deşi avusese câştig
de cauză în prima fază, după ce Polus
se angajase să-i ridice o clădire de
amfiteatre, un fel de mită oficializată
în acte.
Tranzacţie anulată degeaba. Statul
doarme, baronii prosperă
După anularea actului de vânzare
cumpărare a terenului de la Şapca
Verde, pentru vânzarea fără licitaţie,
sub preţul pieţei, reprezentanţii
Primăriei din Floreti au încercat să
intervină în procesul de fond funciar,
dar solicitarea lor a fost respinsă
de magistratul Diana Roşu. Acelaşi
magistrat a refuzat să răspundă
reprezentanţilor Ministerului de Finanţe,
care au cerut explicaţii pentru
situaţia juridică a terenului.
Cheltuieli de judecată istorice
Potrivit avocatului Claudia Drăgan,
magistraţii Înatei Curţi de Casaţie şi
Justiţie au decis anularea tranzacţiei
dintre Agroindustriala şi Polus, şi
revenirea terenului la situaţia anterioară,
ceea ce ar însemna ca terenul
pe care este construit Centrul Comercial
Polus să reintre în posesia Statului
Român. Cu atât mai surprinzător
este nu doar faptul că terenul nu a
intrat de 5 ani înapoi în posesia Statului
Român, dar că reclamanţii, cărora
li s-a refuzat acum reconstituirea
dreptului de proprietate, trebuie să
achite avocaţilor firmei Agroindustriala,
prin decizia magistratului Diana
Roşu, suma uriaşă de 100.000
de lei, drept cheltuieli de judecată, o
sumă neobişnuită şi excesivă pentru
sălile de judecată româneşti. Avocatul
Claudia Drăgan ne-a declarat
că după motivarea deciziei, de către
magistratul Diana Roşu, clienţii săi
vor introduce recurs, deoarece se
consideră nedreptăţiţi. Petenţii sunt
urmaşii veteranilor de război, din
Mănăştur şi Floreşti, împroprietăriţi
de Statul Român la reforma agrară
de după conflagraţia mondială, cu
terenul preluat de la groful Alexandru
Mikes.
Mihai Bacalu

CLUJ MANIFEST
4 Economic
Aurul verde, o miză de 6
miliarde de euro
Clujul are un deficit de lemn exploatabil din cauza tăierii excesive a pădurilor de
gorun și de fag. Lipsa drumurilor forestiere și tehnologia de recoltare depășită
ne scad din productivitatea muncii în sectorul silvic și în industria mobilei. Dincolo
de toate acestea apare necesitatea exploatării durabile a fondului forestier
din zonă.
În subordinea Direcției Silvice Cluj (DSC)
sunt 113.740 ha de pădure, dintre care
60.325 ha de stat și 53.415 ha particulare.
60% din suprafeţele forestiere se află în
zona de munte, iar restul, în cea colinară şi
de câmpie. “Unele dintre suprafeţele cele
mai accesibile, cu specii valoroase cum ar
fi gorunul şi fagul, au fost exploatate excesiv,
în timp ce în cazul celorlaltor specii
exploatarea a fost mai raţională”, conform
conducerii DSC.
Deficit de pădure exploatabilă la Cluj
Pe teritoriul acesteia se înregistrează un
deficit semnificativ exploatabil. Erau volume
mici în cazul gorunului (154 mc/ha)
şi al fagului (195 mc/ha). Molidul are o
distribuţie pe clase de vârstă mai uniformă
şi un volum de 242 mc/ha. Bradul era specia
ce înregistra cel mai mare volum - 276
mc/ha, comparativ cu volumul mediu de
170 mc/ha, fiindcă se află pe suprafeţe
restrânse. Structura arborilor pe clase de
vârstă la Cluj prezintă abateri de la starea
normală, ca efect al cotelor mari de tăiere
adoptate înainte de 1989. Cei mai mulți arbori
sunt de 41-60 de ani (25%), de 21-40
de ani (25%) și de 0-20 de ani (23%), mai
puțin de 80-100 de ani (8%) și de peste
100 de ani (7%). În Cluj predomină foioasele
(60,8% ), mai ales fag și cvernicee,
în timp ce rășinoasele dețin 39,2%, majoritatea
molid, mai puțin brad, larice, pin sau
duglas.
An acceptabil pentru producătorii locali
de mobilă
În 2015 producătorii mari din județ, cu
1.350 de angajați, au avut profituri de doar
4,5 milioane de euro, la o cifră de afaceri
de 106 milioane de euro. Clasamentele
realizate de agenția FinancialTrends sunt
grupate în fabricarea de mobilă pentru
birouri şi magazine (cod de clasificare a
activităţilor din economia naţională 3101),
fabricarea de mobilă pentru bucătării
(3102), fabricarea de mobilă (3109). Managerul
agenției, Alexandru Bratosin, remarcă
faptul că Ecolor Jucu (CAEN 3109)
a înregistrat o creştere de 23% a afacerilor
față de anul precedent, Sortilemn Gherla
a scăzut cu 9%, iar Amemob Cluj-Napoca
(CAEN 3102), cu 33%. Profitul net
al Ecolor s-a majorat cu 8,62%, iar cel al
Carbon Investments Cluj, cu 247%. La salariați,
Sortilemn a scăzut cu 12%, iar Tirel
Cluj-Napoca (CAEN 3102), cu 9,5%, în
timp ce Italmob Bonțida a urcat cu 27%.
Topul anual FinancialTrends analizează
evoluţia primilor 100 de producători de
mobilă din ţară.
Terenuri degradate pe 2,2 milioane ha
La nivel național, industria silvică şi de
prelucrare a lemnului are o pondere de
3,5% la formarea produsului intern brut
(PIB) dacă se iau în considerare şi efectele
indirecte, arată un studiu al PricewaterhouseCoopers
(Pwc) România. La un PIB
estimat de 169 de miliarde de euro pentru
2016, potrivit Comisiei Naționale de
Prognoză, ar rezulta 5,9 miliarde de euro
generate anual de acest sector. România
deţine a opta suprafață împădurită din
Uniunea Europeană (UE). La finalul lui
2015 suprafața forestieră națională era
de 6,86 milioane ha, însă cea disponibilă
pentru exploatare a scăzut cu 18% față de
1990. Ponderea suprafeței împădurite destinată
exploatării a fost de 67%, în scădere
de la 88% în 1990.Țara noastră ocupă doar
locul 20 în UE în funcție de gradul de acoperire
forestieră: în 2015 reprezenta 29%
Bogdan Belciu, asociat PwC România:
„Este necesară o utilizare mai intensă a potențialului forestier, prin diversificarea
structurii speciilor forestiere în favoarea celor mai productive, intensificarea împăduririlor,
creșterea anuală a volumului de lemn pe picior și a celui recoltat”

CLUJ MANIFEST
din terenurile țării, în creștere cu 2% față
de 1990. Gradul de acoperire forestieră al
României se situează sub media UE (37%)
și sub obiectivul stabilit prin programul
Natura 2000 (40%). România are 2,2 milioane
ha de terenuri agricole degradate,
ce ar putea fi utilizate pentru împădurire.
Țările UE cu cele mai mari păduri sunt
Suedia (28 milioane ha) și Finlanda (22,2
milioane ha), care au şi o industrie forestieră
şi de exploatare a lemnului foarte
dezvoltată.
Economic 5
Pădurarii sunt depășiți de vremuri
În sectorul silvic şi al prelucrării lemnului
sunt angajate 128.000 de persoane în
mod direct, iar alte 186.000, în sectoare
conexe. Industria de prelucrare a lemnului
contribuie la ocuparea forței de muncă în
zonele mai puțin dezvoltate, prin crearea
de unităţi de producție. Investițiile anuale
în sectorul de prelucrare a lemnului
au fost în medie de 200 milioane de euro.
„România are un potenţial foarte bun de
dezvoltare a sectorului forestier şi de prelucrare
a lemnului în măsura în care şi-ar
spori semnificativ productivitatea. Are în
prezent cea mai scăzută productivitate a
forței de muncă în sectorul forestier din
UE, cu 8,4 unități de lucru anuale (munca
efectuată de către un angajat cu normă
întreagă) / 1.000 ha, dublu față de media
europeană de 4,3 ULA. Printre motivele
productivității scăzute se numără lipsa
drumurilor forestiere și tehnologia de
recoltare depășită. În țările membre ale
UE, în medie, un singur angajat din administrația
publică gestionează 632 ha,
de 2,4 ori mai mult față de suprafața gestionată
de un angajat din România (263
ha), principala cauză fiind sistemele informatice
deficitare folosite de autorităţile
silvice”, a declarat Bogdan Belciu, asociat
în consultanţă pentru management la PwC
România.
O treime din lemnul tăiat se aruncă în
sobă
În 2014, România a fost al nouălea procesator
și comerciant de lemn brut din UE,
contribuind cu 3% din totalul de lemn brut
prelucrat și comercializat (420,4 milioane
mc). Producția (15,1 milioane mc) a fost
peste media UE (14,5 milioane), o proporție
mică din lemnul brut recoltat fiind
exportată (0,5 milioane mc). O mare parte
din producţia de lemn este consumată în
România pentru încălzire (5 milioane mc),
semnificativ mai mult față de media UE -
3,39 milioane mc). O parte importantă a
consumului intern a fost acoperită prin importul
a 1,01 milioane mc, deci există cerere
care ar putea fi acoperită din producția
internă. „România exportă majoritatea
producției sale din prelucrare secundară în
loc să o valorifice în continuare pe lanțul
valoric. Țara noastră pare a fi implicată în
principal în prelucrarea primară și secundară
pe lanțul valoric, cu o industrie de prelucrare
finală limitată (mobilier, locuințe,
construcții).
Este necesară o utilizare mai intensă a
potențialului forestier, prin diversificarea
structurii speciilor forestiere în favoarea
celor mai productive, intensificarea
împăduririlor, creșterea anuală a volumului
de lemn pe picior, dar și a celui recoltat”,
a adăugat Belciu.
Amenzile mari irită sindicatele
Pentru că în perioada 2010-2013 s-au tăiat
ilegal 8,8 milioane mc de masă lemnoasă,
guvernul a propus o ordonanță de
urgență (OUG) ce mărește sancțiunile, cu
amenzi de până la 30.000 de lei. “Sunt
lezate interesele economice strategice ale
României şi, pe cale de consecinţă, constituie
o ameninţare la adresa securităţii
naţionale” specifică nota de fundamentare.
Cu toate acestea, Federația Sindicatelor
din Silvicultură (FSS) a solicitat Senatului
României să respingă proiectul de lege.
“Elaborarea s-a făcut fără nicio dezbatere
publică, fără consultarea organizațiilor
profesionale și sindicale din sectorul silvic,
fără consultarea societății civile, fără
consultarea specialiștilor silvici practicieni
în domeniul administrării pădurilor din
România. Guvernul tratează administratorul
de păduri și personalul silvic ca pe un
delincvent și nu ca pe un profesionist, ca
pe un specialist de bună credință. Aplicarea
ordonanței va crea o vastă problematică
ce poate conduce la blocaje importante
în economia românească și pe piața lemnului,
dar și la nemulțumiri și convulsii
sociale. Acest act normativ nu este ancorat
în realitățile sectorului forestier, mare
parte din sancțiunile contravenționale sunt
îndreptate împotriva administratorului și
personalului silvic și ating cuantumuri exagerate,
de zeci de mii de lei, pentru fapte
care pot fi oricând interpretate abuziv”.
Jaf generalizat în Carpați
“Aplicarea OUG va conduce la îngreunarea
sau chiar blocarea, în anumite situații,
a aprovizionării populației rurale cu lemnul
necesar pentru încălzirea locuințelor
în sezonul rece. Guvernul tratează cu desconsiderare
partenerii sociali și sectoare
importante ale economiei românești, cu
efecte imprevizibile asupra celor peste
100.000 de salariați din acest sector”,
afirmă Silviu Geană, președintele FSS.
Ecologiștii clujeni susțin, însă, că exploatarea
pădurilor a depășit orice limită.
“În zonele montane cu potenţial turistic
ridicat prin peisaj şi cu valori specifice
naturale şi culturale, tăvălugul aşa-zisei
dezvoltări postdecembriste a lăsat deja
răni adânci în loc să le vindece pe cele
moştenite din trecut. Pădurile carpatine
sunt într-un proces accelerat de brăcuire
şi de tăieri rase masive”, consideră Radu
Mititean, director executiv al Clubului
Ecologic Transilvania.
Călin Poenaru
Pădurile Clujului, pe ocoale silvice (proprietate de stat și privată)
Huedin 19.290 ha 6.913 ha 12.377 ha
Gherla 17. 393 ha 8.395 ha 8.998 ha
Dej 16.215 ha 8.353 ha 7.862 ha
Someșul Rece 13. 835 ha 8.910 ha 4.925 ha
Turda 12.860 ha 7.313 ha 5.547 ha
Gilău 11.783 ha 6.627 ha 5.156 ha
Cluj 11.194 ha 5.318 ha 5.876 ha
Beliş 11.170 ha 8.496 ha 2.674 ha

CLUJ MANIFEST
6 Local
Cluj-Napoca a rămas fără
unul dintre viceprimari
Un nou scandal de corupție a lovit administrația locală din Cluj-Napoca. După
primari și președinți de consiliu județean, iată că la Cluj și viceprimarii sunt
vizați de DNA pentru fapte de corupție.
Viceprimarul UDMR, Horvath
Anna, s-a prezentat la DNA pentru
a da cu subsemnatul într-un dosar
în care este cercetată pentru trafic
de influență. Procurorii anticorupție
consideră că Horvath ar fi făcut presiuni
asupra angajaților din Primăria
Cluj-Napoca pentru ca documentele
necesare unui anumit proiect imobiliar
să fie eliberate cât mai repede. În
schimbul acestui „serviciu”, Anna
Horvath a primit 60 de abonamente
la două festivaluri din Cluj, abonamente
pe care le-a oferit cu generozitate
voluntarilor din campania
electorală pentru alegerile locale.
Horvath sub control judiciar pentru
60 de zile. Ce spune rechizitoriul
DNA
Procurorii din cadrul Direcției
Naționale Anticorupție – Serviciul
Teritorial Cluj au dispus punerea în
mișcare a acțiunii penale și luarea
măsurii controlului judiciar pe o durată
de 60 de zile, începând cu data
de 10 octombrie 2016, față de inculpata
Horvath Anna, la data faptei și
în prezent viceprimar al municipiului
Cluj-Napoca, cu privire la săvârșirea
infracțiunii de trafic de influență. În
ordonanța procurorilor se arată că,
în cauză, există date și probe care
conturează următoarea stare de fapt:
În perioada februarie – mai 2016,
inculpata Horvath Anna, în calitate
de viceprimar al municipiului Cluj
Napoca, și-a folosit influența pe
lângă funcționari publici din cadrul
Primăriei pentru urgentarea avizării
unui proiect imobiliar în care un om
de afaceri avea interese economice.
Derularea acestui proiect imobiliar
presupunea obținerea în prealabil a
mai multor documente: eliberarea
unui certificat de urbanism, confirmarea
unui aviz de oportunitate, concesionarea
unei suprafețe de teren,
eliberarea autorizației de construire.
Pentru demersurile pe care le-a făcut
pe lângă funcționari cu atribuții în
domeniul urbanismului și autorizării
lucrărilor de construcții, inculpata
Horvath Anna a pretins omului de
afaceri procurarea și remiterea unui
număr de 60 de abonamente (având
o valoare totală de circa 20.000 lei)
la două festivaluri de muzică, pe
care să le ofere ulterior ca stimulent
voluntarilor care o sprijineau în cadrul
campaniei electorale. Cele două
persoane au convenit să disimuleze
remiterea abonamentelor sub forma
încheierii unui contract de sponsorizare,
urmând ca viceprimarul
Horvath Anna să indice omului de
afaceri datele de identificare ale
unei persoane juridice cu care să fie
încheiat acest contract. De asemenea,
în același context, inculpata Horvath
Anna a promis că și după alegerile
locale îl va ajuta pe același om de afaceri
și în cazul altor proiecte imobiliare
în care acesta din urmă avea
interese economice.
Horvath pledează nevinovat
Anna Horvath a declarat că de 4 ani
de când este viceprimar în Primăria
Cluj-Napoca a respectat mereu leges
și că are așteptări că justiția va descoperi
adevărul. „Din anul 2012, sunt
viceprimar al municipiului Cluj-Napoca
si reprezint UDMR în aceasta
instituție. În tot acest timp am acționat
strict în baza legilor aflate în vigoare,
cu onestitate. Mă aștept ca și procurorii
DNA să își exercite atribuțiile
conform legii. Încă de la început am
știut că, în condițiile actuale ale birocrației
exagerate și ale legislației ambigue
din România, asumarea unei
asemenea poziții include, inevitabil,
anumiți factori de risc. Mulți dintre
cei care și-au preluat, cu toată seriozitatea
și responsabilitatea pozițiile
de reprezentare a comunității, în
multe instituții s-au confruntat cu
situații absurde, inacceptabile într-o
administrație europeană, într-un
sistem juridic coerent-fundament al
democrației. Am toată încrederea, ca
autoritățile abilitate ale statului sunt
și vor fi în căutarea adevărului”, a
declarat Horvath.
S-a cerut demisia, Anna Horvath
și-a luat concediu fără salar
Consilierii locali PSD au solicitat demisia
viceprimarului Anna Horvath,
cercetată pentru fapte de corupție.
Horvath a anunțat însă, că pe perioada
celor 60 de zile cât timp se află
sub control judiciar și-a luat concediu
fără plată. ”Grupul consilierilor
social-democrați din Consiliul
Local Cluj-Napoca îi solicită viceprimarului
Anna Horvath demisia
de onoare având în vedere că a fost
plasată sub control judiciar pentru
60 de zile pentru trafic de influență.
Chiar dacă beneficiază de prezumţia
de nevinovăţie, viceprimarul Anna
Horvath trebuie să demisioneze, în
semn de respect față de comunitate
și instituția primăriei municipiului
Cluj-Napoca”, au considerat consilierii
PSD. „Pentru cele 60 de zile
de investigații îmi voi depune cererea
de concediu fără plată. Consider
că ar fi incorect să obții remunerație
în condițiile în care nu poți presta
munca la care te-ai angajat. Mulțu-

CLUJ MANIFEST
mesc tuturor celor care m-au încurajat,
m-au asigurat de încrederea lor!
Trebuie să ne continuăm drumul pe
care am pornit, trebuie să ducem la
bun sfârșit tot ceea ce ne-am asumat:
reprezentarea corectă și apărarea fermă
a drepturilor și a intereselor comunității,
ale oamenilor care au nevoie
de noi! Trebuie să fim capabili în
continuare să ne apărăm, să luptăm
pentru adevăr, pentru dreptatea noastră.
Doar adevărul este soluția și voi
lupta întotdeauna spunând lucrurilor
pe nume, direct și făra teamă, pentru
că pe teamă și pe jumătăți de adevăr
nu vom putea construi un viitor sigur
și stabil. Un lucru e sigur: că în
următoarele 60 de zile voi avea mai
mult timp liber decât în ultimii patru
ani laolaltă”, a declarat Horvath.
Anna Horvath, primarul din umbră
Despre Anna Horvath s-a spus mereu
că de fapt ea ar conduce primăria și
nu Emil Boc. În calitate de Președinte
al Comisiei pentru învățământ,
cultură, culte, drepturile omului,
minorități și societatea civilă, Horvath
a putut să gestioneze fonduri și
proiecte către comunitatea maghiară
din Cluj-Napoca. Anna Horvath a devenit
astfel un reprezentant important
pentru maghiari, unul care chiar
a reușit să le apere interesele. Singura
problema pe care Horvath nu a
reușit să o rezolve au fost plăcuțele
bilingve, primarul Emil Boc refuzând
cu încăpățânare acest proiect.
Astfel că, este de înțeles susținerea
puternică venită atât din partea comunității
maghiare cât și a liderilor
UDMR de la nivel central și local.
„Uniunea este solidară cu Anna
Horváth și îşi exprimă încrederea și
susținerea față de viceprimarul Clujului,
deoarece este vorba despre un
politician care, timp de foarte mulți
ani, a activat în interesul comunității
maghiare cu onestitate și respect
pentru litera legii. UDMR așteaptă
finalizarea cât mai curând a anchetei
organelor de justiție și avem încredere
fermă că rezultatul cercetării va
demonstra nevinovăția colegei noastre.
Până atunci, însă, considerăm
că prezumția de nevinovăție i se cuvine
și viceprimarului municipiului
Cluj-Napoca”, a declarat președintele
UDMR Kelemen Hunor
Cine este Anna Horvath
Anna Horvath deține din 2012 funcția
de viceprimar în Primăria Cluj-Napoca.
Anterior a ocupat funcția de
Director regional în cadrul Agenției
Regionale pentru protecția Mediului.
De asemenea, a ocupat funcțiile de
secretar de stat în cadrul Ministerului
Dezvoltării și consilier guvernamental
la Secretariatul General al Guvernului,
Departamentul pentru relații
interetnice. Anna Horvath este absolventă
a două facultăți, Academia de
Studii Europene din București, Specializarea
Marketing și Facultatea de
Drept din cadrul UBB. Are un Masterat
în Managementul Afacerilor
Publice obținut la Școala Națională
de Studii Politice și Administrative
și doctoratul obținut la Facultatea de
Geografie din cadrul UBB.
Ce avere are viceprimarul
Clujului
Potrivit declaraţiei de avere, Anna
Horvath deține împreună cu soțul
un teren intravilan de 167 mp situat
în Cluj-Napoca şi deține ½ dintr-un
teren extravilan, de 1.000 mp
situat în comuna Sâncrăieni, judeţul
Harghita. Horvath are împreună cu
Local 7
soțul o casă în Cluj-Napoca de 136
mp, dar şi o casă de vacanţă în curs
de construicție de 106 mp în Sântimbru
Băi, judeţul Harghita. Potrivit
declaraţiei de avere, Anna Horvath
conduce o Dacia Logan, având anul
de fabricație 2005. Are deschise
două conturi, un fond de investiții
unde are suma de 7000 de lei și un
fond de pensii unde are adunată
suma de 49.248 mii lei. Anna Horvath
a contractat două credite, unul
în 2013 în valoare de 31.640 RON și
unul din 2014, 60.000 Ron, ambele
scadente în 2020. În ceea ce privește
veniturile, Horvath a încasat anul trecut
suma de 46.080 lei, reprezentând
salariul de la Primărie.
Dana Țîrlea
Anna Horvath, viceprimar
„Din anul 2012, sunt viceprimar al municipiului Cluj-Napoca si reprezint UDMR în
aceasta instituție. În tot acest timp am acționat strict în baza legilor aflate în vigoare,
cu onestitate”
Adresă: Strada Clinicilor, nr. 3-5, 400006, Cluj-Napoca. Email: secretariat@scj-cj.rdscj.ro; Tel: 0264-
597.852,
Fax: 0264-596.085. Operator date caracter personal 720
Certificat ISO 9001:2008
Nr. 39109/A/0001/UK/R
ORGANIZEAZA CONCURS IN DATA DE 07.11.2016
Pentru ocuparea urmatoarelor posturi vacante - perioada nedeterminata:
Sectia Nr. Posturi Post
Cardiologie II 1 Asistent medical șef
Chirurgie I Bloc 1 Asistent medical șef
operator
Chirurgie vasculară 1 Asistent medical șef
Chirurgie orala si 1 Asistent medical șef
maxilo-faciala
Medicină internă I 1 Asistent medical șef
Psihiatrie I 1 Asistent medical șef
Neonatologie I 1 Asistent medical șef
Calendar concurs:
proba scrisă: 07.11.2016 ora 10.00 – Sala de sedință
interviu 10.11.2016 ora 10.00 – Sala de sedinta
Ocuparea posturilor se face prin concurs/examen,
organizat conform prevederilor HG nr.286/2011
pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind
stabilirea principiilor generale de ocupare a unui
post vacant sau temporar vacant corespunzător
funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare
în grade sau trepte profesionale imediat superioare
a personalului contractual din sectorul
bugetar plătit din fonduri publice.
Condiţiile necesare ocupării unui post de natură
contractual:
a) are cetăţenia română, cetăţenie a altor state
membre ale Uniunii Europene sau a statelor
aparţinând Spaţiului Economic European şi
domiciliul în România;
b) cunoaşte limba română, scris şi vorbit;
Asistent medical generalist; asistent farmacie; tehnician de radiologie;
moaşă; asistent balneofizioterapie
c) are vârsta minimă
reglementată
de prevederile legale;
d) are capacitate
deplină de exerciţiu;
e) are o stare de sănătate corespunzătoare postului
pentru care candidează, atestată pe baza
adeverinţei medicale eliberate de medicul de
familie sau de unităţile sanitare abilitate;
f) îndeplineşte condiţiile de studii şi, după caz,
de vechime sau alte condiţii specifice potrivit
cerinţelor postului scos la concurs;
g) nu a fost condamnată definitiv pentru
săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii,
contra statului ori contra autorităţii, de serviciu
sau în legătură cu serviciul, care împiedică
înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de
corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie,
care ar face-o incompatibilă cu exercitarea
funcţiei, cu excepţia situaţiei în care a intervenit
reabilitarea.
Dosarele de concurs se vor prezenta la Biroul
personal, et. II, cam.22, in perioada 17.10.2016-
28.10.2016, dupa urmatorul program:
Luni-Joi, orele 12-14
Vineri, orele 12-13
Acte necesare specifice pentru inscriere la concurs
Aviz de participare la concurs eliberat de OAMGMAMR
Acte necesare pentru inscriere la concurs, pentru toate categoriile
de posturi
Cerere de participare la concurs (formular eliberat de serviciul
RUNOS)
Copie dupa diploma de studii
Adeverinta medicala de la medicul de familie
Curriculum vitae Europass
Cazier judiciar sau declaraţie pe proprie răspundere ca nu are antecedente
penale care sa il faca incompatibil cu functia pe care candidează
Copie act de identitate
Copie dupa Carnetul de munca si/sau adeverinta cu vechimea in
munca
Dosar plic
Taxa de participare: - 50 lei studii postliceale
- 60 lei studii superioare
Actele vor fi prezentate şi în original în vederea verificării conformităţii
copiilor cu acestea.
Rezultatele selectarii dosarelor vor fi afisate in
data de 01.11.2016 ora 14.00, la sediul Spitalului.
După afişarea rezultatelor obţinute la selecţia
dosarelor, proba scrisă şi/sau proba practică şi
interviu, după caz, candidaţii nemulţumiţi pot
depune contestaţie în termen de cel mult o zi lucrătoare
de la data afişării rezultatului selecţiei
dosarelor, respectiv de la data afişării rezultatului
probei scrise şi/sau a probei practice şi a
interviului, sub sancţiunea decăderii din acest
drept.

CLUJ MANIFEST
8 Publicitate

CLUJ MANIFEST
Județean 9
1 milion de euro fonduri europene pentru
decongestionarea traficului din Baciu
Primăria Comunei Baciu a reușit
să obțină finanțare de un milion
de euro pentru modernzarea unui
drum, pentru decongestionarea
traficului din și înspre comuna
Baciu.
Un drum de 3,9 kilometri, modernizat cu
fonduri europene
Autoritatea pentru Finanțarea Investițiilor
Rurale (AFIR) a finalizat raportul de evaluare
asupra proiectului depus de către
Primăria comunei Baciu, în scopul obținerii
unei finanțări europene nerambursabile de
1 milion de euro. Acești bani vor fi folosiți
pentru amenajarea unei variante de ieșire la
șoseaua națională pentru cele câteva mii de
locuitori ai comunei, afectați zilnic de ambuteiajul
de pe străzile Neptun și Jupiter.
“Evaluarea făcută pe teren de către o firmă
de specialitate împuternicită de U.E. a confirmat
că traseul ales de specialiștii primăriei
noastre este cea mai bună variantă posibilă
pentru ieșirea la șoseaua națională. Astfel,
traseul va fi: str. Jupiter - str. Neptun - str.
Bisericii Ortodoxe și str. Valea Seacă. Acest
traseu, în lungime de 3,8 km este doar un
segment din traseul de 8,14 km de drum
agricol modernizat pentru care am obținut
această finanțare de 1 milion de euro. Așadar,
urmează finalizarea proiectului tehnic
și întocmirea caietului de sarcini, pe baza
cărora, în decembrie sau cel târziu în ianuarie
2017, vom organiza licitația pentru selectarea
constructorului”, a declarat primarul
comunei,Ioan Florin Mureșan.
Primarul Mureșan acuză vechea administrație
După ce comuna Baciu a început să se
dezvolte, locuitorii din zona de blocuri
nou-construite, respectiv din Cartierul Tineretului,
au depus o serie de sesizări cu
privire la drumul de acces. Astfel aceștia
sunt nemulțumiți că la orele de vârf sunt
nevoiți să aștepte până la 30 de minute pentru
a accede în dumul principal. ”3000 de
oameni care locuiesc în așa-numitul „Cartier
al Tineretului” se stresează în fiecare zi lucrătoare
cu această neplăcută situație. Pare
aberant și de necrezut, dar vechea conducere
a primăriei comunei noastre n-a impus investitorilor
imobiliari care au construit acest
cartier să amenajeze o variantă de ieșire la
drumul național pentru cei 3000 de oameni
care locuiesc aici și își folosesc mașinile.
Vechea conducerea a primăriei noastre putea
să impună prin autorizația de construire a
blocurilor ca să se facă și un acces la șoseaua
națională. Așa, avem acum un fost drum de
hotar de 4 metri lățime, pe care se înghesuie
zeci și zeci de mașini să iasă în fiecare dimineață,
spre disperarea și iritarea celor din
ele”, a declarat primarul Mureșan.
Semaforizare pentru fluidizarea traficului
dintre Baciu și Cluj
Primăria comunei Baciu a pregătit un proiect
pentru amplasarea unor semafoare care să
fluidizeze traficul. Patru semafoare urmează
să fie amplasate în zonele cele mai aglomerate,
respectiv, lângă benzinăria Petrom, în
zona Napolact unde este staţia autobuzului
31, lângă Căminul cultural şi lângă Şcoala
Generală din comună. “Suntem la stadiul în
care se caută firma care să realizeze partea de
proiectare pentru proiectul de semaforizare,
urmând ca ulterior să fie trimis Companiei
Naționale de Autostrăzi și drumuri Naționale
pentru avizare, fiind vorba de un proiect pe
un drum național. Acest proiect va fi realizat
din bugetul local al comunei Baciu. Această
soluție nu o să rezolve în totalitate problema
traficului, dar măcar o să fie o ordine”, a
declarat primarul Mureșan.
Centura de ocolire a comunei Baciu
rămâne o prioritate
Primarul comunei, Baciu, Florin Mureșan,
nu a renunțat nici la ideea realizării în parteneriat
cu autoritățile județene și naționale o
centură de ocolire a comunei, proiect care să
rezolve pentru totdeauna situația traficului.
Varianta propusă de primarul Mureșan este o
centură de ocolire a Baciului, care ar urma să
plece din Tăietura Turcului, din zona Tetarom,
să treacă pe strada Triajului şi să iasă
în satul Suceagu. Planul Integrat de Mobilitate
Urbană pentru zona metropolitană Cluj,
realizat în 2015, propune realizarea centurii
Baciu (cod proiect C10B), pe o lungime de
aproximativ 5 kilometri, la un cost aproximativ
de 37 mil EUR. Perioada de pregătire
a proiectului este 2018-2019, iar perioada de
realizare este 2020-2021. Primaru Comunei
Baciu, Ioan Florin Mureșan, a propus realizarea
acestui proiect în trei etape. „În calitate
de primar, propun o abordare mai rapidă
şi etapizată pentru a rezolva la început măcar
o parte din problemele de trafic ale comunei
Baciu. Comuna Baciu nu mai poate aştepta 6
ani până la realizarea ipotetică a acestei centuri
de ocolire. Comuna Baciu depinde pentru
realizarea acestor proiecte de alte administraţii
şi instituţii. Prima etapă cade exclusiv
în sarcina CJ Cluj care operează Tetarom şi
a Municipiului Cluj-Napoca pe a cărui teritoriu
se află drumul. Etapa a doua depinde
de CJ Cluj, Zona Metropolitană Cluj care
au la dispoziţie finanțările pe infrastructură.
De asemenea, CFR trebuie să acorde accesul
pentru construcţie în zona Baciu Triaj. Comuna
Baciu se poate implica prin asigurarea
unei cofinanţări şi a studiului de fezabilitate.
Etapa a treia prevede construcţia unui drum
naţional şi cade în sarcina CNADR, care
gestionează infrastructura naţională de drumuri”,
a declarat Mureșan.
Dana Țîrlea

CLUJ MANIFEST
10 Local
Militarii clujeni răniți în teatrele de
operații participă la “Invictus Games 2017”
Militarii răniți în misiuni interne sau internaționale au fost invitați
să participe ca membrii ai echipei României la Invictus Games
Toronto 2017, în cadrul unei videoteleconferințe.
La teleconferință au participat ministrul
Apărării Naționale, Mihnea Motoc, și
șeful Statului Major General, general
Nicolae Ciucă, care nu doar că și-au
exprimat admirația și respectul față de
militarii răniț, dar i-au și încurajat să
participe ca și reprezentanți ai României
la Invictus Games 2017. Videoconferința
a avut loc simultan în București și
alte cinci garnizoane (Cluj-Napoca –
Comandamentul Diviziei 4 Infanterie;
Buzău – Comandamentul Diviziei 2
Infanterie; Brașov - Comandamentul
Brigăzii 2 Vânători de Munte; Craiova
- Comandamentul Brigăzii 2 Infanterie
și Constanța - Comandamentul Flotei).
“Începând de azi euforia acceptării
României la Jocurile Invictus de la
Toronto trebuie dată complet la o parte.
De astăzi nu mai putem să ne gândim și nu
mai putem să relaționăm decât în termeni
de organizare, finanțare și antrenament”,
a declarat ministrul Apărării Naționale,
Mihnea Motoc. Tot în cadrul acestei
videoteleconferințe acesta a susținut
faptul că “ne propunem să dirijăm fonduri
publice spre acele aspecte legate de
pregătire și participare la Jocurile Invictus
care pot fi finanțate astfel. Pentru acele
elemente care nu sunt eligibile pentru
finanțare publică sunt convins că vom
reuși în continuare să atragem finanțare
privată”, afirmă ministrul Apărării. În
cadrul Diviziei 4 Infanterie “Gemina”
(Cluj-Napoca) sunt 26 de militari răniți în
teatrele de operații, dintre care 19 au fost
prezenți la acest eveniment. De asemenea
6 dintre militari au aderat la spiritul
Invictus și se vor înscrie pentru a participa
la selecție. Comandantul Diviziei 4
Infanterie “Gemina”, General Maior Ioan
Manci, a declarat că la nivelul Diviziei
4 Infanterie “Gemina” acest proiect
a fost primit cu mare interes de către
militari. “Sigur că nu e ușor mai ales când
suferim de un handicap să ne implicăm în
asemenea competiție, dar iată că spiritul de
competiție, spiritul de luptător este prezent
și astăzi și de aceea ii admiram. Vreau sa
aduc mulțumiri tuturor familiilor lor care
au fost alături de ei”, afirmă Ioan Manci.
Este cu adevărat admirabilă atitudinea pe
care acești oameni o au: “așa cum sunt
acum, dacă mi s-ar cere să merg, aș merge
din nou pentru că imi iubesc țara, iubesc
Armata Romaniei și iubesc ceea ce fac”, a
declarat Plutonierul Iovi Marius Traian. În
urma unui atac cu un dispozitiv exploziv
improvizat din prima sa misiune (Irak
2007), Plutonierul Iovi Marius Traian (35
ani) și-a pierdut vederea, a suferit multiple
arsuri și în prezent are un corp metalic
străin în zona craniană. “După incident am
fost transferat în Germania la spital, unde
în primele 7 luni am fost în comă. Din ce
mi s-a povestit, medicii m-au pierdut de
3 ori. Dumnezeu mi-a mai dat o șansă la
viață și astfel sunt aici. Invictus pentru
mine înseamnă, nu testarea limitelor, ci
depășirea lor. Momentan mă antrenez,
fac înot, fac sală, încerc din ce în ce mai
mult să îmi ridic nivelul de pregătire,
dar îmi doresc foarte mult să particip
la Invictus. Este o provocare foarte
mare în special pentru militarii răniți”, a
declarat Plutonierul Iovi Marius Traian.
Plutonierul Major Marian Doru Vasile își
povestește pe scurt drama suferită “am
fost rănit în anul 2009 într-o misiune în
Afganistan. Schijele unei grenade m-au
rănit în spate ... În acele momente nu-ți
vezi moartea cu ochii, iți vezi familia cu
ochii. Am stat 17 zile în spital, am refuzat
să fiu trimis în Germania pentru că am
dorit să continui mai departe misiunea
cu colegii mei. Au durat apoi 2-3 luni de
refacere”, afirmă plutonierul. În prezent
acesta este militar activ și s-a prezentat la
eveniment pentru a-și susține și încuraja
colegii să participe la Invictus Games
2017. Invictus este o inițiativă a prințului
Henry al Marii Britanii, o variantă
militară a Jocurilor Paralimpice. Astfel
acest eveniment sportiv internaţional este
dedicat în exclusivitate militarilor invalizi/
răniţi ca urmare a participării la misiuni în
teatrele de operaţii sau la acţiuni militare
interne. Prima ediție a fost organizată în
2014, apoi în 2015, iar la ediția de anul
acesta, organizată în Statele Unite ale
Americii, a participat pentru prima dată
și România cu un număr de 4 militari.
În anul următor Invictus Games se va
organiza la Toronto în perioada 24-30
septembrie. Acestă competiție cuprinde
mai multe discipline sportive adaptate
persoanelor cu dizabilităţi, respectiv: tir
cu arcul, atletism, canotaj în sală la aparat
special, haltere, ciclism, volei din poziţia
şezând, înot, baschet şi rugby din scaunul
cu rotile, golf şi hochei.
Alexandra Irimie

CLUJ MANIFEST
Local 11
Liceul Agricol poate pierde o
construcţie din propria ogradă
În curtea unui liceu clujean a crescut de câţiva ani o clădire care
îi maschează restul imobilelor, fiind amplasat chiar la stradă,
în apropierea unui centru comercial. În mod paradoxal, deşi ar
trebui să îi intre în patrimoniu, riscă să o piardă.
Un proces inedit se află pe rolul Tribunalui
Cluj. Astfel, municipalitatea clujeană a
cerut instanţei de judecată, constatarea
dobândirii de către municipalitate, prin
efectul accesiunii imobiliare, a dreptului
de proprietate publică asupra imobiului
construcţie Parter plus 1 Etaj, denumit
Showroom, edificat în incinta Grupului
Şcolar „Alexandru Borza”, de pe strada
Alexandru Vaida Voievod, din Cartierul
Gheorgheni, pe terenul aflat în proprietatea
publică a municipiului şi în administrarea
Consiliului Local Cluj. În mod
paradoxal, instanţa de judecată a respins
în două rânduri solicitarea Primăriei.
Parteneriat profitabil unidirecţional
În fapt, în urmă cu 6 ani, conducerea de
atunci a Liceului „Alexandru Borza” a
dispus organizarea unei licitaţii, pentru
închirierea unei suprafeţe de teren de 96
de mp din curtea şcolii, în vederea realizării
unei construcţii provizorii cu structură
metalică, conform caietului de sarcini. La
sugestia primăriei, a fost prevăzută clauza
potrivit căreia a expirarea termenului de
locaţiune, edificiul să rămână în proprietatea
publică a municipiului şi prin delegare,
în administrarea grupului şcolar.
Firma Herce Imobiliare s-a angajat atunci
ca imobilul ridicat din resurse proprii, un
birou de prezentare cu structură metalică
şi caracter provizoriu, să fie transmis în
mod gratuit şi să rămână în patrimoniul
municipiului şi a şcolii, după patru ani.
Clădirea a funcţionat efectiv ca birou de
prezentare a apartamentelor din investiţia
aflată în apropiere.
Construcţie fără autorizaţie
Chiar înainte de expirarea termenului
convenit, după ce şi-a plasat apartamentele
din complexul imobiliar Viva City,
firma Herce Imobiliare a notificat conducerea
şcolii pentru transferul anticipat
de proprietate a clădirii. Conducerea Liceului
Alexandru Borza a refuzat atunci
să preia edificiul, motivând că îi lipseşte
autorizaţia de construcţie, deoarece nu a
mai înaintat documentaţia după obţinerea
certificatului de urbanism. Potrivit profesoarei
Rodica Trişcă, directorul actual al
Liceului Aexandru Borza, a fost dispusă
o expertiză în dosar, pentru a se verifica
dacă această construcţie ridicată respectă
standardele de securitate, având în vedere
că dacă ar fi fost preluată, ar fi fost destinată
fie unei funcţiuni de sală festivă pentru
evenimentele şcolii, fie ca un centru de
documentare- bibliotecă, în care ar fi fost
angrenaţi elevii. În urmă cu un an, instanţa
de judecată a respins acţiunea Primăriei
clujene, clădirea rămânând în proprietatea
dezvoltatorului imobiliar. Municipalitatea
a obţinut la Curtea de Apel Cluj o rejudecare
a dosarului, dar din nou, a primit
rezoluţie nefavorabilă. Liceul Alexandru
Borza are profil tehnic şi înglobează
atât specializări de profil agricol, cât cele
aferente liceelor desfiinţate şi înglobate,
respectiv de material rulant (Remarul 16
Februarie) şi sudură Liceul Unirea).
Mihai Bacalu

CLUJ MANIFEST
12 Cultural
Boema Clujeană a recucerit
Arizona
După cîţiva ani şi încercări sub diverse denumiri, celebra cafenea
Arizona se întoarce! Fără mesele înalte, „la botul calului”, dar
cu fotografii ale arizoniştilor, care derulau aici, învăluiţi în fum,
dialoguri pline de farmec, spirituale, fascinante, de care fericiţii
soartei îşi amintesc cu nostalgie.
Încercam să prindem un colţişor de
masă unde să ne aşezăm ceaşca şi era
de ajuns, în jur se plămădeau cărţi, se
discuta filozofie, timpul se dilata şi
intram într-o buclă unde totul era îmbietor,
aromele subtile, conversaţiile
cu miez, vedeai, erai văzut, se limpezeau
idei şi se dezlegau baierele
minţii. „Dacă Arizona se închide,
Clujul îşi mai ratează o dată memoria”,
afirmase Ion Mureşan, pentru
prieteni Muri, atunci când Arizona
îşi închidea uşa, trăgând cortina peste
istoria locului şi a oamenilor care
i-au împrumutat de-a lungul anilor
ceva din spiritul lor. Iată că ratarea
de atunci are ocazia unui recurs, iar
astăzi se construieşte prima cafenea
care-şi asumă trecutul, care defilează
cu boemii săi, aşzaţi la loc de cinste,
precum nişte medalii şi nu pe ascuns,
fără să încerce să taie plete, să reteze
bărbi şi să azvârle pălării.
Cine sunt boemii?
Există oameni cărora suntem tentaţi
să le aplicăm o etichetă, pe care cu
greu o vor putea dezlipi, căci nimic
nu pare să fie mai repede preluat
decât o stereotipie, ca şi cum abia am
aştepta ca cineva să gândescă în locul
nostru, să ne dea o reţetă-minune,
să ne spună când să râdem, cum să
păşim. Golan, puritan, libertin, fraier,
romantic, luceafăr, cabotin, boem,
visător şi încă multe altele ca acestea
sunt distribuite pe nemestecate şi
uneori devin legende, mai ales atunci
când vine vorba de comunitatea
literară şi artistică. Dacă pentru alte
ţări europene, boema artistică este
nu doar recunoscută, ci şi cultivată şi
exploatată din punct de vedere cultural
şi turistic, lucrurile stau, inevitabil,
altfel la noi, iar clipul publicitar
al batonului ROM, cu celebra replică
„ Partidul te vrea tuns, roakere!”
reprezintă mai sintetic şi mai plastic
o atitudine inexplicabilă, precum
toate cele ce fac din România, un
tărâm antinomic. Deşi termenul desemna
iniţial rromii ajunşi în Franţa
prin Bohemia, el a fost utilizat de
critica literară şi apoi de întreaga
zonă artistică, acoperind în accepţiunile
lui largi sarea şi piperul vieţii
culturale a marilor oraşe. Cu înfăţişări
nonconformiste, aparent neglijente,
cu bărbi remarcabile, pălării,
fulare, bocanci, jachete largi, fiecare
cu marca proprie şi inconfundabilă,
decât în rare cazuri şi acelea celebre,
boemii oraşelor au fost mereu fideli
unor anumite locuri, cărora le-au
dat personalitate şi faimă. Ce-ar fi
fost celebrele cafenele pariziene La
Flore şi Les Deux Magots( La Două
Maimuţe), rebotezată cu duioşie Les
Deux Mégots ( La două chiştoace),
dacă nu ar fost frecventate de Ernest
Hamingway, Jacque Prevert, André
Gide, Pablo Picasso, Jean-Paul Sartre,
Simone de Beauvoir sau André
Breton? La Praga, o cafenea îi poartă
îndreptăţit numele lui Franz Kaffka,
după cum Fernando Pessoa îşi
are cafeneaua la Lisabona. În fapt,
Parisul, Londra au străzi, cartiere
dedicate boemei, iar ele au devenit
obiective turistice, asta şi pentru că
literatura franceză şi cea engleză îşi
au faima binemeritată şi circulaţia internaţională
la care noi putem doar să
visăm, deocamdată.
Cafeneaua artiştilor în România
Pentru Bucureştiul de odinioară,
Capşa era punctul fierbinte al boemei
interbelice, în timp ce Iaşiul număra
mai degrabă hanuri şi taverne. În cazul
Clujului se poate vorbi cu adevărat
de o cafenea predilectă a boemei abia
odată cu Cofetăria Tineretului, botezată
Arizona şi care de câţiva ani
a fost închisă, redeschisă ca pizzerie,
apoi restaurant, sub alte denumiri şi
care în primele zile de toamnă ale lui
2016 a revenit sub denumirea de Arizona
by Brodway. Deşi denumirea
iniţială a fost de Brodway, reconvertirea
ei are de-a face cu implicarea
directă a Irinei Petraş, preşedintele
Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din
România, care i-a convins pe actualii
deţinători ai localului să revină la vechea
denumire, un adevărat brand al
boemei clujene de altă dată. De fapt,
niciuna din iniţiativele antreprenoriale
anterioare care nu a ţinut cont de
numele Arizona nu s-a menţinut pe
piaţă şi nu s-a bucurat de popularitate,
acolo fiind văzuţi că intră doar
cei ce ajungeau întâmplător, miraţi
oarecum că în zona centrală sunt
mese libere, în timp ce peste drum,
la Insomnia, Casa Tiff sau Sisters nu
prea aveai noroc. O fi ceva în spiritul
locului, nemulţumit cu alte nume, cu
alţi oameni, cu alte conversaţii.
De unde până unde Arizona?
O fotografie veche dovedeşte că pe
vitrina de pe strada Universităţii scria
Arizona, deşi denumirea oficială era
Cofetăria tineretului. Povestea spune
că naşul ei este profesorul universitar,
dr. Virgil Stanciu, critic literar
şi traducător, deşi domnia sa, cu
modestia-i binecunoscută nu şi-o
asumă cu vehemenţă. Îi mulţumesc
doamnei Irina Petraş, naşa versiunii
moderne a Arizonei, pentru mărturiile
celebrilor arizonişti, iar primul
este, firesc, Virgil Stanciu.
Arizona literară
„Localul pe care Clujul îl cunoaşte
sub denumirea „Arizona” a existat
cel puţin o jumătate de secol în locul
unde îl ştim, la jumătatea drumului
între o librărie şi un cinematograf, în
proximitatea Universităţii şi a unei
redacţii, fiind deci un loc geometric
excelent pentru a găzdui un forum
ad-hoc unde să se comenteze arta, literatura,
filosofia, poate chiar ştiinţele
exacte… La vremea când şi-a primit
porecla şi şi-a transformat-o în renume,
„Arizona” făcea parte dintr-un
lanţ de cofetării-cafenele numite
oficial „Vitadulci”, dar cunoscute
artiştilor şi tineretului studios sub

CLUJ MANIFEST
felurite denumiri năstruşnice, precum
„Croco”, „Verde”, „Carpaţi”,
„La fascişti”, „Urania”. Se spune că
eu sunt naşul „Arizonei” şi, cu timpul,
am acceptat această onoare, cu
atât mai mult cu cât regretatul Romi
Guga mi-a dat un fel de certificat în
romanul Adio, Arizona. Tot ce-mi
amintesc este că prin ultimele clase
de liceu, în 1958 sau 1959, în drum
spre casă (locuiam pe strada Avram
Iancu), treceam zilnic pe lângă vitrinele
luminate ale cofetăriei, în care
nu aveam voie să intru (disciplina
şcolară era foarte strictă pe atunci,
elevii purtau uniformă şi număr de
identificare, frecventarea localurilor,
după o anumită oră, putea fi pedepsită
cu exmatricularea). Am scris o
schiţă, „Arizona interzisă”, în care
era vorba de un adolescent fascinat
de lumea străină, învelită în fum, a
unei cafenele literare, de tipul celor
din Viena de odinioară. „Arizona”,
cu mesele ei de marmură crăpată şi
canapelele de pluş albastru ros, era,
deci, un loc de întâlnire al scriitorilor
clujeni, dar şi al universitarilor tineri;
proximitatea redacţiei Tribunei,
aflată în clădirea magnifică de pe
Universităţii 1, a avut un rol determinant
în această privinţă. Pentru mine,
cumva, cofetăria şi revista au trăit
câteva decenii într-o rodnică simbioză.
Multă lume considera „Arizona”
subredacţia Tribunei.
Criticul literar Petru Poantă, plecat
la Arizona din ceruri, evoca
popularitatea locului. „Taclalele
noastre de la cafenea se îmbibau de
substanţă livrescă. Şi căutam mereu
gravitatea, dar în orizontul ei luminos,
deloc nevrotic. E tot mai dificil
de explicat astăzi cum ideologia
oficială activa în noi dorinţa de învăţătură
şi conştiinţa valorilor. Psihologia
„lucrului interzis” nu-i suficientă,
căci nici lectura, nici credinţa
nu erau interzise. N-ai cum înţelege
acea lume inaugurală dacă, în deceniul
şapte, n-ai fost la Casa de Cultură a
Studenţilor, la Bibliotecă, la „Arizona”
ori la „Croco”; toate deveniseră
spaţii ale fervorilor, detabuizate
peste noapte. Cafeneaua îşi regăsise
atmosfera, venise timpul cafelei naturale
şi al minunatului coniac „Zarea”.
Umblam cu buzunarele doldora
de fişe de lectură, din care puteai
extrage la repezeală un citat. Locul
consacrat unde aceste limbaje intelectuale
nu sunau fals era cofetăria
„Arizona”. Numele i-l dăduse, se
zice, Virgil Stanciu, astăzi profesor
de limba şi literatura engleză la
Facultatea de Litere, precum şi vestit
traducător din literaturile engleză
şi americană. Deşi îi lipsea eleganţa
ambientală, cafeneaua avea în anii
’60 atmosferă şi clocot. Situată ultracentral,
ajungeai uşor la ea din orice
parte a oraşului, aşa că o frecventau
de-a valma scriitori, ziarişti, artişti
plastici, actori, belferi de pe la Universitate
şi studenţi. Pe la vremea
amiezii, veneau obişnuiţii locului şi
atunci mai toată lumea se cunoştea.
Dar farmecul ei nu consta neapărat în
această familiaritate, ci, paradoxal,
în aspectul oarecum improvizat, cu
un mobilier destul de inconfortabil şi
înghesuit. Lăsa mai curând impresia
unei hale dezafectate în pripă, decât a
unui eventual salon literar. Ea nu era
atât un spaţiu arhitectural cu o intimitate
aristocrată, precum Capşa, cât
un loc idealizat. Cafeneaua fascina,
aşadar, ca o idee enigmatică. Nu există
scriitor sau orice alt tip de artist
să nu fi trecut măcar o dată prin incinta
ei. Virgil Stanciu, botezătorul,
i-a rămas până astăzi fidel”.
Prozatorul Radu Mareş, mutat şi
el la cafeneaua celestă povestea despre
masa specială, care va fi exista
în Arizona, ca aducere aminte. „Cu
patru străvechi prieteni de-un leat,
toţi intelectuali de primă linie (Pi
Muşlea, Collie, Bill Stanciu, Col) am
fondat un fel de club al pensionarilor,
Cultural 13
care suntem noi, cei cinci. Avem ziua
şi ora fixă, englezeşte, masa noastră
la celebrissima „Arizona” unde ne
întâlnim să bem paharul cu apă plată
şi să punem ţara la cale. Dar să ne şi
reîncărcăm, prin inducţie, bateriile,
când e cazul. Am stabilit, noi pentru
noi, că e interzis să ridici tonul şi
ne certăm rar, deşi are fiecare credinţa
lui, unele în poziţie antagonică.
Clubul nostru elitist are o anume notorietate,
am fost vizitaţi de radio şi
de televiziuni, s-a scris în ziare despre
el, sunt destui care ne dau târcoale.
Câţiva juni poeţi desigur genialoizi
ne-au lipit o etichetă îndelung comentată
şi ea: „masa dinozaurilor”.
Am râs, evident, sesizând mica scânteie
de gelozie”.
Alice Valeria Micu

CLUJ MANIFEST
14 Publicitate

CLUJ MANIFEST
Apel pentru salvarea
Sport 15
sportului românesc
Cristian Gațu, Nadia Comăneci, Ilie Năstase și Ion Țiriac sunt
doar câteva nume din cei 60 de sportivi care au semnat o scrisoare
deschisă pe care au numit-o ”Apel pentru salvarea sportului
românesc”, scrisoare adresată președintelui Klaus Iohannis,
premierului Dacian Cioloș și Parlamentului României.
60 de foste glorii ale sportului românesc
și-au dat mâna și împreună cu
factorii de decizie, respectiv președintele,
premierul și Parlamentul,
speră să găsească o strategie pentru
salvarea sportului.
Rio 2016, cea mai slabă Olimpiadă
pentru sportivii români
Argumentul cel mai important pe
care se bazează acest demers este
Olimpiada de la Rio, unde România
a reușit să obțină doar 4 medalii, cel
mai slab rezultat din istoria participărilor
la Jocurile Olimpice. ”Cu
locul 47 ocupat de delegația ţării noastre
la Jocurile Olimpice de la Rio,
sportul românesc a înregistrat cel
mai slab rezultat din întreaga istorie a
participării sale la Olimpiadele moderne.
O contraperformanță care indică
pragul inacceptabil până la care
a coborât mișcarea noastră sportivă,
în decursul ultimului sfert de secol.
Este rezultatul direct al dezinteresului
și superficialității cu care autoritățile
centrale și locale au tratat în
toți acești ani un domeniu care adusese
prestigiu și glorie României”, se
menționează în scrisoare
România, în topul european al
obezității
Foștii sportivi trag un semnal de
alarmă și asupra stării de sănătate a
populației, România situându-se în
topul european al obezitatății. Principala
cauză este reprezentată de faptul
că tinerii și copiii nu mai fac sport.
”Abandonarea educației fizice și a
sportului la periferia preocupărilor
factorilor decizionali, cu efecte
dramatice la nivelul tinerei generații
și al sănătății întregii populații,
situează deja România în topul european
al obezității, în condițiile în
care cel mai recent studiu Eurostat ne
plasează pe chiar primul loc în clasamentul
deceselor determinate de boli
cardiovasculare! O consecință firească
a faptului că, din peste 3.000.000
de elevi care s-au aliniat la deschiderea
noului an școlar, doar circa
10-12.000 sunt angrenați și în practicarea
unei discipline sportive, ceea
ce reprezintă, efectiv, întreaga bază
de masă a sportului de performanță!
Iar la vârf trebuie notate prăbușirile
unor sporturi tradiționale, precum
gimnastica, atletismul, handbalul,
caiacul-canoe și tirul”, au menționat
foștii sportivi
Sportul, domeniu de interes național
Prin acest apel, sportivii doesc ca autoritățile
să susțină lansarea urgentă a
unui Program Național, componentă
esențială a “Proiectului de țară“, prin
ridicarea problematicii legate de
sănătatea populației, mișcarea fizică,
educația fizică, sportul de masă și de
performanță la nivelul unui domeniu
de interes național. ”Din anul 2000
și până astăzi s-au operat mai multe
modificări la Legea Sportului, dar
nici în momentul de față nu s-a ajuns
la un numitor comun față de proiectul
elaborat de o echipă a MTS. Se
află în dezbatere o “Strategie de
dezvoltare a sportului în România -
perioada 2016-2032”, care a stârnit
Care sunt propunerile foștilor sportivi:
alte dispute aprinse, pentru că luptele
neprincipiale continuă, deși tocmai
ele au măcinat potențialul sportului
nostru. În plus, controlul Curții
de Conturi a demonstrat punctual și
fără dubii felul inconsecvent în care
sunt atrase și puse în valoare bugetele
de care dispune sportul. A trecut
mai bine de o lună de la încheierea
Jocurilor Olimpice de la Rio și se
păstrează o tăcere suspectă, atât în
privinţa rezultatelor modeste, cât şi
a cauzelor acestora. Iar asumarea
responsabilităţii lipseşte, inclusiv în
ceea ce priveşte cazurile de dopaj,
care au subţiat delegaţia sportivă deplasată
la J.O. și, implicit, rezultatele
de acolo”, menționează sportivii.
Dana Tîrlea
• Ridicarea mișcării fizice, a educației fizice și a sportului la rang de politică
națională, legată nemijlocit de gradul de sănătate fizică, morală și socială a întregii
populații;
• Reconsiderarea rolului educației fizice și a sportului în procesul de învățământ
școlar și universitar;
• Relansarea manifestărilor sportive naționale cu caracter de masă, ca principală
bază de selecție pentru sportul de performanță;
• Un pachet de măsuri pentru susținerea și încurajarea sportului de performanță, la
nivel de asociații, cluburi și federații, cu prioritate acordată disciplinelor olimpice,
printr-o lege a fiscalizării cât mai clară și mai atractivă;
• Repunerea în valoare a Institutului Național de Cercetare pentru Sport, a Institutului
Național de Medicină Sportivă și a Universităţii Naționale de Educație Fizică și
Sport, cu reconsiderarea rolului profesorului de educație fizică, a experienței și
valorii dovedite de mari tehnicieni români;
• Stimularea inițiativelor locale de dezvoltare a bazelor sportive moderne, complexe,
care să atragă tineretul în practicarea sistematică a sportului de performanță;

Medical
16
CLUJ MANIFEST
Cluj-Napoca este gazda celor mai importanți
specialiști în diabet, nutriție și boli metabolice
Săptămâna aceasta va avea loc la
Cluj-Napoca cel de-al 14 Congres al
Federației Române de Diabet, Nutriție
și Boli Metabolice, la acest eveniment
urmând să participe medici specialiști
și medici rezidenți din întreaga țară,
din cadrul mai multor specialități
medicale: diabet, nutriție si boli
metabolice, endocrinologie, interne,
gastro-enterologie, etc.
Alături de medici la acest eveniment
participă asistenți medicali – educatori
în diabet, podiatrii, persoane cu diabet,
psihologi, nutriționiști. De asemenea,
la acest congres vor participa și
lectori din străinătate, care vor susține
prezentări cu noutăți în domeniul
diabetului și al complicațiilor acestuia.
Țările pe care le reprezintă sunt: Marea
Britanie, Suedia, Finlanda, Norvegia,
Turcia, Serbia, Croația, Franța,
Germania, Portugalia. Diabetul zaharat
este o afecţiune cronică care afectează
la nivel global un număr impresionant
de persoane – putem vorbi la nivel
mondial de o epidemie de diabet.
Conform celui mai recent studiu
realizat în România – PREDATORR –
aproximativ 2 milioane de români au
diabet zaharat. România este pe locul
2 în Europa, după Turcia, la numărul
persoanelor care au de diabet.
Același studiu arată că 3 milioane de
români prezintă prediabet. Alături de
medicația necesară un rol important îl
are și prevenția. Una dintre principalele
metode de prevenție și tratament
este activitatea fizică, alături de o
alimentaţie corespunzătoare, adică un
stil de viață sănătos.
Datorită progreselor din domeniul
medical, prin îmbunătățirea calității
serviciilor medicale, creșterea
calificării personalului medical,
persoanele cu diabet zaharat pot avea
o viață normală, obținând rezultate
notabile ce duc la integrarea acestora în
societate, doborând barierele ridicate
uneori de indiferența și discrimnarea
persoanelor din jur.