ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.42 - 12 Octombrie - 18 Octombrie 2016

ANUL II • NR. 42 • 12 - 18 octombrie 2016
Preţ: 1 Leu • Apare miercuri
www.clujmanifest.ro
EMIL BOC AVERTIZEAZĂ:
IMPOZITE CU 500% MAI MARI
Primarul Emil Boc a
transmis un un ultim
avertisment pentru
locuitorii din zona
centrală care nu și-au
procurat autorizațiile
pentru lucrările de
refațadizare. Proprietarii
imobilelor mai
au la dizpoziție două
luni pentru a demara
lucrările. Primăria
Cluj-Napoca a trimis
peste 3000 de somații,
însă doar o parte
dintre proprietari s-au
conformat și au început
lucrările de refațadizare
pag. 3
Prevenţia bolilor
cardiovasculare
Hipermarketurile Clujului
rămân fără angajați
Expansiunea agresivă a multinaționalelor de retail dă
dureri de cap managerilor, care au ajuns să ia personal
direct din sălile de curs ale facultăților sau oferă
bonusuri salariaților care le recomandă rude și prieteni.
Marile magazine sunt înțesate de clienți, însă nu mai are
cine să le vândă produsele. În curând consumatorii se
vor taxa singuri.
pag. 6-7 pag. 4-5

CLUJ MANIFEST
2 Cultural
Festivalul Internaţional de
Carte Transilvania 2016 şi-a
încununat câştigătorii
Sâmbătă, 8 octombrie, într-o atmosferă de amiciţie, vegheaţi de spiritual
atotcuprinzător al culturii ce a plutit de mai bine de o săptămână
deasupra Clujului, organizatorii festivalului au răsplătit cu
premii şi flori pe cei mai buni dintre cei buni.
Trofeul festivalului 2016 i-a revenit
invitatului de onoare, Alessandro
Baricco din Italia pentru opera sa de
rang mondial.
„Multă vreme, Transilvania a reprezentat
pentru mine un loc oarecum magic şi
aproape legendar despre care nu eram
convins că există într-adevăr. Când
eram mic, Transilvania însemna doar un
nume.
Acum sunt aici să primesc un premiu,
înconjurat de persoane pe care le stimez”
a firmat printre altele Alessandro
Baricco, cel care după-amiază s-a
întâlnit cu cititorii cu ocazia unui dialog
extrem de interesant alături de scriitorul
şi traducătorul Dinu Flămând, ocazie cu
care fanii săi, dar şi cei care nu i-au citit
încă romanele le-au putut achiziţiona şi
să obţină un autograf.
Premiul „Cartea anului – Romanul
românesc în mileniul trei” i-a revenit
scriitorului Mircea Cărtărescu pentru
romanul Solenoid.
Premiul „Viața ca un poem” a fost
adjudecat de scriitorul Andrei
Codrescu din SUA pentru întreaga
activitate poetică.
Premiul „Mundus Comparationis” a fost
acordat profesorului Franco Moretti
din Italia, pentru opera sa de comparatist
și teoretician literar de anvergură
mondială.
După ce a primit trofeul Festivalului
Naţional de literatură 2016, desfăşurat
la Cluj în perioada 2-4 octombrie
2016, Anei Blandiana i-a fost acordat
premiul „Mari scriitori ai Transilvaniei”.
Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”
Cluj i-a acordat lui Adam Puslojić,
poetul din Serbia premiul „Cetăţean
de onoare al literaturii române” pentru
traducerile sale în sârbă şi croată.
Poeţii mexicani Mario Bojórquez şi
Alí Calderón sunt deţinătorii premiului
„Literatura fără frontiere” pentru opera
lor poetică şi eseistică, cărora li s
eadaugă Mite Stefoski din Macedonia
şi Josef Straka din Cehia.
Premiul „Magia literaturii” pentru
volumul Pașii pierduți i-a fost oferit lui
Étienne Verhasselt din Belgia.
Gabriela Lungu şi Adrian Popescu
sunt deţinătorii premiului „Proba limbii
române” pentru traducerile romanelor
lui Alessandro Baricco.
Premiul „Biblioteci deschise” pentru
activitatea în slujba Cărţii i-a revenit lui
Doru Radosav.
Lui Mircia Dumitrescu i-a fost oferit
Premiul „Alexandru Căprariu – oameni
în slujba cărţii” pentru contribuţia
originală în grafica de carte românească.
Organizatorii şi-au arătat recunoştinţa
pentru susținerea constantă a
Festivalului, conferindu-i Ruxandrei
Cesereanu Premiul de Excelență.
Nu a fost uitată nici Asociația Cluj-
Napoca 2021 – Capitală Europeană
a Culturii, iar echipa executiv formată
din Florin Moroşanu (Președinte),
Rariţa Zbranca, István Szakáts, Tudor
Giurgiu, Ştefania Robu, Miana Domide,
Andi Daiszler, Ştefan Teișanu (Director
Executiv) a primit Premiul „Clujul
cultural de mâine”.
Pentru că acest eveniment îşi împlineşte
rostul doar dacă aştepţi ediţia următoare,
vom spune ca şi anul trecut la revedere
FICT 2016, forţa FICT 2017!
Alice Valeria Micu
Director: Ionuţ GEANĂ
Redacția:
Alice Valeria MICU
Călin POENARU (colaborator)
Dana ȚÎRLEA
Mihai BACALU
Publicație săptămânală
Cluj-Napoca, Strada Ploiești,
nr. 1, et. 2
Redacţie: 0746‐810.548,
Publicitate: 0799‐788.009
redactie@clujmanifest.ro,
www.clujmanifest.ro
Tipărit la SC Garamond SRL
ISSN: 2458-0244
Se distribuie în județul Cluj
Preț: 1 Leu
Apare miercuri

CLUJ MANIFEST
Emil Boc avertizează:
Impozite cu 500% mai mari
Local 3
Primarul Emil Boc a transmis un un ultim avertisment pentru locuitorii
din zona centrală care nu și-au procurat autorizațiile pentru
lucrările de refațadizare. Proprietarii imobilelor mai au la dizpoziție
două luni pentru a demara lucrările.
Impozite de 5 ori mai mari
Primăria Cluj-Napoca a trimis peste
3000 de somații, însă doar o parte dintre
proprietari s-au conformat și au început
lucrările de refațadizare. Emil Boc le-a
reamintit că potrivit unei decizii luate de
Consiliul local, proprietarii a căror imobile
se află în stare de degradare și reprezintă
un pericol pentru cetățeni vor fi amendați,
iar impozitul pentru respectivul imobil va
crește cu 500%.
”Dacă până în 30 noiembrie, proprietarii
din zona centrală, mă refer aici de la Piaţa
Lucian Blaga până în zona Avram Iancu,
cu toate străzile adiacente, nu vor efectua
lucrările de refațadizare, după 1 decembrie
se va trece la aplicarea pentru anul viitor
a impozitului de 500%. Parlamentul a
dat o decizie corectă prin care vom avea
Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca:
posibilitatea să mărim de până la șase
ori taxele pentru cei care nu își întrețin
clădirile și terenurile. E nevoie de taxe
mai mari pentru ca proprietarii să iasă din
pasivitate. Legea se aplică , nu se discută.
Dacă locuințele au fațade deteriorate,
proprietarii au obligația să execute lucrări
de modernizare. Codul fiscal a stabilit un
impozit de cinci ori mai mare. Vor trebui
să se conformeze legilor statului. ”, a
declarat Emil Boc.
Proprietarul răspunde penal în cazul
unui accident
Primarul Emil Boc a încercat să îi
responsabilizeze pe proprietarii clădirilor
degradate din zona centrală, amintind
faptul că în cazul unui accident, aceștia
vor răspunde penal.
“Dacă până în 30 noiembrie proprietarii din zona centrală, mă refer aici de la Piaţa
Lucian Blaga până în zona Avram Iancu, cu toate străzile adiacente, nu vor efectua
lucrările de refațadizare, după 1 decembrie se va trece la aplicarea pentru anul viitor
a impozitului de 500%.”
”În primul rând pot să evite răspunderea
penală. Proprietarii trebuie să ştie că,
dacă Doamne fereşte, clădirea produce un
prejudiciu care poate afecta viaţa unui om,
au o problemă mare, inclusiv a răspunderii
penale, dincolo de răspunderea civilă.
Am fost aproape de a avea un asemenea
incident tragic anul trecut, sper să nu se
repete”, a declarat primarul.
Primăria muncipiului Cluj-Napoca,
Inspectoratul pentru Situații de Urgență
„Avram Iancu” și Comisia Zonală pentru
Protecția Monumentelor au efectuat
o acțiune preventivă de verificare și
înlăturare a tuturor elementelor decorative
și de construcție ale imobilelor deteriorate
din centrul istoric al municipiului.
„Scopul acțiunii este de a oferi siguranță
cetățenilor, în condițiile în care toți
proprietarii acestor imobile au fost deja
somați cu privire la obligațiile legale
pe care le au de a demara lucrări de
reabilitare a fațadelor imobilelor pe
care le dețin, dar, din diferite motive
nu au făcut încă demersurile fizice de
reabilitare. Menționăm că toate costurile
pentru intervențiile de urgență în vederea
înlăturării elementelor care pot prezenta
risc de desprindere și pot cauza accidente
vor fi acoperite de către autoritățile
publice, costurile de reabilitare efectivă
a imobilelor revenind, conform legii,
proprietarilor acestora” specifică Primăria.
„Doresc ca prin această acțiune să
ne asigurăm că viața cetățenilor din
municipiu nu este pusă în pericol, iar
proprietarii care nu vor proceda la
refațadizarea imobilelor și întreținerea
clădirilor conform obigațiilor legale, vor
suporta rigorile legii”, a declarat Emil
Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.
Reparații fără autorizație de construcție
Pentru acei proprietari care consideră că
birocrația e prea mare, iar actele pentru
lucrările necesare sunt prea multe, Boc
le-a transmis că nu au nevoie de autorizație
de construcție.
Legea 50, care este legea de bază în
problema construcţiilor, în articolul 11
spune foarte clar: se pot executa fără
autorizaţie de construcție lucrări care nu
modifică structura de rezistenţă, aspectul
arhitectural al construcţiilor, zugrăveli şi
vopsitorii exterioare dacă nu se modifică
elemente de faţadă şi culorile clădirilor.
Primăria le dă doar aprobarea de a-şi
amplasa schela pe domeniul public. Sper
să înţeleagă că pot să facă aceste lucări şi
scăpa şi de amendă şi de impozitul de 500
%”, a declarat Boc.
Refațadizare cu bani împrumutați de la
Primărie
Proprietarii imobilelor degradate au la
dispoziţie două variante prin care pot
realiza lucrările de protejare şi intervenţie
la clădiri:
a. Lucrările de intervenţie ale proprietarilor
imobilelor finanţate din resurse financiare
proprii, situaţie în care aceştia au
posibilitatea de a beneficia de credit bancar
cu garanţie guvernamentală şi dobânda
subvenţionată, precum şi acoperirea
costurilor privind contravaloarea
documentaţiei tehnice şi a 20% sub formă
de grant pentru execuţia lucrărilor.
b. Acordarea sprijinului financiar
rambursabil de către Consiliul Local, în
limita bugetului disponibil, în condiţiile
constituirii unei garanţii imobiliare în
favoarea administraţiei publice locale.
Finanţarea rambursabilă se realizează
prin suportarea de către municipiul Cluj-
Napoca a contravalorii documentaţiei
tehnice, 20% grant pentru execuţie şi
80% sub formă de contribuţie financiară,
restituită în 10 ani cu garanţie imobiliară.
Dana Țîrlea

CLUJ MANIFEST
4 Economic
Hipermarketurile Clujului
rămân fără angajați
Expansiunea agresivă a multinaţionalelor de retail dă dureri de cap
managerilor, care au ajuns să ia personal direct din sălile de curs
ale facultăţilor sau oferă bonusuri salariaţilor care le recomandă
rude şi prieteni. Marile magazine sunt înţesate de clienţi, însă nu
mai are cine să le vândă produsele. În curând consumatorii se vor
taxa singuri.
de angajați, precizează Gabriel Pîslaru,
manager de relații publice. PRF deține
455 de unități în 225 de localități, fiind
rețeaua de retail cu cea mai mare extindere
geografică din România.
Germanii de la Lidl mizează pe salariile
mari
bună calitate pentru ca fiecare să devină
un om de succes. E primul pas pentru a
dărâma mitul conform căruia un job în
retail este unul temporar. Din contră,
este locul pentru cariere cu adevărat
surprinzătoare. Și avem multe exemple”,
explică Frank Wagner, președintele Lidl
România.
Racolări de masteranzi la Profi
Profi Rom Food (PRF) a dat drumul
unei campanii de recrutare de studenți și
chiar de masteranzi la Cluj, Timișoara și
București prin care încearcă să îi atragă
într-un program de stagiu plătit prin
intermediul căruia să își dezvolte o carieră
în rețea.
echipei din care fac parte, urmând o etapă
de perfecționare, cu mentorat din partea
coordonatorilor.
La finalul lui 2015, rețeaua se afla pe locul
11 în topul angajatorilor din România,
poziție de la care a evoluat cu siguranță,
având în vedere că în momentul de față
ce se apropie cu repeziciune de 11.000
Lidl merge pe o direcție de brand de
angajator. „Avem angajați care și-au
început cariera în companie fiind casieri și
care, cu dedicare și motivație, au devenit
directori de departament. Sunt exemple
personale care ne surprind și care merită
toată admirația. Credem în potențialul
nelimitat al fiecărui angajat și facem tot
posibilul să oferim condiții de cea mai
Oferta de beneficii cu care vine
multinationala germană include salarii
bune în toată țara, zile libere de Crăciun și
de Paște, planuri de școlarizare, traininguri
și cursuri personalizate, transport
gratuit pentru angajații de la depozite,
autoturisme pentru managerii de magazin,
asigurare medicală privată gratuită, tichete
de masă și cadou, pachete medicale pentru
,,Venim în întâmpinarea celor care se
află în ultimii doi ani de facultate și a
masteranzilor cu un program eficient și
atractiv care îi pregătește pentru o carieră
în domeniul retailului. Printre multe alte
avantaje, aceștia primesc lunar un pachet
salarial motivant și chiar au posibilitatea
să continue colaborarea ca angajați”,
motivează Raul Ciungu, director de
resurse umane la PRF.
Timp de 18 luni, tinerii admiși învață de la
profesioniști din companie. Ei își desfășoară
programul de practică în departamentele
de marketing, resurse umane, tehnologia
informației, juridic, iar alte departamente
intră în curând în program. În prima fază
a stagiului, se familiarizează cu activitatea

CLUJ MANIFEST
membrii familiei sau cadouri pentru copii.
Economic 5
Lidl are 195 de magazine în România și
este unul dintre cele mai mari lanţuri de
magazine din Europa, activând în 27
de țări şi având 100 de centre logistice
ce asigură aprovizionarea a 10.000 de
magazine, cu 170.000 de angajați.
Cu neamurile la angajare
Ținta la Carrefour pentru acest an este să
treacă, prin achiziţia Billa, deschiderea de
hipermarketuri și recrutări, de 15.000 de
angajați în România, ceea ce înseamnă că
își va disputa cu Kaufland prima poziție la
salariați, conform statisticilor Ministerului
Finanțelor Publice (MFP). Angajatorul
și-a propus diversificarea metodelor de
recrutare: salariații propun noi colegi
din rândul prietenilor sau familiei, iar
compania îi încurajează prin recompense
financiare.
Cele cinci supermarketuri Billa care există
în judeţ îşi vor schimba numele, după
vânzarea lor de către grupul german Rewe,
însă nici unul nu va fi desfiinţat. Sunt
cinci magazine Billa în Cluj. Carrefour
are trei magazine la Cluj-Napoca și unul
în Dej. În România, Carrefour numără
281 de unități: 30 de hipermarketuri,
111 supermarketuri, 53 de magazine de
proximitate, 86 de magazine Billa, un
magazin online. Grupul are 10.100 de
magazine în 34 de țări şi 10 milioane de
clienți.
Politica de expansiune afectează
personalul
Suprasolicitarea la locul de muncă este
acuzată de majoritatea salariaților din
marile rețele. “La Lidl se cere enorm cu
foarte puține resurse, adică personal.
Dacă vrei să iei cele 30 de minute pauză
la un program care rareori este de 8 ore,
în general se lucrează 10-16, ești privit ca
și cum ai vrea să ucizi pe cineva. După
6/7 ore încontinuu de stat la casă trebuie
să insiști mult la mult la șeful de magazin
sau la adjunct ca să poți să mergi la baie.
Salariul e bunicel, dar pentru acești bani
muncești. O filozofie de lucru, indiferent
ca e engleză, americană, japoneză,
nemțească, dacă este pusă în aplicare de
români, e praf”, remarcă un angajat.
“Depozitul Kaufland Turda e de evitat:
management defectuos - în special la
nivelul conducerii executive, lipsă de
respect față de angajați și de viziune,
amatorism. Aspectele de genul companie
germană serioasă, proceduri clare,
competență sunt un total „bullshit”. Se
găsesc alte practici, nepotism, decizii luate
„pe genunchi”, funcționarea cu minimminim
de oameni, deci suprasolicitarea
angajaților și evitarea plății cuantumurilor
salariale pentru timpul de lucru suplimentar
către angajați”, sugerează alt angajat, pe
un forum de socializare.
“De cele mai multe ori Profi este o firmă
serioasă; dacă vi se oferă un loc de muncă
puteți să îl acceptați, dar mai întâi faceți
o vizită în magazin și cereți părerea
celor care lucrează acolo ca nu cumva
să nimeriți într-un magazin ca în cel în
care lucrez eu pentru că cedați nervos și
mergeți acasă plângând, nervoși, după
9-19 ore de muncă, iar orele suplimentare
nu vi le plătește nimeni. Nu pot avea decât
o părere bună despre Profi, dar proastă
despre magazinul în care eu lucrez”,
remarcă un salariat al PRF.
Autotaxare la casieriile Carrefour
Clienții Carrefour vor putea plăti la casele
de marcat direct de pe smartphone, prin
aplicația mobilPay Wallet. Serviciul va fi
generalizat la toate unitățile, fiind prezent
deja în 16 magazine din Cluj, Timișoara
și București. Ei pot descărca gratuit
programul pe telefoanele cu sisteme
de operare iOS și Android. După ce își
înregistrează un card în aplicație, pot plăti
rapid cumpărăturile prin scanarea unui
cod QR, afişat la casa de marcat. “Pentru
noi este evident că soluțiile mobile vor
deveni foarte rapid modalitatea de plată
preferată a românilor. Această facilitate
le va permite clienților noștri să își achite
cumpărăturile extrem de rapid ”, spune
Giganții comerțului în România
(angajați, afaceri, profit - 2015)
Ratingul multinaționalelor de retail din România
Andreea Mihai, director de marketing la
Carrefour. Prin această aplicație românii
mai pot achita taxa de pod de la Fetești,
amenzile de circulație, călătoriile pe
autobuz din Alba Iulia, Turda, Cluj-
Napoca, Ploiești, cumpărăturile din
restaurante din capitală sau întreținerea la
bloc pentru 316 asociații de proprietari.
Kaufland 13.263 9,1 mld. lei + 64 mil. lei
Auchan 9.430 4,4 mld. lei + 52 mil. lei
Carrefour 7.985 5,1 mld. lei + 127 mil. lei
Profi 7.354 2,5 mld. lei + 52 mil. lei
Cora 4.779 1,7 mld. lei - 39 mil. lei
Lidl 3.771 4,7 mld. lei + 171 mil. lei
Billa 3.112 1,5 mld. lei + 5 mil. lei
Sursa: MFP
Lidl - 3,23
Salariu mare, majorări salariale, 2 zile libere/săptămână
Lucru peste program, orar neflexibil, lipsă personal, comunicare deficitară
Carrefour - 3,17
Salariu pe carte de muncă, sporuri, colectiv unit
Lucru în ture, program încărcat, nerespectarea normelor
Kaufland - 3,14
Salariu peste media din retail, plata orelor suplimentare
Ore în plus, stres, volum de muncă mare
Cora - 3,00
Loc de muncă stabil, salariu la timp
Multă muncă, salariu mic, program neflexibil, sarcini multiple
Profi - 3,00
Salariu la timp pe card, posibilități de angajare
Lipsă de personal, muncă multă, stres
Călin Poenaru
Andreea Mihai, director marketing Carrefour
“Pentru noi este evident că soluțiile mobile vor deveni foarte rapid modalitatea de
plată preferată a românilor. Portofelul virtual poate fi accesat prin smartphone-ul pe
care îl ai mereu la tine. Această facilitate le va permite clienților noștri să își plătească
cumpărăturile extrem de rapid și sigur”.
Auchan - 2,57
Salariu la timp, bonuri de masă, prime
Câștig mic, ture de seară, volum de muncă
Billa - 2,00
Contract de muncă, zile libere, colectiv unit
Salariu foarte mic, program încărcat, neplata orelor suplimentare, management
deficitar
Sursa: UndeLucrăm.ro

CLUJ MANIFEST
6 Medical
Prevenţia bolilor cardiovasclare
posibilă şi necesară
Poate că niciun alt organ din corpul omenesc nu este atât de des
pomenit precum inima, sediu al trăirilor şi emoţiilor, supusă
palpitaţiilor de amor, dar şi tristeţilor adânci. Dacă în primii ani de
viaţă aflăm cu uimire că avem aşa ceva, mai târziu ne ocupăm de ea
ca de un prieten drag, suntem atenţi la fiecare zbatere, îi măsurăm
parametrii, dăm vina pe ea pentru deciziile greşite şi chiar o ignorăm.
Mai târziu o sufocăm cu neglijenţa şi comoditatea, până într-o zi,
Chiar dacă în minte ne mai răsună vorbele
cântecului „La inimă este-un leac, / Cetera
şi omul drag”, soluţia salvatoare nu este,
totuşi, refrenul „Hai, hai, inimă, hai,/ La
multe rele mă dai”, ci chiar vizita la cabinetul
medical.
Cum amăreala medicamentelor este adesea
ascunsă dedesubtul unei glazuri dulci,
vorbim despre bolile cardiovasculare
şi mai ales, despre prevenţia lor cu medicul
Alina Alaxandra Lazăr, de la clinica
MEDIPRAX CENTRUM.
Ce sunt bolile cardiovasculare ?
Bolile cardiovasculare sunt un grup de boli
ale inimii si vaselor de sange (cele care
irigă inima, creierul şi respectiv membrele
superioare şi inferioare).
Dintre aceste boli, infarctul miocardic şi
accidentul vascular cerebral au cea mai
mare mortalitate, fiind cauzate de un blocaj
al arterelor ce irigă inima şi respectiv
creierul. Cea mai frecventă cauză a acestui
blocaj este constituirea de depozite grase
de pe pereţii interni ai vaselor de sânge în
cadrul procesului de ateroscleroză.
Vă întrebaţi, pe bună dreptate dacă suntem
cu toţii expuşi în mod egal riscului bolilor
cardiovasculare datorate ateroslerozei. Ei
bine, nu , unele persoane au un risc mai
mare, în funcţie de factorii de risc pe care
îi acumulează.
Aprecierea riscului cardiovascular este
bine a fi făcută sistematic, conform unor
diagrame, începand cu vârsta de 40 de ani
la bărbaţi şi respectiv 50 de ani la femei.
Acest screening se realizează mai devreme
la pacienţii proveniţi din familii cu boală
cardiovasculară manifestată precoce (la
aceştia fiind adăugat riscul datorat predispoziţiei
genetice) precum şi la pacienţii
cu meserii care pun în pericol viaţa altor
oameni – şoferi de autobuze, piloţi etc.
Ca să previi, trebuie să cunoşti factorii
de risc
SCORE este algoritmul după care se calculează
riscul de evenimente fatale prin
boala cardiovasculară în urmatorii 10
ani, la populaţia europeaăa,ţinând cont de
vârstă, sex, tensiunea arterială, nivelul colesterolului
seric şi fumat.
Cauza exactă a aterosclerozei nu se cunoaşte,
astfel încât ea nu poate fi vindecată.
Vestea bună este că procesul de
ateroscleroză poate fi încetinit, iar consecinţele
acesteia pot fi diminuate. Majoritatea
bolilor cardiovasculare şi implicit
a deceselor provocate de acestea ar putea
fi prevenite. Cum? Prin cunoaşterea factorilor
de risc pentru boala cardiovasculară
şi corectarea acestora.
Factorii majori de risc sunt : fumatul, tensiunea
arterială crescută, diabetul zaharat,
dislipidemia, obezitatea şi stresul. De cele
mai multe ori aceştia derivă din comportamente
nesănătoase, cum sunt dieta dezechilibrată,
inactivitatea fizică şi consumul
exagerat de alcool, comportamente a căror
corectare poate determina scăderea semnificativă
a riscului cardiovascular.
Nivelul colesterolului seric şi a unora dintre
celălalte fracţiuni de grăsimi serice
(care, atunci când sunt crescute peste limită,
definesc dislipidemia) creşte riscul de
infarct şi de accident vascular cerebral.
Reducerea fracţiunii denumită LDL-C
este corelată cu reducerea evenimentelor
cardiovasculare.
Cam o cincime din nivelul colesterolului
seric poate fi influenţat prin aportul alimentar;
restul depinde de bagajul nostru
genetic, adică îl moştenim.
Intensitatea măsurilor pe care trebuie să le
luăm este dictată de nivelul de risc : dieta
săracă în grăsimi (mai ales animale) este
obligatorie şi, în anumite cazuri, la cei cu
risc cardiovascular înalt şi foarte înalt , se
impune şi tratamentul medicamentos.
Tensiunea arterială crescută (hipertensiunea)
în general este asimptomatică, dar
este unul dintre factorii de risc major pentru
infarct şi accident vascular cerebral.
Conform unei statistici din 2010, 9,4 milioane
de decese au fost atribuite hipertensiunii
arteriale.
Optim este să avem tensiunea arterială
mai mică decât 120mm Hg sistolică şi mai
mică decât 80 mm Hg diastolică. Diagnosticul
de hipertensiune se pune când, la măsurători
repetate, în condiţii de odihnă, (nu
in timpul efortului sau al unui stress psihologic)
găsim repetat valori ale tensiunii
sistolice peste 140 mm Hg şi respectiv ale
tensiunii diastolice peste 90 mm Hg.
Prezenţa tensiunii arteriale crescute implică
schimbarea stilului de viaţă. Aceasta
înseamnă o dietă sănătoasă ce conţine mai
puţină sare, cu multe fructe şi legume şi
al cărei conţinut caloric este astfel calculat,
încât să avem greutatea ideală, sport
regulat aerob (jogging, alergare, ciclism,
plimbare în ritm susţinut).
Măsurile igieno-dietetice sunt capabile, în
unele cazuri de hipertensiune, să reducă la
normal valorile acesteia, fiind astfel suficiente
pentru o tensiune arterială normală.
În unele cazuri se impune însă tratamentul
cu medicamente, acesta fiind necesar a fi
urmat toată viaţa.
Nivelul glicemiei crescut defineşte diabetul
zaharat şi aduce un risc cardiovascular
dublu faţă de pacienţii nediabetici.
Diabetul afectează atât vasele mici, cât şi
pe cele mari. Atunci când este descoperit
în faza de complicaţii, plasează pacientul
respectiv în categoria de risc foarte înalt,
chiar dacă pacientul nu mai prezintă niciun
alt fel de factor de risc. De aici derivă
importanţa menţinerii glicemiei în limite
normale şi aceasta se realizează din nou
printr-un regim de viaţă sănătos, constând
dintr-o dietă echilibrată, cu puţine dulciuri,
menţinerea unei greutăţi corporale normale,
supraponderea şi obezitatea (tot mai

CLUJ MANIFEST
Medical 7
în rândul populaţiei.
Tratamentul hipertensiunii arteriale la un
diabetic este absolut obligatoriu , valorile
ţintă fiind mai mici decât la un pacient
nediabetic. De asemenea, tratamentul
dislipidemiei se face mai agresiv decât la
nediabetici.
Abandonarea fumatului şi practicarea
regulată a efortului fizic sunt implicite
Efortul fizic regulat este una dintre
principalele măsuri de prevenţie
cardiovasculară, deoarece influenţează
greutatea corporală, nivelul grăsimilor
Abandonarea fumatului este cea mai costeficientă
măsură de prevenire a bolilor
cardiovasculare
Bolile cardiovasculare costă! Prevenţia e
mai ieftină
În România, educaţia populaţiei în ceea
ce priveşte sănătatea inimii este deficitară.
Aceasta se reflectă în numărul mare de
pacienţi cu boli cardiovasculare si într-o
rată crescută a mortalităţii cardiovasculare.
Paradoxal, aceasta împovarează
material societatea românească, costul
tratamentelor acestor boli fiind foarte
trebuie să ne adresăm medicului. În funcţie
de riscul cardiovascular pe care îl avem
va decide oportunitatea unui tratament
medicamentos;
• să ne verificăm nivelul glicemiei şi al
grăsimilor din sânge.
Carta europeană a sănătăţii
cardiovasculare (Heart Health
Charter)
Cu ocazia deschiderii oficiale a
Congresului Român de Cardiologie a
fost semnată la Sinaia în 16 septembrie
2007, Charta Europeană a Sănătăţii
Cardiovasculare.
Concluziile Consiliului Uniunii Europene
din 2004 cu privire la promovarea sănătăţii
cardiovasculare pun accent pe importanţa
acţiunii, atât la nivelul populaţiei, cât şi la
nivel individual, mai ales prin identificarea
factorilor de risc.
Concluziile Consiliului Uniunii Europene
fac apel la Comisia Europenă şi la fiecare
stat membru pentru a lua măsurile
corespunzătoare, care se adresează bolilor
cardiovasculare.
Declaraţia de la Luxemburg a stabilit un
acord între reprezentanţii Ministerului
Sănătăţii, cei europeni şi naţionali ai
Societăţilor de Cardiologie şi Fundaţiile
din domeniul cardiologiei prezente la
întâlnirea de la Luxemburg.
Acordul se referea la urmărirea iniţierii
sau întăririi planurilor de prevenţie
cardiovasculară şi la asigurarea că în
toate ţările Europei sunt aplicate măsuri
eficiente politic şi sunt întreprinse toate
intervenţiile necesare în acest sens.
Câteva rezoluţii ale OMS au fost
adoptate pentru a combate eficient bolile
cardiovasculare.
Cu suportul Comisiei Europene şi a
OMS, EHN – European Heart Network şi
Societatea Europeană de Cardiologie invită
concernurile europene şi Organizaţiile
Internaţionale:
- să se înscrie la Carta Europeană a
Sănătăţii Cardiovasculare;
- să se angajeze pentru combaterea
decesului prematur şi a suferinţei prin boli
cardiovasculare prin programe de
prevenţie;
- să adere la declaraţia Sfântului Valentin
din 14 februarie 2000 (Conferinţa
Winning Heart): „Fiecare copil născut în
noul mileniu are dreptul de a trăi până la
vârsta de cel puţin 65 de ani fără a suferi
de o boală cardiovasculară ce poate fi
prevenită.”
Alice Valeria Micu
din sânge, glicemia, sănătatea mintală şi
starea de bine. Astfel, 30 de minute/zi de
efort fizic aerob intens sau 60 de minute/zi
de efort fizic moderat sunt benefice pentru
sănătatea inimii.
Dieta sănătoasă şi echilibrată este vitală
pentru menţinerea sănătăţii inimii şi
a sistemului circulator. Împreună cu
exerciţiile fizice, ea controlează greutatea
corporală şi glicemia, reglează nivelul
grăsimilor din sânge. Dieta trebuie spă
includă multe vegetale, fructe, cereale
integrale, peşte şi carne slabă (pui, peşte,
curcan, iepure) acizi graşi polinesaturaţi.
Zahărul, sarea şi grăsimile animale
(smântană, untură, frişcă, slănină, unt)
trebuie să fie în cantităţi reduse. De
asemenea, alcoolul se recomandă a fi
consumat cu moderaţie (10-20g/zi la
femei, 20-30 g/zi la barbaţi). Aceste
caracteristici aparţin, în mare parte, dietei
mediteraneene care, s-a demonstrat,
reduce atât mortalitatea de cauză cardiacă,
cât şi pe cea de alte cauze.
Fumatul în orice formă- ţigarete, tabac
masticabil, pipă, este dăunator sănătăţii.
Un fumator de o viaţă va pierde, în
medie, 10 ani din viaţă şi va avea un
risc cardiovascular de 2-3 ori mai mare
decât un nefumător. Fumatul pasiv
este, de asemenea, periculos. Riscul de
infarct sau de accident vascular cerebral
începe să scadă imediat dupa lăsatul de
fumat şi, după doi ani, se înjumătăţeşte.
mare. Costurile implicate de prevenţia
bolilor cardiovasculare sunt însă mult mai
mici.
Ce mesaje cheie trebuie să retţnem fiecare
dintre noi?
Putem lua nişte măsuri simple, care sa ne
reducă riscul de a face infarct sau accident
vascular cerebral:
• să mâncăm sănătos; să reducem sarea
din alimentaţie la mai puţin de o linguriţă
pe zi; să reducem carnea roşie , adică, la
noi, la români, cea de porc; să mâncăm cel
puţin cinci porţii de legume sau fructe, o
porţie însemnnâd circa 100 g;
• să facem sport moderat sau viguros
cel puţin 30 de minute pe zi sau, iar cei
ce nu pot face asta din cauza unei boli,
să se plimbe 10000 paşi pe zi (există
acum pedometre la îndemâna oricui, care
măsoară numărul de paşi pe care îi facem
zilnic);
• să abandonăm fumatul, în cazul în care
avem acest obicei;
• să ne controlăm periodic tensiunea
arterială (chiar şi singuri, cu tensiometre
pe care să le deţinem acasă). Dacă în
ciuda unei vieţi sănătoase, constând în
cele enumerate mai sus, avem o tensiune
sistolică mai mare de 140 mm Hg sau pe
cea diastolică mai mare de 90 mm Hg,
Bolile cardiovasculare în cifre
• Peste 17 milioane de oameni mor anual de o boală cardiovasculară.
Bolile cardiovasculare constituie principala cauză de mortalitate în lume, reprezentand
1/3 din totalul deceselor.
• 75% dintre decese survin în ţările cu venituri mici şi respectiv medii.
• România se situează printre ţările europene cu risc cardiovascular crescut,
mortalitatea de cauză cardiovasculară reprezentând 60% (adică dublul faţă de
media raportată în lume) din totalul deceselor.

CLUJ MANIFEST
8 Publicitate

CLUJ MANIFEST
Primăria s-a specializat în licitaţii
anulate cu salubrizarea Clujului
Justiție 9
Reprezentanţii municipalităţii clujene se străduiesc de 3 ani să
atribuie prin licitaţie publică serviciul de salubrizare şi deszăpezire,
dar au eşuat lamentabil de fiecare dată. Prima licitaţie a fost anulată
în instanţă, următoarea dată chiar comisia a anulat ofertele, iar
ultima şentinţă recentă a instanţei a decis că un sector va fi relicitat.
Prima licitaţie a fost câştigată în anul
2014, de către firma Supercom, a vicepreşedintelui
de atunci a UNPR, Ilie
Ciuclea. Primăria a invocat oferta cea mai
avantajoasă din punct de vedere financiar.
Ziarele au suspectat atunci un aranjament
în favoarea unui apropiat al Elenei Udrea,
pupila primarului Emil Boc. Contestaţia
actualilor operatori, Rosal şi Brantner
a fost admisă în instanţa de judecată, la
Curtea de Apel, iar licitaţia a fost reluată.
Noua procedură de licitaţie a fost anulată
în anul 2015 chiar de către reprezentanţii
Primăriei. Pe primul sector au fost considerate
neconforme, atât câştigătorul din
anul precedent, Supercom, titularul Rosal,
cât şi noii candidaţi Brai Cata Brăila
şi Asocierea RETIM RER Ecologic.
Polaris, Supercom şi Rosal nu au trecut
examenul. RER Ecologic şi Brantner au
fost considerate ca având oferte admisibile,
dar pentru că nu au fost înregistrate
3 firme cu oferte conforme, întreaga
licitaţie a fost anulată.
Cei din urmă vor fi primii
A treia, dar nu cea din urmă licitaţie, a
stabilit firma austriacă Brantner Vereş,
ca fiind câştigătoare pe ambele sectoare.
Brantner ar urma să se ocupe de serviciul
de salubrizare şi deszăpezire a oraşului,
pe o perioadă de 8 ani, cu o valoare de 35
de milioane de euro.
În cadrul noului contract, furnizorul de
servicii va asigura, conform caietului
de sarcini, 3.500 de noi coşuri montate
pe stâlpi, dintre care 1.900 pe sectorul I
şi 1.600 de sectorul II, respectiv 200 de
coşuri pe picior, în pieţe publice şi zone
pietonale, suplimentar celor care există
deja în municipiu.
Operatorul de salubritate stradală are
obligaţia de a crea un sistem electronic de
evidenţă şi gestionare a sesizărilor, care
să permită intervenţiile punctuale pentru
remedierea oricăror disfuncţii sesizate
de către cetăţeni în cel mai scurt timp.
Întreaga evidenţă a orelor de funcţionare
şi de prestare a serviciilor va fi gestionată
electronic, anunţa atunci organizatorul
licitaţiei.
Contestaţie admisă
Firmele Rosal şi RER Ecologic au contestat
rezultatul licitaţiei, dar reprezentanţii
Consiliului Naţional de Soluţionare
a Contestaţiilor CNSC le-au respins acţiunea,
obligându-le la plata chetuielilor de
judecată, în valoare de peste 60.000 de
lei.
Rosal şi RER Ecoogic au mers mai departe,
iar instanţa de judecată, magistraţii
Curţii de Apel Cluj, conform tradiţiei au
anulat însă pe primul tronson rezultatul
licitaţiei, Primăria fiind nevoită să organizeze
o nouă operaţiune de atribuire.
Soluţia pe scurt: „Respinge ca neîntemeiată
plângerea formulată de reclamanta SC
R.G.SA (Rosal Grup) împotriva deciziei
nr. 1505/C6/1698,1736/29.08.2016 a
C.N.S.C.
Admite în parte plângerea formulată de
reclamanta A. SC R.E.S.B. SA (RER
ECOLOGIC Service Buzău) şi SC
R.E.S.B. REBU SA anulează în parte
dec. Nr. 1505/C6/1698,1736/29.08.2016
a CNSC şi rejudecând cauza admite în
parte contestaţia formulată de reclamanta
A. SC R.E.S.B. SA şi SC R.E.S.B. R. SA
şi anulează procedura de atribuire pentru
lotul I- concesionare a serviciului de salubrizare
stradală şi deszăpezire din mun.
Cluj-Napoca– lotul I.
Respinge cererile de intervenţie accesorie
formulate de A.B.S.E. SRL (Asocierea
Brantner Servicii Ecoogice) şi C.S.B.V.
SA (Compania de Salubritate Brantner
Veres), precum şi de SC R.G. SA.
Înlătură dispoziţia privind obligarea A.
formulate din SC R.E.S.B. SA şi SC
E.E.S.B.R. SA la plata către A.B.S.E. şi
C.S.BV. SA a sumei de 21.400,8 lei cu
titlu de cheltuieli de judecată.
Menţine restul dispoziţiilor din decizia
atacată. Definitivă. Pronunţată în şedinţa
publică din 07.10.2016”.
Până la noua licitaţie, pe cele două sectoare
sunt prelungite aceleaşi contracte
vechi ale firmelor Rosal şi Brantner. Deci
încă o deszăpezire cu derogare, termen
drag municipalităţii în ultimul deceniu.
Mihai Bacalu

CLUJ MANIFEST
10 Interviu
Orizontul comunitar european
în context naţional
Dialog cu Prof. Univ. Dr. Adrian Ivan
Departamentul de Studii Internaționale
și Istorie Contemporană din cadrul
Facultății de Istorie și Filosofie UBB,
Centrul Transilvan de Studii de Securitate
și Cooperare Internațională din Cluj-
Napoca, Școala Doctorală de Relații
Internaționale și Studii de Securitate UBB
şi lista poate continua, sunt instituţii a
căror existenţă şi activitate se leagă de
Profesorul Universitar Dr. Adrian Ivan.
Aceeaşi situaţie este şi în cazul
numeroaselor realizări pe plan profesional,
al cursurilor pe care le ţine atât la
Universitatea „Babeş Bolyai”, cât şi la
alte universităţi din întreaga ţară, precum
şi în Italia, Belgia şi Franţa sau al cărţilor
semnate de domnia sa. Este binecunoscut
şi graţie editorialelor şi analizelor politice
realizate la televiziune şi în presa scrisă,
aşa că nu a fost decât o frumoasă surpriză
numirea sa în funcţia de coordonator al
activității Școlii Doctorale din cadrul
Academiei Naționale de Informații „Mihai
Viteazul”. Chiar dacă misiunea sa va fi
una extrem de dificilă, suntem convinşi că
experienţa acumulată de-a lungul anilor
şi aptitudinile sale îl vor face să nu facă
altceva decât să adauge o nouă realizare
în lungul drum al unui profesionist prin
excelenţă.
Rep : Cred că multă lume este absolut
derutată la ora actuală în ceea ce priveşte
noile configuraţii europene, noile
paradigme care se construiesc în ceea ce
priveşte relaţiile internaţionale, la nivel
european mai ales, de ce ar trebui să
se teamă, de ce ar trebui să nu se teamă
oamenii din România?
Adrian Ivan : Acum sigur că ar fi greu
să fac o analiză foarte rapidă şi cu
perspective foarte clare asupra a ceea ce ar
trebui să fie, sau de ce ar trebui să se teamă
românii în general. Sunt atâtea provocări
la adresa securităţii comunitare, încât aşa,
într-o frază mai mult sau mai puţin lungă
nu cred că aş putea răspunde. Aş putea să
spun că sunt schimbări de optică în ceea
ce priveşte raportul dintre construcţiile
internaţionale şi statul naţional. Un coleg
de-al meu vorbea deunăzi despre revenirea
la sistemul vespasian. Trăim de fapt întrun
sistem neovespasian astăzi, în care
statul- naţiune, date fiind provocările care
sunt din ce în ce mai specifice cadrului
naţional, începe să răspundă, începe să
producă soluţii pentru a ieşi din impas.
Aici eu am o părere uşor diferită. Statul, ca
actor în relaţiile internaţionale şi mai ales
în relaţiile transnaţionale de astăzi, are şi
nu are atuuri să facă faţă crizelor. Soluţiile,
sigur, din punctul meu de vedere, pentru a
construi un sistem funcţional, rămân tot în
cadrul naţional sau supranaţional, cum este
Uniunea Europeană, adică într-un sistem,
aşa cum l-au gândit părinţii fondatorii din
anii ‘50 până acum e mult mai funcţional şi
mult mai rezistent în faţa marilor provocări
la adresa securităţii transnaţionale, şi pot
să dau câteva exemple. Este greu să-mi
imaginez astăzi că un stat, dacă se izolează
în cadrul sistemului, va face mai uşor faţă,
de exemplu, provocărilor terorismului
strategic, pentru că nu mai avem de-a face
cu un terorism religios, aşa cum greşit se
interpretează, ci avem un terorism strategic,
adică sub masca înfruntării dintre islam,
creştinism, sau între civilizaţii, structuri
ale fostelor dictaturi din Orientul Apropiat
îşi pregătesc tot felul de construcţii pentru
a-şi maximiza interesele economice, şi
atunci , de aici tot felul de formule, hai să
spunem „Lupii singuratici”, să dau numai
un exemplu.
Vorbesc, de implantarea unor indivizi în
sistemul occidental, care se antrenează
zilnic în sălile de sport, şi vă dau exemplu
Germania. Chiar acum, fac o paranteză, am
o teză de doctorat care se ocupă efectiv de
acest tip de cercetare şi închid paranteza,
Lupul singuratic pe care îl vezi mereu
şi îl poţi măsura. Îl vezi că se trezeşte
dimineaţa, se duce într-o sală de sport, se
antrenează ca un militar, şi foloseşte toată
infrastructura occidentului.
Trebuie să ştim un lucru: nici occidentul
nu este aşa cum s-ar crede, nepregătit.
Occidentul are serviciile lui de informaţii,
serviciile lui antitero, care urmăresc
mereu şi cu profesionalism tot ceea ce
se întâmplă. Noi ne imaginăm că nu se
ştie. Şi ei probabil, indivizii aceştia care
reprezintă tot felul de structuri vezi ISISul
de astăzi cred că nu sunt sub lupă.
Sunt de multă vreme sub lupă, lumea
occidentală încearcă, însă să vadă ştiinţific
ce se întâmplă, adică cum se construieşte
psihologic tipul ăsta de individ care
este capabil să dea tot felul de lovituri
cu impact în societate. Se aruncă în aer,
împuşcă jurnalişti într-o redacţie etc. Şi
atunci profilul acesta psihologic trebuie
pus într-o lumină nouă, în care să ştim de
unde vine individul, ce tip de pregătire
militară are şi cum putem, pe întreaga
reţea, să controlăm intrările şi ieşirile, ca
să spun aşa. Sigur că putem şi noi să ne
îngrijorăm. România n-a fost deocamdată
ţinta unor atacuri teroriste, zic deocamdată.
S-a speculat foarte mult Untold-ul din
vara aceasta, în care ştiţi prea bine că se
mobilizează practic toate serviciile noastre
secrete şi toate ministerele de forţă. Faptul
că nu s-a întâmplat nimic e un succes şi
asta se datorează şi unui Serviciu Român
de Informaţii care e atent la toată reţeaua
de informatori. Să nu vă imaginaţi că SRI
nu ştie exact unde vine, cum pleacă, cine
vine, cine pleacă din Cluj, din Bucureşti ,
din Constanţa etc pe zona aceasta, placa
aceasta turnantă care vine din Orientul
Apropiat, Balcani, zona Europei Centrale
şi zona Occidentală. Este un merit pe
care vreau să-l subliniez, acela că SRI
împreună cu celelalte ministere de forţă
şi-au făcut datoria şi nu am avut surprize.
Asta nu înseamnă că nu vom avea.
România e o ţară cu oarecare dinamism
economic, care în ultimii ani, spre
deosebire de media europeană, este pe
plus. Oraşe precum Bucureştiul, Clujul,
dar vine din urmă şi Timişoara, Iaşiul,
Constanţa, sunt oraşe cu o dinamică
economică aparte. Dinamica economică
atrage după sine şi vulnerabilităţi şi
riscuri, şi chiar ameninţări. Eu am lucrat,
într-o primă fază, cu o echipă formată din
universitari şi reprezentanţi ai ministerelor
de forţă pentru a încadra Clujul într-un
proiect care se numeşte Safe City, adică
un Cluj mai sigur pentru viitor şi acoloam
văzut toate vulnerabilităţile, riscurile
şi ameninţările în care se poate încadra
Clujul ca viitoare metropolă, pentru că
Clujul evoluează către o metropolă, în
următorii ani. Sigur că de aici vedem
anumite soluţii pe care le-am avea, dar
asta nu înseamnă că nu pot exista şi altele.
Dinamismul economic atrage după sine şi
plecări şi intrări în sistem, nu? Dacă ai o
cădere, ca cea cu Nokia, dacă nu ai soluţii
imediat şi nu adaugi o firmă de profil de
nivelul Nokia la sistem, sistemul poate
produce dezechilibre. Şi asta se poate
vedea cu ochiul liber, nu trebuie să fii un
specialist.
De aceea eu zic că noi trebuie să avem
o filozofie, şi eu o numesc guvernanţă,
o guvernanţă şi a statului-naţiune din
momentul ăsta, deci ce reprezentăm noi
ca stat în zona asta euro-atlantică, ce
reprezentăm noi ca stat membru al Uniunii
Europene şi să ne poziţionăm ca un stat
responsabil, activ de data aceasta.

CLUJ MANIFEST
Interviu 11
Când vorbim de securitate naţională
trebuie să înţelegem prin ea aşa cum
arată şi documentul scos sub mandatul
preşedintelui Johanis, o abordare a
securităţii sub toate aspectele sale, nu
numai cele militare. Astăzi, aspectul
militar e mai puţin vizibil. Generalul
Ciucă care este şeful Statului Major
General şi a deschis şcoala doctorală şi
programul de securitate zilele trecute
la noi, la UBB, spunea că nu aspectul
militar e cel care intră prima dată în
atenţia analiştilor pe securitate, şi mai
ales în SUA. Conflictele interetnice
care pot genera tot felul de tensiuni care
sunt mai greu de controlat. Am văzut ce
înseamnă un proces de pace, cât de greu
se construieşte într-o zonă ca Irlanda de
Nord de exemplu, sau o zonă în Ţara
Bascilor ca să luăm zonele europene,
nu mai vorbesc de Siria sau de fosta
Iugoslavie. Trebuie să analizăm tot ceea
ce înseamnă vulnerabilităţi, riscuri şi
ameninţări la adresea securităţii noastre
societare.
Nu zic sociale. Securitatea socială
înseamnă protecţie socială. Securitate
societară înseamnă apărarea identităţii
unei comunităţi. E mult mai mult,
pentru că identitatea ţine şi de ordine
economică, şi de filozofia de organizare
dar şi de antropologia societăţii şi
comunităţii respective, şi atunci trebuie
să privim structural tot ce se întâmplă.
E nevoie să elaborăm pe lângă strategia
de securitate naţională, o guvernanţă a
securităţii naţionale şi internaţionale, pe
care să o facem în parteneriat cu SUA,
cu colegii din Uniunea Europeană.
Dacă ne uităm la programele UE şi mai
ales ale Comisiei Europene, finanţate
de Comisia Europeană, mai ales pe Orizont
2020, dar şi pe Jean Monet, merg
în direcţia asta a securităţii. Eu am avut
şansa că de vreo 5 ani dezvolt două
programe la UBB, câştigate de mine cu
echipa mea, unul care şi-a încheiat chiar
anul acesta demersul, Securitate europeană
şi minorităţi naţionale şi etnice,
şi urmează să continuăm încă doi ani.
După trei ani finanţare, universitatea
duce mai departe programul din surse
proprii, avem o componentă foarte bine
stabilită în cadrul programelor de securitate
pe ceea ce înseamnă minorităţi
naţionale etnice şi securitate europeană.
un ansamblu care să aibă linii de acţiune
bazate pe finanţare foarte precisă,
pentru că degeaba ai linii de acţiune,
obiective, cărţi verzi, cărţi albe, dar nu
ai şi finanţare. Finanţarea n-o poate da
statul naţional decât într-o mică măsură.
De aceea filozofia de securitate nu
poate fi decât în cadrul UE şi în zona
NATO, pentru că acolo se regăsesc şi
resursele cele mai mari, şi ele acoperă
o arie mult mai largă. În următorii ani
trebuie să ne aşteptăm ca laboratoarele
de securitate să vină în direcţia aceasta
şi să ofere o Carte Albă a guvernanţei
securităţii europene.
Rep.: Vorbeaţi de vulnerabilităţi, se
perpetuează şi acum discuţiile legate de
noi ardelenii şi restul ţării. La nivelul
mentalului colectiv unde e problema?
A. I. : Eu am predat în toată ţara, la Iaşi,
la Bucureşti, la Timiţoara, la Constanţa,
la Oradea, la Arad, deci în multe
capitale tradiţionale, regionale. Şi văd,
şi stau de vorbă cu elitele în general,
pentru că elitele sunt şi cele care au
responsabilitatea dezvoltării. E o falsă
percepţie. Vreau să spun ceva, Clujul
dacă vrea să se dezvolte foarte bine şi
ardelenii dacă vor să se dezvolte în continuare,
trebuie să se uite tot timpul la
dinamica Bucureştiului. Bucureştiul are
o concentrare masivă de elite care pot
genera dezvoltare. Sigur că noi putem
pune acum dezvoltarea României din
ultimii 25 de ani pe seama acumulării
de capital. Acum vine o perioadă când
acel capital trebuie să genereze şi modernizare,
nu? Dezvoltare-modernizare,
am zice noi
Rep.: Totuşi, mai avem doi ani până
sărbătorim centenarul Unirii şi noi încă
mai avem tipul ăsta de discurs.
A. I. : Zonele strategice ale României
încep să fie legate. Nu încep să fie legate
prin autostrăzi rutiere, cum ne-am fi
aşteptat, dar sunt legate prin autostrăzi
aeriene, ceea ce nu e rău. Dacă percepem
dezvoltarea printr-o dinamică
a comunicaţiei, atunci sigur că putem
vorbi de un succes. Pe de altă parte, e
deranjant că nu poţi avea o autostradă
de la Cluj la Bucureşti sau la Iaşi, dar
eu cred că în următorii ani şi aici se vor
face schimbări. Eu sunt un tip cu un anumit
optimism echilibrat. Nu sunt nici
un europesimist, nici un eurooptimist.
Când judec UE, o judec cu avantaje şi
dezavantaje. Pe unii îi văd că o supralicitează,
pe alţii că o minimalizează,
eu nu pot face asta pentru că un analist
serios nu face asta.
Rep.: Deci nu v-aţi lăsat sedus de
utopia UE?
A.I.: Exact. Eu nu fac judecăţi de
valoare categorice. UE s-a dezvoltat
foarte bine în anii 90, când toţi liderii
politici marcanţi au reuşit să pună într-o
ecuaţie instituţională, ceea ce îşi propuseseră
părinţii fondatori în anii 50,
să spunem. Dacă iau o federaţie europeană,
deci ei prin UE făcuseră un pas
substanţial către această Federaţie Europeană,
care continuă. Facem o analiză
soft: dacă ne uităm ce s-a realizat pe
federalism şi ce s-a realizat pe internguvernamentalism,
spre exemplu, o să
vedeţi că federalismul a câştigat puncte
serioase. Nu se poate face o construcţie
gen SUA dintr-o dată. N-avem cum.
Odată ce elita va gândi cu adevărat
european sau euro-atlantic, în momentul
acela şi societatea e condusă în
direcţia aceea. Comunitatea se va regăsi
mult mai bine. Dar nu poţi să construieşti
acum o cultură euro-atlantică, să
schimbi un mental colectiv care vine
de undeva din istorie, care a traversat
o perioadă foarte neagră în anii comunismului,
o perioadă de tranziţie destul
de traumatizantă şi să aştepţi ca dintr-o
dată, toată lumea să gândească în direcţia
aia. Când aud că 20% din români
consideră că e mai bine în UE, sunt
optimist. Mă bucur că există aşa ceva,
pentru că se profilează o elită care poate
să ducă România undeva.
Rep.: Este rezultatul unei educaţii
făcute temeinic, până la urmă.
A.I.: Un popor deştept, apropo de Smart
Comunity, de exemplu, sau o societate
deşteaptă e aceea care-şi proiectează
foarte bine viitorul, dar ţinând cont şi
de prezent. Învăţând din trecut, ţinând
cont că trăieşte în prezent, dar cu
perspective foarte serioase şi notabile,
palpabile, pentru viitor.
Alice Valeria Micu
Avem după aceea o catedră Jean Monet,
anul trecut câştigată, Cum se construieşte
securitatea în Europa. Filozofia
noastră pe planurile de învăţământ
s-a dus în direcţia asta. Cum construim
structural, metodic, o filozofie de
securitate în UE şi implicit în România?
Fiecare componentă a societăţii
româneşti şi europene adjudecată în
felul ei, şi-a identificat vulnerabilităţile,
riscurile şi ameninţările pentru
ea. Acum trebuie să vină cineva cu o
viziune mult mai largă şi să încorporeze
toate aceste componente, să facă din ele

CLUJ MANIFEST
12 Justiţie
Corneliu Coposu, jurnalist pe
justiţie la Cluj
Cenzura de ieri şi astăzi din
justiţia clujeană
Fostul lider al României post
revoluţionare a activat în
presa clujeană, înainte de a
deveni secretarul personal a
ţărănistului Iuliu Maniu.
Mai puţin cunoscută este
activitatea sa de gazetar,
chiar aceea specializată pe
informaţii din justiţie, a cărui
actvitate era pe atunci condusă
de un Consiliu de Război.
Două evenimente culturale
majore recente au adus în atenţia
publică personalitatea de gazetar a
politicianului Corneliu Coposu. Atât
conferinţa „Justiţia Militară în sec
XX”, cât şi Festivalul Internaţional de
Carte Transilvania au evocat simultan,
dar separat, articolele sale de presă din
perioada războiului.
Jurnalismul, meserie de risc
Istoricul Virgiliu Ţârău a arătat în
expunerea sa din cadrul „Justiţiei
Militare”, intitulată „De la tribunalele
poporului la tribunalele militarpolitice.
Procesul lui Corneliu Coposu”,
că „Seniorul” a fost condamnat, în anii
comunismului, printre altele şi pentru
articolele sale de presă.
În aceeaşi zi în care Ţârău trecea
în revistă procesului lui Coposu, la
Festivalul de Carte era prezentată
lucrarea cercetătorului Marin Pop, „Din
cele trecute vremi. Jurnalist la Cluj”, în
fapt o culegere de texte de gazetar ale
lui Corneliu Coposu.
Chiar dacă a abordat subiecte cu
tematică politică, culturală sau sportivă,
Coposu făcea parte şi din corpul restrâns
al jurnaliştilor specializaţi în domeniul
justiţiei. A reuşit astfel să publice cu
regularitate, în perioada 1937- 1938,
în ziarul „România Nouă”, numeroase
articole inspirate din procesele judecate
în Palatul de Justiţie din Cluj.
procese delicate, cum ar fi ce al
yoghinului Bivolaru, sau al fostul şef
al poliţiei, Ioan Păcuraru, judecate cu
uşile ferecate. Chiar şi în acele timpuri,
cenzura intervenea ferm. Sunt dovadă
statisticile oferite chiar de Coposu, în
capitolul al II-lea, intitulat „Cenzura,
eterna poveste”.
În perioada analizată, timp de 4 ani,
din noiembrie 1933, până în noiembrie
1937, ziarul a fost suspendat de 10
ori, totalizând un timp de 394 zile, cu
pretextul de a fi fost subversiv. Adică
74 de editoriale, 117.038 de cuvinte
tăiate, 16.720 rânduri de coloană tăiate,
calculate în total cât distanţa Cluj-
Cernăuţi. Tăiau din toate genurile, chiar
şi de la anunţuri.
„Dela apariţie, foarfeca regimului a fost
purtată, printre paginile noastre, de zece
cenzori. Toţi simpatici. Cari însă, spre
regretul nostru, şi-au făcut totdeauna
datoria. Cu vârf şi îndesat. Trei, din
cei zece au fost mgistraţi militari, doi
ofiţeri activi, iar cinci, funcţionari în
Administraţie, Poliţie şi Siguranţă”,
nota cu umor Coposu, în data de 2
noiembrie 1937 în paginile „României
Noi”.
Procesul presei
Unul dintre procesele relatate este cel
în care redactorul şef al publicaţiei,
Nicolar Buta a scăpat de acuzaţia de
„ultragiu” adusă prefectului Eugen
Dunca, în relatarea faţă de împărţirea
porumbului la ţărani. Buta a fost
judecat de Justiţia militară după regulile
jocului, a fost adus în faţa Consiliului
de Răsboiu al Corpului 6 Armată,
prezidată de un colonel, asistat de doi
maiori şi doi căpitani. Jurnalistul avea
alături doi avocaţi şi un publicist.
Comisarul regal a trecut la citirea actului
de acuzare, jurnalistul fiind acuzat de
răzbunare, deoarece ar fi fost îndepărtat
anterior din Prefectură. Au fost audiaţi
toţi martorii propuşi, care au confirmat
spusele din articol, inclusiv corupţia
de la Cojocna, unde un funcţionar a
căutat să acopere cu documente false
dispariţia unui vagon de porumb.
Pamfletarul Vladimir Nicoară a ripostat
spunând că acuzatul este mult mai
ponderat în scris decât el. Nicoară se
referă la rolul presei. „Presa este oglinda
stărilor într-o ţară. Dacă oglinda arată
strâmbături, şi figuri diforme, nu e vina
ei, ci a celora ce se oglindesc”. În final,
jurnalistul a fost achitat.
Extrem de incisiv Coposu concluzionea-
ză în relatarea sa, că guvernul şi-a dat
un examen cu cenzura impusă, care îl
va taxa în viitor.
„Guvernul liberal a trădat constituţia
şi a călcat peste jurământul de credinţă
în care s-a legat la respectarea ei. Şi a
trădat idealurile din cari s-a plămădit
ţara românească şi şi-a renegat trecutul
şi demnitatea marilor înaintaşi. Iar
capitularea în faţa nelegiuirii şi
sperjurul nu va rămâne nepedepsit de
posteritate”, încheia Coposu relatarea
privind cenzura din 13 februarie 1936.
Stilul caustic faţă de putere i-a fost cap
de acuzare ţărănistului chiar şi înainte
de epoca comunistă. Un alt episod de
pe culoarele tribunalului i-ar fi adus
Seniorului o condamnare de 2 luni
încă în timpul dicaturii carliste din anul
1938. Coposu ar fi relatat informaţii
din dosarul studenţilor legionari,
care atentaseră la viaţa rectorului
universităţii, Florian Ştefănescu
Goangă. Potrivit relatărilor din sala de
judecată, atentatorii, executaţi ulterior,
ar fi vrut să-l pedepsească pe rector,
pentru aventurile sexuale cu studentele,
neavând ordin din partea conducerii
legionare în acest sens.
Mihai Bacalu
Articolele sale grupate în cartea lui
Marin Pop sunt o veritabilă frescă a
vremii, din care putem să înţelegem
cum funcţiona justiţia. Chiar dacă era
dictatura regală, drepturile cetăţeneşti
fiind restrânse, jurnaliştii reuşeau să
prezinte procese importante de pe
agenda justiţiei clujene.
Cenzura, eterna poveste
Cenzura nu este doar astăzi o expresie
a opacităţii sistemului faţă de unele

CLUJ MANIFEST
Judetean 13
Vicențiu Știr finanțează echipa de
fotbal Minerul Ocna Dej
Echipa din Liga V Minerul Ocna Dej are un nou finanțator. Echipa
dejeană va fi susținută financiar de omul de afaceri Vicențiu Știr.
Omul de afaceri dejean, Vicențiu Știr a
decis să se implice în susținerea sportului
local, astfel că prin firma sa, Vicențiu
Serv va oferi sprijin financiar echipei
locale, Minerul Ocna Dej.
”Ma bucur că după mult timp am reușit
sa preiau echipa de fotbal Minerul Ocna
Dej ,devenind sponsor oficial al echipei de
fotbal, bucuria ocnenilor mei. Împreună cu
angajatii Salinei,reprezentați de Sindicatul
Liber, sunt convins că echipa va ajunge
acolo unde îi este locul. Le multumesc
celor care au fost alături de mine si și-au
dat acceptul. Vreau ca aceasta echipă sa
ne unească pe toți ocnenii asa cum eram
odată”, a declarat Vicențiu Știr
Vicențiu Știr are planuri mari cu echipa
de suflet a locuitorilor din zona Ocna Dej.
Își dorește ca în viitor, prin îmbunătățirea
condițiilor de la echipă, aceasta să
promoveze într-o ligă superioară. Noul
finanțator se va asigura că jucătorii au
toate conditiile necesare pentru a evolua
cât mai bine. Pentru a-și atinge obiectivul
promovării, Vicențiu Știr va oferi chiar și
prime de joc. De asemenea, Vicențiu Știr
își dorește astfel să încurajeze tinerii din
Ocna care doresc să joace fotbal.
Echipa Minerul Ocna Dej s-a înfiinţat
în anul 1947 în urmă unor discuţii între
muncitorii din Întreprinderea Salina Ocna
Dej referitoare la fotbal. Echipa a început
de jos, jucând în campionatul municipal
şi apoi în liga 4. În anul 1998 a promovat
în liga 3 pentru doar 2 sezoane, revenind
apoi în liga 4. Sezonul 1998-1999 şi 1999-
2000 a fost de altfel, perioada cea mai de
succes a echipei. În acest moment echipa
evoluează în Campionatul Judeţean (
Liga a V-a ), Zona Dej şi ocupă poziţia
8 cu doar 3 puncte. Prin venirea noului
finanţator, echipa primeşte însă un suflu
proaspăt şi poate să aibă evoluţii mai bune
şi să termine sus în clasament la sfârşitul
campionatului. În sezonul trecut, echipa
dejeana a încheiat campionatul pe locul 5.
Vicențiu Știr este prim-vicepresedinte
ALDE Cluj și co-președinte ALDE Dej și
este ASOCIAT UNIC AL SC VICENTIU
SERV DEJ SI ASOCIAT MAJORITAR
LA SC VICENTIU SERV LOGISTIC
SRL.
Dana Țîrlea
Apă potabilă și canalizare pentru
locuitorii din Mintiu Gherlii
În ultimele luni, satele din comuna Mintiu
Gherlii au fost un adevărat șantier. Se
lucrează în ritm altert pentru introducerea
canalizării și apei potabile.
Locuitorii din comuna Mintiu Gherlii
au motive să fie mîndri de administrația
locală care le va asigura apa potabilă și
canalizarea în gospodării. Comuna aflată
în imediata vecinătate a orașului Gherla
este într-o continuă dezvoltare, iar aceste
utilități erau imperios necesare pentru
creșterea nivelului de trai al locuitorilor.
Primarul comunei Mintiu Gherlii, Dumitru
Oltean, a declarat că lucrările sunt
avansate și că urmează să fie introdusă
canalizarea și apa în satele Mintiu Gherlii,
, Petrești, Salațiu, și apă potabilă în satele
Nima și Bunești.
”Toată comuna este un mare șantier. Avem
în derulare proiecte pentru introducerea
apei și canalizării în satele din comuna
Mintiu Gherlii. Vor fi intoduse apa și
canalizarea în satele Mintiu Gherlii,
Petrești și Salațiu, și apa potabilă în
satele Nima și Bunești. În acest moment
lucrarea este finalizată în proporție de
60%. Încercăm să mai profităm cât putem
de mult de vreme, să continua lucrările
într-un ritm cât mai alert. Sper să avem
vreme bună și să terminăm cât mai repede
lucrările”, a declarat Dumitru Oltean.
Apa potabilă este asigurată din sursa
Gilău, în afara satului Pădureni, unde
recent s-a modernizat drumul.
Drumurile care străbat comuna se
prezintă într-o stare foarte bună, în ultimii
ani fiind asfaltate mai multe străzi.
De asemenea, imediat după finalizarea
lucrărilor se va turna covor asfaltic pe
străzile afectate de lucrări.
”Avem asfaltate drumurile județene și
comunale, iar după finalizarea lucrărilor
de canalizare și apă vom face fundații,
recilări și ulterior în primăvară vom
pune covor asfaltic. De asemenea, am
modernizat iluminatul public cu lămpi cu
led-uri în toată comuna. Am achiziționat
590 de lămpi”, a declarat Dumitru
Oltean.
Dana Țîrlea

CLUJ MANIFEST
14 Publicitate

CLUJ MANIFEST
Centru olimpic de natație
la Cluj Napoca
Sport 15
Preşedintele Federaţiei Române de Nataţie şi Pentatlon Modern,
Camelia Potec, a fost în vizită la Clubul Sportiv Universitatea Cluj
pentru a discuta despre viitorul înotului clujean.
Centru olimpic de înot
Camelia Potec a anunţat că datorită
faptului că oraşul Cluj-Napoca a devenit
un centru de nataţie puternic, există
intenţia de a se forma la Cluj un centru
olimpic.
„Universitatea Cluj a devenit un centru
foarte puternic de nataţie şi asta în urma
Camelia Potec:
rezultatelor din acest an olimpic, un an
important pentru sport în general. Eu
cred cu tărie că se poate dezvolta, că
rezultatele pot fi mult mai bune pe viitor,
de aceea există şi o deschidere mult mai
mare pentru ca în Cluj-Napoca să existe
un centru naţional de pregătire de juniori,
tocmai pentru că ne gândim pentru viitor şi
ne gândim la următoarea ediţie a Jocurilor
Olimpice de la Tokyo, aşa că această
primă discuţie despre un centru naţional
Ne dorim un centru olimpic la Cluj pentru că aici există condiţii bune de pregătire,
asta am şi discutat, toată această zi ne-am dedicat-o vizitelor în ceea ce priveşte
infrastructura, condiţiile de cazare.
de pregătire pentru un ciclu olimpic la
Cluj este deja foarte avansată, rămâne să
punem în practică toate lucrurile pe care
le-am discutat cât mai curând posibil. Ne
dorim un centru olimpic la Cluj pentru
că aici există condiţii bune de pregătire,
asta am şi discutat, toată această zi neam
dedicat-o vizitelor în ceea ce priveşte
infrastructura, condiţiile de cazare, o să
mergem şi la Liceul cu Program Sportiv,
o să vedem unde ar putea să mănânce
sportivii noştri din acest centru, deci
suntem destul de avansaţi cu aceste
discuţii, acum trebuie să găsim şi soluţiile
viabile şi bineînţeles cele financiare pentru
a susţine acest centru şi acest lucru se face
prin colaborări cu Universitatea Cluj şi nu
numai. Acum pot spune că avem speranţe
pentru următoarea ediţie a Jocurilor
Olimpice şi facem demersurile pentru a
putea reuşi”, a declarat Potec.
Robert Glinţă şi Ana Dascăl, viitorul
înotului românesc
Despre cei doi înotători ai clubului
Universitatea Cluj, Robert Glinţă şi Ana
Dascăl, Potec a declarat că se aşteaptă să
fie liderii echipei de nataţie la următoarele
Jocuri Olimpice.
”Sportivii Universităţii Cluj, Ana Dascăl
şi Robert Glinţă, sunt doi sportivi de foarte
mare valoare şi chiar dacă Robert Glinţă a
confirmat cât de cât prin calificarea într-o
finală olimpică, eu spun în continuare că
este un sportiv de perspectivă, datorită
talentului şi a capacităţii de pregătire pe
care o are poate să ajungă mult mai sus,
nu aceasta este valoarea lui ca şi sportiv.
În ceea ce o priveşte pe Ana Dascăl, este şi
ea o sportivă de perspectivă, are un talent
înnăscut de a face înot, este o sportivă
căreia i s-a oferit şansa de a participa la
prima ediţie a Jocurilor Olimpice din
cariera ei, avantaj pe care nu l-au avut
mulţi sportivi la aproape 14 ani. Aşadar
sunt doi sportivi pe care ne bazăm în
următorul ciclu olimpic, doi sportivi care
sper eu să fie lideri de echipă în ceea ce
priveşte participarea la Jocurile Olimpice
de la Tokyo, dar eu îmi doresc pentru ei
în primul rând să fie sănătoşi, să se poată
pregăti exact cum ar trebui să o facă şi noi
să reuşim să le oferim condiţiile necesare
pregătirii”, a declarat Camelia Potec.
Sportiva clubului U Cluj, Ana Dascăl, a
vorbit la rândul ei despre experienţa de la
Olimpiada de la Rio de Janeiro şi dorinţele
sale de viitor.
„Participarea la Jocurile Olimpice a fost
o experienţă care mă va ajuta foarte mult
în viitor, m-a impresionat mult modul
de pregătire a sportivilor, obiceiurile lor
de dinaintea probei, şi sper să acumulez
cât mai multă experienţă şi va fi mult
mai bine pentru Jocurile de la Tokyo.
Sportivii de la Jocurile Olimpice din
Brazilia erau foarte concentraţi înainte de
probă, erau încurajaţi de ceilalţi sportivi
din echipa lor, în special americanii, era
cu totul şi cu totul altceva. Am stat în
acelaşi autocar cu Michael Phelps şi cu
mulţi alţi sportivi pe care i-am admirat.
Înainte de Jocurile Olimpice cu două
săptămâni m-am accidentat la umăr şi nu
am putut să înot deloc, dar pentru cum
m-am pregătit rezultatele au fost destul de
bune. În continuare mă pregătesc pentru
festivalul olimpic european de tineret,
probabil mondialele de juniori şi cine ştie,
poate voi obţine peste patru ani o medalie
la Tokyo, sper să urc pe cea mai înaltă
treaptă a podiumului.”

Magazin
16
CLUJ MANIFEST
Spitalul Clinic Județean de Urgență
Cluj-Napoca în dialog cu medicii săi
pentru că de la ei porneşte schimbarea. Am
hotărât să organizăm această întâlnire pentru
a stabili un precedent, în ceea ce priveşte
comunicarea dintre spital şi rezidenţii de
aici. Dorim să le ştim problemele şi să
vedem cum se pot acestea rezolva. E în
interesul nostru, ca instituţie, în interesul lor,
al rezidenţilor şi, cel mai important, e spre
binele pacienţilor”, a declarat managerul
Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, Ec.
dr. Petru Şuşca.
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-
Napoca organizează, în parteneriat cu
Organizaţia Tinerilor Medici, o întâlnire a
medicilor rezidenţi cu managerul instituţiei
– Petru Şuşca. Evenimentul „Tinerii de azi,
medicii de mâine – în dialog cu SCJU”, va
avea loc miercuri, 12.10.2016, începând cu
ora 18, în Sala Multimedia a Universităţii
de Medicină ş i Farmacie „Iuliu Haţieganu”
(strada Victor Babe ş, nr. 8).
Întâlnirea va debuta cu scurte prezentări pe
teme de comunicare şi branding în domeniul
medical, urmând ca partea cea mai extinsă
din program să fie rezervată discuţiilor
dintre medicii rezidenţi şi managerul SCJU
Cluj-Napoca, Petru Şuşca.
Scopul evenimentului este de a iniţia un alt
tipar de comunicare între instituţie şi resursa
umană tânără, de a identifica problemele
majore cu care medicii tineri se confruntă
şi de a găsi, împreună, soluţii la acestea. De
asemenea, întâlnirea se înscrie într-o politică
managerială mai amplă de restructurare a
comunicării interne.
„Resursa umană reprezintă un vector
important pentru dezvoltarea strategică a
spitalului. Dorim să completăm politica
de modernizare şi dotare cu echipamente
medicale de ultimă generaţie, pe care am
început-o acum trei ani, printr-o atenţie
sporită acordată nevoilor medicilor tineri,
„Iniţiativa conducerii spitalului nu poate
decât să ne bucure. E un semn că există
deschidere spre dialog şi interacţoune.
Fireşte, ca medici rezidenţi vedem, mai
îndeaproape, care sunt problemele cu care
ne confruntăm zi de zi. Tot noi suntem în
măsură să venim şi cu soluţii, care să fie
adaptate cerinţelor şi nevoilor pacientului
din ziua de azi”, a precizat Cristian Dan,
medic rezident, preşedinte al Organizaţiei
Tinerilor Medici.
Mai multe detalii despre desfăşurarea şi
programul întâlnirii, se pot regăsi pe pagina
de Facebook a spitalului, în secţiunea
destinată evenimentului.
Această primă ediţie este destinată exclusiv
rezidenţilor care îşi desfăşoară activitatea în
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-
Napoca.
Alice Valeria Micu