ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.41 - 5 Octombrie - 11 Octombrie 2016

ANUL II • NR. 41 • 05 - 11 octombrie 2016
Preț: 1 Leu • Apare miercuri
www.clujmanifest.ro
MICII PRODUCĂTORI
INVADEAZĂ MARILE ORAȘE
Moda alimentației
sănătoase schimbă
obiceiurile în Cluj.
Dacă înainte orășenii
obișnuiau să se aprovizioneze
de la țară,
mai ales de Paște, de
Crăciun sau de Ziua
Recoltei, acum fermierii
vin până la ușa
apartamentului să le
livreze delicioasele
legume, fructe ori
produse agroalimentare.
Sau le afișează
pe internet. Dacă și
prețurile sunt bune,
toată lumea-i mulțumită.
pag. 4-5
50 de mil. € pentru
drumurile județene
Quo vadis Podiatria in
România?
O vorbă înţeleaptă spune că unde nu-i cap, e vai de
picioare. Nimic mai adevărat şi acum, când cu un ochi
râdem spre soarele ultimelor zile frumoase, iar cu unul
plângem, gândindu-ne la iarnă şi gheţuş ori la suferinţele
cauzate de diabet, este momentul potrivit să vorbim
despre picioare, din punct de vedere medical.
pag. 3 pag. 3

CLUJ MANIFEST
2 Local
S-a deschis Bazinul Olimpic
Grigorescu
Începând de luni, 3 octombrie, clujenii de toate vârstele se vor putea
bucura de Bazinul Olimpic Grigorescu, care va funcționa pe
toată durata anului.
Bazinul de dimensiuni olimpice (50m x
25 m), acoperit cu un balon presostatic,
asigură o temperatură a apei de 26-28
grade Celsius, tratată automat grație
unui sistem de filtrare modern. Bazinul
Olimpic Grigorescu este dotat cu
aparatură pentru fitness: treadmill
aquaness (benzi de alergare acvatice),
aquabike aquaness (biciclete acvatice),
static Swim (sistem de înot contracurent
pentru antrenament aquafitness).
Bazinul va funcționa după următorul
program: luni–vineri - 6.00- 22.00,
sâmbătă– duminică 8.00-18.00. Biletul
de intrare va costa 18 lei, iar copiii, elevii,
studenții, pensionarii și persoanele cu
dizabilități vor plăti doar 12 lei.
La Bazinul Olimpic Grigorescu,
Primăria Cluj-Napoca și RADP vor
derula programe speciale de învățare
a înotului pentru elevii din clasele
primare, în intervalul orar 8.00-12.00.
Pentru amenajarea Bazinului Olimpic
Grigorescu, Primăria Cluj-Napoca a
alocat suma de 3.305.000 lei. Pe lângă
închiderea cu un balon presostatic cu
triplă membrană a bazinului olimpic, în
cadrul lucrărilor de modernizare au fost
construite spații tehnice și vestiare, a
fost reparată și refinisată cuva bazinului
(care a fost adusă la o cotă maximă
de 1,50 m), a fost reamenajată zona
de acces către bazin, cu instalațiile
electrice și de gaze aferente. La Ștrandul
Sun din Grigorescu, Primăria Cluj-
Napoca și RADP vor realiza un Aqua
Park modern. În prezent se lucrează
la proiectul de deviere a magistralei
electrice care afectează lucrările de
construire a Aqua Parkului, urmând ca
după finalizarea acestuia să se treacă la
realizare proiectului propriu-zis.
Director: Ionuţ GEANĂ
Redacția:
Alice Valeria MICU
Călin POENARU (colaborator)
Dana ȚÎRLEA
Mihai BACALU
Publicație săptămânală
Cluj-Napoca, Strada Ploiești,
nr. 1, et. 2
Redacţie: 0746‐810.548,
Publicitate: 0799‐788.009
redactie@clujmanifest.ro,
www. clujmanifest.ro
Tipărit la SC Garamond SRL
ISSN: 2458-0244
Se distribuie în județul Cluj
Preț: 1 Leu
Apare miercuri

CLUJ MANIFEST
Local 3
CJ Cluj se împrumută cu 50 milioane €
pentru reabilitarea drumurilor județene
Lista celor aproximativ 500 de km de
drumuri judeţene pe care Consiliul
Judeţean Cluj le va reabilita prin
intermediul finanţării asigurate de creditul
de 50 de milioane de euro ce urmează a
fi contractat, a fost aprobată în ședința
deliberativului județean de săptămâna
Nr
crt
Consiliul Județean Cluj a aprobat contractarea unui credit de 225
milioane de lei pentru lucrări de modernizare și reparații pe 500 de
kilometri de drumuri județene.
Denumire obiectiv
trecută. Ulterior aprobării listei drumurilor
judeţene a căror reabilitare urmează a fi
finanţată din aceste fonduri, consultantul
va demara procedura de licitaţie pentru
desemnarea băncii sau a băncilor cu care
se va contracta creditul, procedură care
se preconizează că nu va depăşi două
Poziție kilometrică
Valoare
(lei)
1 DJ108C DN1 - Mănăstireni 28+050 - 36+050 10.837.772
2
3
DJ107P Gilău (DN1) - Someșu Rece -
Mărișel - DN1R
DJ107M Luna de Sus - Băișoara - Buru
- lim. jud. Alba
0+000 - 44+260 27.413.401
0+000 - 42+000 16.947.370
4 DJ103G DN75 - Cheile Turzii 27+300 - 30+400 2.439.064
5
DJ103Glim.jud.Alba - Moldovenești -
Săndulești - Ceanu Mic - Aiton
13+200 - 27+300
30+400 - 54+287
3.945.384
6 DJ103M Vâlcele - Rediu - Aiton 0+000 - 8+180 6.153.118
7
DJ109A Chinteni - Vutureni -
Recea Cristur - Dealu Jurcii
10+200 - 48+500 27.882.054
8 DJ161A Apahida - Cojocna 0+000 - 12+000 8.994.140
9
10
DJ150 Viișoara - Ceanu Mare -Frata –
Mociu
DJ161 Fundătura (DN1C) -Dăbâca -
Panticeu - Sărata
0+600 - 40+300 29.019.403
17+000 - 44+370 12.338.858
11 DJ109C Gherla - Țaga - Cămăraș 1+400 - 39+200 8.665.153
12
DJ109 Răscruci - Borșa - Așchileu -
lim.jud.Sălaj
0+000 - 32+670
28.971.264
13 DJ103J Săcuieu-Vlădeasa 10+200 - 20+200 17.606.814
14 DJ107L Petrești-Lita 14+900 - 30+950 10.818.742
15
DJ107R Muntele Băișorii - Muntele
Mare
47+350 - 58+650 6.831.937
16 DJ109D Sic – Visa – Coasta – DN1 0+200 – 31+120 6.135.526
TOTAL 225.000.000
luni. Urmează a fi aleasă oferta cea mai
avantajoasă pentru judeţul Cluj, respectiv
pachetul care va cuprinde mai multe
criterii – dobânda, perioada de graţie
ş.a.m.d. Astfel, Consiliul Judeţean Cluj
îşi propune ca primele sume de bani din
creditul respectiv să fie atrase în cursul
lunii martie 2017, atunci când şi condiţiile
vor fi propice lucrărilor în infrastructură.
Ceea ce trebuie subliniat în acest context
e faptul că în lista drumurilor ce urmează
a fi reabilitate cu ajutorul creditului
vor putea intra exclusiv acelea pentru
care au fost elaborate SF, PT sau DALI.
Desigur, ulterior aprobării listei şi în
funcţie şi de costurile efectiv înregistrate
şi de economiile realizate, lista va putea
fi revizuită prin includerea unor noi
drumuri, cu singura condiţie a existenţei
documentelor anterior menţionate.
„După declararea ofertantului câștigător,
va fi depus un dosar pentru aprobare
la Ministerul Finanțelor, dosar care va
conține o listă provizorie a drumurilor.
Dacă unul dintre sectoarele de drum
prinde o finanțare alternativă, se poate face
o adresă către finanțe și un drum poate fi
înlocuit cu altul, sau banii pot fi folosiți
pentru alte investiții. Aceste aspecte sunt
menționate în caietul de sarcini. Vom
utiliza o procedură accelerată. Încercăm ca
semnarea contratului pentru contractarea
acestui credit să se realizeze în două luni
și jumătate”,a menționat consultantul
contractat în vederea obţinerii creditului.
A fost aprobată o listă cu 16 drumuri
județene
Din analiza obiectivelor de investiții care
trebuie finanțate în perioada următoare,
se identifică lucrările de investiții pentru
modernizarea și reabilitarea drumurilor
județene, suma totală estimată conform
situației întocmite de cătreDirecția de
Administrare a Domeniului Public și Privat
fiind de aproximativ 360.000.000 lei.
Prin Hotărârea Consiliului Județean Cluj
nr.213 / 29.09.2015 pentru modificarea şi
completarea unor hotărâri ale Consiliului
Judeţean Cluj, în vederea realizării
programelor de modernizare şi reabilitare
a drumurilor judeţenes-a aprobat
prelungirea duratei de implementare a
Programului de modernizare şi reabilitare
a drumurilor judeţene pentru perioada
2016-2020 și finanţarea din surse de la
bugetul Judeţului Cluj, bugetul de stat,
credite bancare şi fonduri nerambursabile.
Dintr-o analiză a bugetului propriu al
Județului Cluj, se observă că aceasta sumă
nu poate fi suportată din bugetul propriu
aprobat pentru anul 2016 sau din bugetele
care vor fi aprobate și executate în
următorii ani, fapt pentru care se remarcă
necesitatea identificării unor surse
suplimentare de finanțare, astfel încât sa
fie asigurată finanțarea realizării tuturor
obiectivelor necesare dezvoltării județului.
Una dintre metodele care pot fi utilizate
pentru realizarea acestor obiective de
investiții este contractarea unei finanțări
rambursabile și restituirea acesteia în rate
egale după expirarea perioadei de tragere.
Credit suplimentar de la Banca
Europeană pentru Investiții
Vicepreședintele CJ Cluj, Vakar Istvan, a
declarat că există posibilitatea contractării
unui alt credit de la Banca Europeană de
Investiții pentru celelalte drumuri din județ
care nu sunt cuprinse spre finanțare din
creditul de 50 de milioane. ”Directoarea
Băncii Europene de Investitii ne-a ofertat
pentru o completare a acestui credit.
Oferta dânsei era extrem de generoasă,
dobanda de 0,1%, dar pot finanța doar
jumătate din suma de 50 de milioane de
euro. Dacă vom contracta această sumă
putem lua încă jumătate de la Banca
Europeană de Investiții. A vorbit de o
perioadă de grație de patru ani. 88 milioane
de euro este necesarul de reparații pentru
care avem deocumentații. În plus, mai
sunt multe drumuri pentru care nu avem
dcumentație”, a menționat Vakar Istvan.
Dana Țîrlea

CLUJ MANIFEST
4 Economic
Micii producători
invadează marile orașe
Moda alimentației sănătoase schimbă obiceiurile în Cluj. Dacă înainte
orășenii obișnuiau să se aprovizioneze de la țară, mai ales de
Paște, de Crăciun sau de Ziua Recoltei, acum fermierii vin până la
ușa apartamentului să le livreze delicioasele legume, fructe ori produse
agroalimentare. Sau le afișează pe internet. Dacă și prețurile
sunt bune, toată lumea-i mulțumită.
La nivel național, 350.000 ha erau
cultivate în 2011 cu produse bio. Ligia
Pop, specialist în nutriție, a alcătuit o
bază de date cu micii producători: “Mulţi
preferă să facă abonamente, să plătească
mai mult şi să li se aducă coşul cu crudităţi
acasă sau să meargă, şi să le ridice direct
de la fermă. Nu pot garanta pentru
calitatea produselor, de aceea vă îndemn
să-i vizitaţi, să le cereţi dovezi că ceea ce
vă vând sunt produse curate și crescute
natural”. În baza de date figurează trei
ferme din Cluj care livrează la comandă:
Cutia Țăranului, Ecorik, Biosan.
Oi crescute în curtea casei
Cutia Țăranului înglobează mai mulți
producători clujeni, conceptul fiind de
pachet pentru mai multe persoane. Familia
Horvath, formată din Virgil, Iutka și copiii
Cristina și Arthur, se ocupă de creșterea
oilor în satul Chesău, din comuna Mociu.
“Ne ocupăm de creșterea oilor chiar din
primul an de căsnicie. Am început cu 5 oi,
iar în prezent avem o fermă de 120 de oi
care se extinde pe 100 ha, ce asigură hrana
oilor pe tot timpul anului. Din mai până
la începutul iernii oile sunt crescute pe
pășune, iarba fiind singura hrană pe care
o primesc. Iarna se află în curtea casei și
primesc și cereale cultivate pe o parte din
terenurile fermei noastre (porumb, orz,
ovăz). Toate animalele sunt crescute în
mod natural, fără antibiotice si hormoni”.
Cutia de la vaci: 40-150 de lei
O altă grupare, cu același nume, deține
mai multe vaci în Cojocna. Animalele sunt
hrănite cu iarbă, fân, siloz din porumb,
grâu măcinat, lucernă, floarea soarelui,
făină de porumb și soia, ultima fiind
singura cumpărată, iar pentru fertilizarea
pământului familia folosește gunoiul de
grajd produs de vaci. O cutie cu lactate
conține lapte, sana, cașcaval, brânză
dulce, telemea, smântână, cremă de unt,
brânză burduf și costă 40 de lei pentru
1-2 persoane, respectiv 70 de lei pentru
3-4 persoane, iar una cu carne de mânzat
are prețul de 150 de lei și cântărește 5 kg:
mușchi de vită, cotlet, costițe, carne tocată,
ulei de floarea soarelui presat la rece.
Experiența olandeză, transferată la
Turda
O familie din localitate conduce de 13 ani
o afacere cu legume ecologice în Țările
de Jos și a decis să pună pe picioare
propriul business aici pentru a oferi în
zonă produse sănătoase. Aceasta cultivă
legume într-un proces certificat, biologic,
fără pesticide, îngrășăminte chimice, fără
produse modificate genetic sau biologic.
Producția Ecorik este de salată verde,
castraveți, roșii, cartofi, vinete, dovlecel,
ierburi, varză, morcovi, praz. Legumele
sunt aduse la domiciliu, în fiecare joi, la
Turda și la Cluj-Napoca, prin comandă
telefonică, internet sau e-mail. Comenzile
primite până miercuri la 12:00 sunt livrate
a doua zi. Produsele pot fi ridicate și direct
din grădină, de luni până vineri, de la
08:00 la 17:00.
Poamele din Sălaj ajung până la Brașov
Pomăria Bădăcin, afacere de familie,
livrează fructe bio nu numai la Zalău, ci
și la Cluj-Napoca, Timișoara sau Brașov.

CLUJ MANIFEST
Economic 5
“Avem în proprietate plantații înființate
de noi, de piersic, cireș, zmeur și nuc.
Plantațiile se află în satul Bădăcin, comuna
Pericei. Este al doilea an de conversie în
agricultura ecologică, tratamentele sunt
numai cu substanțe certificate ecologic. De
la începutul plantării am folosit minimul
de substanțe chimice, tratamentele - doar
cu substanțe de contact (sulfat de cupru,
populara piatră vânătă), fără îngrășăminte
chimice și fără irigații. Singurele
îngrășăminte folosite sunt cele naturale,
din gospodăria bunicilor, și de la o fermă
de vaci din sat. Pe lângă aceste plantații,
avem o livadă mixtă de pomi fructiferi,
plantată de 30-50 de ani, cu soiuri
tradiționale de mere. Această livadă se află
în proprietatea bunicilor și vă asigurăm
că toate fructele sunt netratate chimic,
nefiind certificate ecologic. Bunicii mai au
și o vie cu soiuri tradiționale de struguri în
amestec cu viță nobilă. Nu sunt struguri de
masă. Mai avem căpşuni care sunt plantaţi
şi întreținuti de tata, în grădina părinţilor”,
susțin întreprinzătorii Tudor și Mihaela
Pop.
Semințele tradiționale, revigorate
Un proiect de protejare a biodiversităţii
prin folosirea seminţelor tradiţionale a
fost demarat de Fundaţia Civitas pentru
Societatea Civilă. Producătorii clujeni au
început să cultive roşii, ardei sau fasole
nemodificate genetic. Nucleul a cuprins
inițial localităţile Apahida, Dezmir, Jucu,
Cojocna, ținta fiind crearea unei rețele
în Transilvania. Radu Telecan, fermier
din Apahida, a multiplicat 21 de soiuri
de tomate, 13 de ardei, 4 de fasole, 3
de dovleac, 2 de pătrunjel şi de salată,
castraveţi, pepene, ridichi, varză, ceapă,
cimbru, păstârnac, lobodă. 14 ferme din
zonă s-au asociat în cadrul Cooperativei
Agricole Lunca Someşului Mic, în cadrul
căreia au reuşit să încheie contracte cu
rețele comerciale cărora le livrează câte
5-8 tone de legume zilnic, ce le asigură
venituri constante. „Pentru proiectul
nostru am apelat la seminţe pe care le mai
păstrează bătrânii de la sat în păhărele
de plastic, din Sălaj, Alba, Bistriţa sau
Republica Moldova sau la cele din banca
de date genetică a asociaţiei Eco Ruralis.
Din păcate, la noi legea te restricţionează
să produci legume sau fructe din seminţe
tradiţionale, considerate ca nesigure,
pentru nu îndeplinesc anumite condiţii,
dar le certifică pe cele modificate genetic,
pe motivul că aceşti hibrizi sunt mai siguri
pentru sănătatea omului. Nu vrem doar
să replicăm aceste produse tradiţionale,
ci şi să aducem mai mulţi asemenea
producători la piaţă, dar e nevoie să
educăm şi consumatorii”, a declarat Hanna
Hompoth, coordonator al proiectului pe
Regiunea Nord-Vest.
3.200 de operatori eco în Ardealul de
Nord
În Regiunea Nord-Vest sunt 3.200 de
operatori certificați ecologic, reprezentând
30% din totalul certificărilor din România.
Cei mai mulţi operatori se regăsesc în
judeţele Bistriţa-Năsăud (30%) şi Cluj
(20%), iar cele mai frecvente produse
ecologice din regiune sunt cereale, trifoi,
fructe de pădure şi ciuperci din colectare
spontană, lapte, iaurt, mere, afine, cătină.
Agenția de Dezvoltare Regională Nord-
Vest (ADRNV) a intrat ca partener într-un
proiect finanţat din Programul European
de Cooperare, care vizează creşterea
competitivităţii întreprinderilor mici și
mijlocii active (IMM) în industriile ce
utilizează materii şi produse ecologice.
Membrii consorţiului, care provin din
regiuni similare din Spania, Belgia,
Elveția, Italia, Franța, Polonia, Finlanda și
România, s-au reunit deja la Cluj.
Proiect extins la nivelul regiunilor UE
„Organizaţiile membre vor contribui
cu expertiza proprie la elaborarea unei
diagnoze regionale a sectorului ecologic
şi ulterior la identificarea măsurilor
suport pentru Planul Regional de Acţiune
(PRA). Proiectul, o premieră în România
din perspectiva elaborării acestui plan,
urmează să adreseze măsuri pertinente
componentelor cheie din lanţul de valoare
al sectorului ecologic, în direcţia susţinerii
IMM, prin dezvoltarea sinergiilor între
actorii locali ce activează pe lanţul de
valoare al sectorului ecologic şi între
organizaţii care implementează diverse
politici şi programe de finanţare”, spune
directorul ADRNV, Sanda Cătană.
Proiectul se desfăşoară în perioada 1
aprilie 2016 – 31 martie 2020 şi îşi
propune elaborarea unor PRA pentru
fiecare dintre regiuni, pe baza unor
analize-diagnoză ce vor fi elaborate prin
implicarea organizaţiilor active în sectorul
ecologic din aceste regiuni, prin aportul
partenerilor consacraţi în domeniu şi prin
schimbul de bune practici între iniţiative,
măsuri şi strategii ale regiunilor membre
în consorţiu.
Călin Poenaru
Producătorii, în război cu multinaționalele
Daniel Buda, europarlamentar:
“Producătorii clujeni trebuie încurajați să se promoveze la expozițiile din străinătate
prin facilități fiscale, respectiv prin scutire sau reducere de impozit. Nu poate pune
nimeni la îndoială calitatea legumelor sau fructelor de aici, diferența față de cele din
marile magazine este evidentă. După cum nici mierea de la noi nu se poate compara
cu cea de la chinezi, care le dau zahăr albinelor, sau brânza de la stână cu chimicalele
de la standurile cu lactate”
Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii
Conexe din România a decis să scoată la iveală practicile neloiale şi nealinierea la
cadrul legislativ a rețelelor de hipermarketuri. Conducerea Pro Agro le-a înaintat o
notificare, subliniind că producătorii locali sunt obligaţi astfel să îşi vândă produsele
sub costul de producţie, practică interzisă de lege, iar lanțurile de magazine folosesc
subterfugii pentru a ocoli legislaţia în vigoare. Pe lista companiilor notificate sunt
Rewe Group, Auchan France, Carrefour France, Cora France, Kaufland Germany,
Ahold Delhaize, Metro Germany, Enterprise Investors și Trans Gourmet. „Am ajuns
la această situație ca urmare a barierelor pe care le-am întâmpinat cu filialele din
România, care impun producătorilor condiţii ce îi scot din cadrul legislativ ajung să
înregistreze pierderi masive ce îi vor conduce spre un faliment inevitabil”, afirmă
Emil Dumitru, preşedintele Pro Agro.

CLUJ MANIFEST
6 Local
Medicul criminal Dan Stamatiu, monedă de
schimb pentru deputatul corupt Marko Attila?
După refuzul de predare a medicului criminal către statul maghiar,
surprizele de ţin lanţ de dosarul orădeanului Dan Stamatiu. Cea de-a
doua arestare a sa de la Cluj a adus detalii inedite din traseul acestuia
de la locul tragediei, prin două filtre, unul al poliţiei rutiere, şi altul
al poliţiei de frontieră.
În ultima zi a lunii august, medicul
împuşca mortal un cuplu maghiar şi se
refugia în ţară. Dosarul pentru a doua arestare,
pentru deţinere de armă fără drept
a reconstituit pas cu pas traseul acestuia
de la domiciliul victimelor, până în Cluj,
unde a fost reţinut.
Plecat glonţ către frontieră
Anchetatorii au avut surpriza să afle că
pe drumul spre România, Stamatiu a fost
amendat de poliţiştii maghiari pentru
depăşirea vitezei, la ora 16,35, aproape
de graniţa română, la 15 km de frontieră
între Berettyoujfalu şi Borş. La ora 16,53,
Stamatiu trecea graniţa cu maşina sa,
prin punctul de frontieră Borş. Medicul
intrase în casa fostei iubite, la ora 15,15,
unde a împuşcat-o mortal. Nici soţul ei nu
a scăpat de furia amantului gelos. Potrivit
informaţiilor noi din dosar, soţul fostei
iubite a suferit răni grave, în urma cărora
ar fi decedat ulterior la spital. Stamatiu
a efectuat o haltă în Oradea, la mama şi
fratele său, cu care s-au deplasat la un
local, unde au zăbovit circa 2 ore. Nimic
din purtarea sa nu trăda evenimentele
sângeroase pe care le provocase cu puţin
timp înainte. La mama sa a auzit ştirile,
de unde a aflat că este deja dat în urmărire.
Intuind că prinderea sa era iminentă, a
decis să plece la Cluj, unde intenţiona să
se sinucidă. Mai avea nevoie însă de o zi,
pentru a medita cui să-i lase maşina şi să
scrie o scrisoare familiei.
Şi-a asigurat bicicleta
După miezul nopţii, în jurul orei 1,30,
Stamatiu se oprea la un amic din Cluj.
Pe drum aruncase 4 cartuşe într-un şanţ.
Extrem de grijuliu, a luat din maşină
bicicleta, pe care a dus-o în apartament,
pentru a nu risca să i se fure. Nu avea
niciun alt bagaj, era în pantaloni scurţi
şi tricou. I-a spus direct amicului că a
omorât o femeie în Ungaria şi pentru că
acesta nu îl credea, şi-a scos pistolul din
pantaloni. I-a spus că vrea să se sinucidă.
Gazda a încercat să-l convingă pe fugar
mai bine de două ore să nu comită acest
gest. În final Stamatiu a dormit singur în
apartament. Când a revenit în jurul orei
15 la locuinţă, pentru a merge cu Stamatiu
la masă, gazda şi musafirul au fost
reţinuţi de poliţiştii clujeni. Stamatiu avea
asupra sa pistolul cu butoiaş rotativ cu 6
gloanţe. Acesta le-a spus anchetatorilor că
l-ar fi cumpărat cu suma de 2.000 de euro
într-o piaţă din Nyiregyhaza, în urmă cu
două luni, de la ucraineeni.
Arestare, eliberare şi rearestare
În ziua următoare, un judecător clujean
avea să confirme mandatul european de
arestare preventivă emis de magistraţii
maghiari. Stamatiu a refuzat să se predea
de bună voie şi a contestat mandatul european.
Le-a reproşat direct autorităţilor
române, din sala de judecată, faptul că
românii nu-şi protejează cetăţenii, spre
deosebire de maghiari şi americani,
care nu-şi predau conaţionalii unor terţi.
Surpriza avea să vină de la Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, care va amâna în 21
septembrie aplicarea mandatului european,
până după soluţionarea noului dosar
de deţinere nelegală de arme, format în
6 septembrie şi îl punea pe medic în libertate.
După câteva ore, medicul suspect de
dubla crimă a fost reţinut din nou şi a fost
arestat de această dată pentru deţinere
unei arme letale fără drept şi trecerea
acesteia peste frontieră.
Represalii de stat?
Casarea soluţiei arestării şi predării de la
Curtea de Apel din Cluj la Înalta Curte
a dat startul unor speculaţii, care ar lua
în considerare ipoteza unor represalii
româneşti faţă de Statul Maghiar, care
refuză predarea deputatului UDMR
Marko Attila, de doi ani, urmărit penal în
ţară pentru fapte de corupţie. Căsătorit cu
3 copii, angajat într-un spital maghiar de
peste 2 decenii, Stamatiu, în vârstă de 54
de ani, a avut o relaţie extraconjugală cu
o femeie căsătorită, cu doi copii şi ea, în
Ungaria, timp de un an şi jumătate. Recent
aceasta l-a părăsit şi a revenit la soţul
său. Stamatiu a declarat că s-a deplasat
la domiciliul celor doi soţi doar pentru
a discuta, dar achiziţia armei ar putea
presupune premeditarea crimelor. La
prima arestare din data de 2 septembrie,
medicul ne-a declarat că trebuia să se
căsătorească cu fosta iubită. Evenimentele
s-au precipitat şi în loc de o căsătorie,
două familii au fost distruse. Audierile lui
Stamatiu au continuat la Cluj, unde procurorii
se grăbesc să finalizeze dosarul de
deţinere a armei. Un proces preungit l-ar
putea duce pe Stamatiu în libertate, unde
acesta ar putea să-şi ducă la îndeplinire
dorinţa de a-şi lua viaţa, prezentată în faţa
magistraţilor. Ori pentru Statul Român,
Stamatiu nu pare să fie altceva, în acest
moment, decât o preţioasă monedă de
schimb pentru deputatul fugar Marko
Attila, putând fi predat în orice moment.
Mihai Bacalu

CLUJ MANIFEST
Armata se judecă cu
Local 7
CJ Cluj pentru chiria CMZ
Clujul a pierdut competiţia pentru Capitala Culturală Europeană,
printre altele, și din cauza infrastructurii deplorabile. Nu se poate
spune că nu au încercat să se corecteze, un proiect pentru construirea
clădirii Filarmonicii fiind în atenţia autorităţilor locale de aproape un
deceniu. Victima proiectului abandonat al Filarmonicii este Centrul
Militar Zonal Cluj, autorităţile judeţene reuşind să-şi ia şi Armata în
cap.
Reprezentanţii Ministerului Apărării
Naţionale au chemat în judecată Consiliul
Judeţean Cluj, prin intermediul UM
02216, cerând achitarea chiriei pe doi ani,
pentru Centrul Militar Zonal Cluj, care
funcţionează într-un imobil al Armatei
de pe Calea Dorobanţilor, din apropierea
Palatului de Justiţie. Armata a calculat şi
a cerut suma de 379.177 lei, reprezentând
chiria pe anii 2013-2014, la care se vor
adăuga sumele pentru chiria percepută
până la identificarea altui spaţiu, plus
penalităţile şi dobânzile aferente.
Potrivit legii, autorităţile locale sunt
obigate să asigure funcţionarea CMZ
Conform art. 35 din Legea nr. 45/1994,
Autorităţile administraţiei publice locale,
potrivit competentei, au, în timp de pace
şi în caz de mobilizare şi de război, în
raza lor teritorială, următoarele atribuţii:
...e) asigura centrelor militare zonale
judeţene şi ale sectoarelor municipiului
Bucureşti terenurile, localurile, instalaţiile
de telecomunicaţii, dotările şi fondurile
necesare desfăşurării activităţii acestora,
potrivit normelor stabilite prin hotărâre
a Guvernului „Potrivit art. 76 alin. (1)
din Legea nr. 446/2006, „Consiliile
judeţene/locale şi ale sectoarelor
municipiului Bucureşti sunt obligate
să asigure centrelor militare din raza
lor de activitate terenurile, localurile,
instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi
serviciile informatice, autoturismele, alte
dotări şi materiale, precum şi fondurile
necesare desfăşurării activităţii specifice,
potrivit normelor stabilite prin hotărâre
a Guvernului.” Protocolul dintre MAN
şi CJ s-a încheiat în anul 2010, pentru o
chirie lunară în cuantum de 438 lei, CMZ
fiind mutat din cădirile demolate pe Bdul
21 Decembrie, în vederea construirii
Filarmonicii, proiect abandonat între timp.
CMZ a cerut în anul 2013 prelungirea
contractului, când MAN a prezentat un
nou tarif de închiriere, stabilit conform
evaluării, respectiv 4.559,90 euro/lună
pentru întreaga suprafaţă de 1.123,45 mp.
Consiliul Judeţean Cluj a refuzat plata
chiriei la noul tarif şi a solicitat |punerea la
dispoziţie, în folosinţă gratuită, a spaţiilor.
MAN a condiţionat transferul clădirii către
CJ, de achitarea restanţei la chirie. CMZ a
continuat să funcţioneze în acelaşi spaţiu,
fără un nou acord. Ca să nu fie singură
în litigiu contra armatei, reprezentanţii
Consiliului Judeţean au chemat în garanţie
şi reprezentanţii Primăriei Municipiului
Cluj.
Centru militar de nord vest
Centrul Militar Zonal Cluj are în
structura sa, pentru coordonare, Centrele
Militare Judeţene Satu-Mare, Sălaj, Alba,
Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Sibiu.
Principalele activităţi derulate de către
Centrul Militar Zonal Cluj se referă la
colaborarea cu unităţile militare din zona
de responsabilitate, pe linia evidenţei
militare a rezerviştilor voluntari, în
condiţiile stabilite prin ordin comun al
conducătorilor instituţiilor cu atribuţii
în domeniul apărării; coordonarea,
îndrumarea şi verificarea activităţii
desfăşurate de structurile specializate ale
Ministerului Administraţiei şi Internelor
ce au atribuţii pe linia evidenţei, anunţării
şi trimiterii resurselor la unităţi, în baza
ordinului comun al ministrului apărării şi
al ministrului administraţiei şi internelor,
dar şi coordonarea şi verificarea activităţii
privind evidenţa militară la instanţele
judecătoreşti şi parchetele organizate pe
lângă acestea şi angajatorilor, în baza
hotărârii Guvernului. Chiar dacă de la
anul activitatea CMZ Cluj va fi una mai
intensă, dată fiind demararea serviciului
militar voluntar, vorbindu-se tot mai
apăsat de posibilitatea reintroducerii
serviciului militar obigatoriu, şi de
tabere de instrucţie pentru studenţi şi
elevi, problema funcţionării instituţiei în
actualul sediu este în suspensie.
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj:
Mihai Bacalu
„Ştiu că trebuie să le plătim nişte bani celor de la Armată pentru CMZ. Mă voi
interesa despre proces”

CLUJ MANIFEST
8 Publicitate

CLUJ MANIFEST
Medical 9
Quo vadis Podiatria in România?
O vorbă înţeleaptă spune că unde nu-i cap, e vai de picioare. Nimic
mai adevărat şi acum, când cu un ochi râdem spre soarele ultimelor
zile frumoase, iar cu unul plângem, gândindu-ne la iarnă şi gheţuş
ori la suferinţele cauzate de diabet, este momentul potrivit să vorbim
despre picioare, din punct de vedere medical.
Există o specialitate care se ocupă de
picioare şi ea se numeşte podiatrie
În aprilie 2015 a luat fiinţă şi în România
Asociația de Podiatrie. Scopul ei este să
cultive conceptele de ingrijire a picioarelor
in populatia generala, in special
in randul persoanelor cu diabet si să
crească nivelul îngrijirii pentru persoanele
cu probleme la nivelul picioarelor.
Dezvoltarea unei specialități medicale
complet noi în România, cum este podiatria
presupune demersuri anevoioase şi
sistematice, dar cu ambiţie şi având în
faţă nevoile celor aflaţi în suferinţă s-a
reuşit ca din septembrie 2015 să existe
şi la noi primii formatori în podiatrie, în
îngrijirea piciorului diabetic. Asociația
de Podiatrie a luat fiinţă la iniţiativa Dr.
Norina Alinta Gâvan, cea care din poziţia
de preşedinte al asociaţiei a luptat și luptă
pentru dezvoltarea și promovarea podiatriei
în România. Pentru că generaţia
de mâine trebuie pregătită din timp, Dr.
Norina Alinta Gâvan s-a implicat profund
în efortul de a instrui, de a educa, mai
ales tinerii implicati în viața persoanelor
cu diabet, înțelegând că, fără un program
de îngrijire a piciorului diabetic, destinat
asistenților medicali, nu se pot face
progrese în implementarea podiatriei
în România, în imbunătățirea calitații
vieții persoanelor cu diabet, în reducerea
numarului de amputații in România.
„Sunt mândră ca traiesc in Romania!
Pentru istoria pe care o avem și din care
fac parte, pentru numele pe care îl port,
pentru puterea cu care ne ridicăm atunci
când ne aflăm într-o situație dificilă,
pentru zestrea moștenită de la prestigioși
scriitori, pictori, personalități de cultură și
de știință ai vremurilor, pentru puterea de
a spera, pentru puterea de a nu renunța,
pentru determinarea de a realiza ceea ce
ne propunem. Romania ne ofera multe
oportunitati de a avea fiecare contributia
lui proprie la dezvoltarea societatii.” a
spus dr. Norina Gâvan. Plină de ambiţie
şi cu zâmbetul pe buze, energică şi
dedicată muncii, domnia sa îşi orientează
viaţa, la fel ca savanta poloneză Marie
Curie - de altfel și singurul savant care
a primit două Premii Nobel în două domenii
științifice diferite - după principiul
„(...) să nu te dai bătut în faţa oamenilor
sau a întâmplărilor”. Dr. Norina Alinta
Gâvan își leagă numele de introducerea
noțiunii, a specialității de podiatrie si a
meseriei de podiatru în România, dar și
de dorința puternică de a veni în sprijinul
celor aflați în suferință, a persoanelor
cu afecțiuni din sfera diabetului, a
persoanelor cu neuropatie diabetica și
picior diabetic. „Am vrut dintotdeauna
să las ceva în urma mea, indiferent pe
unde pășesc. Să schimb lucrurile în mai
bine, indiferent de provocări și bariere.
Și acestea nu sunt puține. In sistemul de
sănătate românesc, provocarile si barierele
sunt la tot pasul. Oricât de multe
sau de mari au fost, dorința de a le depăși
le-a doborât. Am ales să rămân aici și să
lupt, când poate era mai ușor să aleg să
plec. Dorința de schimbare, de a ajuta la
îmbunătățirea actului medical, astfel încât
serviciile medicale oferite pacienților să
respecte cele mai înalte standarde de calitate
a prevalat” spune Dr. Norina Gâvan
cu pasiune. Pentru că nu se putea opri
aici, Dr. Norina Alinta Gâvan s-a preocupat
şi de creșterea nivelului științific al
tinerilor specialiști români implicați în
managementul piciorului diabetic. Astfel,
domnia sa a iniţiat proiectul NeuRODiab
în România în anul 2002, iar din 2012,
este secretarul general al Societății de
Neuropatie Diabetică – NeuRODiab.
Munca în echipă și colaborarea, atât la
nivel național, cât si internațional, nu
poate da greș niciodată. Ca dovadă a implicării
active, Dr. Norina Alinta Gâvan a
fost aleasă în Grupul de Studiu al Neuropatiei
Diabetice al Societății Europene
pentru Studiul Diabetului, și totodată
cooptată în Grupul Internațional de Lucru
pe Picior Diabetic, în vederea elaborării
programului de educație destinat asistentelor
medicale, fiind totodata invitata
ca lector specialist in management si
leadership la conferinte internationale din
domeniul piciorului diabetic. Sistemul
de sănătate românesc este perfectibil.
„Să nu uităm că noi formam sistemul, si
toate deficientele le putem reduce fiecare
prin implicare, dăruire, entuziasm. Prin
fiecare proiect pe care îl derulăm, atât
orientat către specialiști, cât și către
pacienți, facem un pas pentru ca România
să se alinieze modelelor internaționale
în domeniul podiatriei, practic pentru
o schimbare pozitivă a sistemului de
sănătate. Oamenii reprezintă sistemul, iar
crearea unui sistem medical competitiv,
performant, depinde de noi, de conștiința
noastră și de capacitatea de a păși cu
încredere dincolo de bariere!” a mai spus
dr. Norina Gâvan.
Alice Valeria Micu

CLUJ MANIFEST
10 Județean
Pași mici, dar siguri pentru
introducerea canalizării în Jucu
Primarul comunei Jucu,Valentin Dorel Pojar, a declarat că se fac în
continuare pași pentru a rezolva problema canalizării din comună.
„Am aprobat realizarea proiectului pentru
canalizarea în satul Gădălin-Vișa. Pentru
Jucu de Sus doresc să depunem până la
sfărșitul lunii octombrie documentația
pentru realizarea canalizării din fonduri
europene. Sperăm că anul viitor să fie
demarate primele lucrări. Voi avea o
întâlnire cu compania care va prelua
canalizarea în Jucu de Mijloc. Sperăm
ca luna aceasta să facem recepția.
Canalizarea este pregătită pentru a fi dată
în funcțiune”, a declarat Valentin Pojar. De
asemenea, continuă proiectul pe partea de
asfaltare a drumurilor, dar și alte proiecte
necesare pentru comuna Jucu. Am
aprobat achiziționarea de utiliaje pentru
a fi pregătiți pentru sezonul rece. Vom
cumpăra un tractoraș propriu, o mașină
care împrăștie sare, o mașină pentru tuns
spațiul verde. Pentru blocurile de la gară
care arată foarte rău am aprobat o expertiză
tehnică și să realizăm izolarea și să le dăm
un aspect civilizat. De asemenea, am
aprobat un proiect pe partea de asfaltare
a drumurilor. Noi avem un proiect mare
pe partea de asfaltare, pentru 19,5 km de
drumuri, pentru a reabilita toate drumurile
din comună. Am extras din acest proiect
1,5 kilometri din zona Panemar și avem
proiectul pregătit să demarăm licitația și
din primăvară să ne apucăm de lucrări.
Consiliul Județean a intervenit cu lucrări
de plombare pe zona Gădălin. Mai avem
800-900 de metri care au rămas nefăcuți
și au aprobat să finalizeze și acea porțiune
de drum situat la ieșirea din Jucu spre
Gădălin”, a declarat Pojar.
Pista de biciclete aduce DNA la Primăria
Apahida
Pista de biciclete cuprinsă în proiectul
european și care ar urma să facă legătura
dintre Apahida și Cluj-Napoca, creează
Consiliului Local Apahida o serie de
probleme. În primul rând, Aeroclubul
României a reușit, printr-o decizie a
Inspectoratului de Stat în Construcții să
oprească lucrările la pista care se intersecta
cu Aerodromul din Dezmir. Potrivit
primarului comunei Apahida, Grigore
Fati, această problemă poate fi rezolvată
prin intabularea străzii Planoarelor din
Dezmir, proiect care permitea continuarea
lucrărilor la pista de biciclete ce urmează
să lege Apahida de municipiul Cluj-
Napoca. Este necesară rezolvarea acestei
probleme, în caz contrar se poate pierde
finanțarea de 500.000 de euro. “Am avut
niște suprapuneri cu aerodromul, dar
aceste probleme sunt rezolvate, mai avem
nevoie doar de Hotărârea de Consiliu
Local. Am organizat o primă ședință
extraordinară, dar consilierii locali PNL
au absentat. Avem deja Hotărârea de
Guvern, avem avizul de la mediu, lipsește
doar Hotărârea de consiliu pe care sper
să o obținem cât mai repede” a declarat
primarul Grigore Fati. În al doilea rând
DNA a făcut o vizită la primăria Apahida
pentru a ridica documente ce aveau
legătură tot cu pista de biciclete. “DNA
a fost să ridice documente, dar nu știu să
fie o problemă la noi. Este vorba de stații
de biciclete, pe Cluj, Florești și Apahida.
Despre cea din Apahida se credea probabi
că nu este construită, însă este mutată prin
decizie de șantier dintr-un loc în altul.
Prima locație stabilită nu era potrivită.
Era situată în spatele gării din Apahida, și
biciclistul era nevoit să treacă peste toate
liniile de cale ferată. Am schimbat. Avem
trei stații în proiect, trei sunt construite,
doar că una și-a schimbat locația prin
decizie de șantier. Documentele au fost
ridicate și de la noi și de la Cluj și de la
Florești”, a declarat Fati
Dana Țîrlea

CLUJ MANIFEST
Economic 11
Clujenii cer de zece ori mai mulți bani
pentru un apartament decât în anii ‘90
Preţul unui apartament cu două camere din Cluj a crescut de zece
ori în ultimii 20 de ani, dar analişti apreciază că nivelul actual se
va menţine în perioada următoare în condiţiile în care veniturile
nu vor creşte substanţial.
Astfel, un apartament de două camere,
de 59 mp, costa 4.600 euro în 1994,
ajunsese la 25.000 euro în 2000, apoi
la un maxim de 60.000 euro în 2007
şi a scăzut la 45.000 euro în 2015.
“E greu de zis dacă preţul mai poate
atinge acele maxime în următorii ani.
Dacă nivelul veniturilor rămâne cel
de acum, nu cred că este posibil”, este
de părere Adrian Vascu, senior partner
la firma de evaluare şi consultanţă
Veridio. Valoarea totală a tranzacţiilor
imobiliare din Cluj-Napoca de anul
trecut a fost de 358 milioane euro, în
creştere cu 25%, fiind raportate 7.007
de contracte de vânzare-cumpărare,
din care doar 26% au fost realizate cu
finanţare bancară. “Suma acoperă tot ce
înseamnă tranzacţie imobiliară, apartament,
case, terenuri etc. Majoritatea au
vizat apartamente, cu un total de 226
de milioane de euro (4.536 tranzacţii,
+21%), urmate de case, cu o valoare
de 51,4 milioane euro (432 tranzacţii,
+19%) şi terenuri, cu 410 tranzacţii
(+7%) în valoare de 16 milioane euro.
Tranzacţiile finanţate din surse bancare
reprezintă doar 26%, restul implicând
surse proprii. Este un procent mic în
România faţă de restul Europei, media
în alte părţi fiind de 60% pe finanţări
bancare”, a detaliat Vascu, potrivit
Mediafax. Anul trecut s-a remarcat
totuşi o creştere uşoară a numărului de
tranzacţii prin credit, tendinţă susţinută
şi de programul Prima casă şi de scăderea
dobânzilor. Valoarea tranzacţiilor
din Cluj a fost pe un trend ascendent în
ultimii ani, cu un total de 232 milioane
euro în 2013 şi 284 milioane euro în
2014, piaţa imobiliară din zonă fiind
printre cele mai dinamice din ţară,
susţinută şi de dezvoltarea oraşului
drept centru universitar şi de IT.
Cluj-Napoca, în continuare cel mai
scump oraș
Mai mult, potrivit unei analize imobiliare.ro,
în orașul de pe Someș, o locuință
amplasată central costă cu circa 14.000
de euro mai mult decât una de la periferie.
În cel dintâi caz, un apartament cu
două camere ajunge la 78.000 de euro.
În zona semicentrală, respective în
cartierele Mărăști, Gheorgheni, Andrei
Mureșanu, sau Zorilor, prețul mediu
ajunge la 67.500 de euro, iar la marginea
orașului în cartierele Someșeni,
Borhanci, Dâmbul Rotund, Grigorescu
sau Mănăștur prețul mediu este de peste
64.000 de euro.
Potrivit analizei citate, Cluj-Napoca
rămâne cel mai scump oraș din
România, după Capitală, la capitolul
imobiliar, prețul mediu al unui apartament
cu două camera în zona centrală
a municipiului Timișoara costă 64.000
euro, în timp ce la periferie este de
53.000 euro, în timp ce în Iași, Constanța
și Brașov un imobil cu două camera
situate central nu depășește 50.000
euro în timp ce în cartierele mărginașe
prețul se apropie de 44.000 euro.

CLUJ MANIFEST
12 Cultural
Minunile se întâmplă în fiecare zi
cu prof. univ. Simona Ciupe
Dacă n-aş fi trecut pe holul
Facultăţii de Medicină
Veterinară, pe lângă clinică
şi animalele ce aşteptau
cuminţi să le vină rândul la
consultaţie şi mai departe,
pe lângă materialele
didactice fără de care nu se
poate studia, n-aş fi spus că
biroul Simonei Ciupe este
al unui medic veterinar.
E mai degrabă o oază din
care pulsează dragostea
de tot ce este viu, de unde
te privesc liniştite chipuri
de cai deseneate în creion
ori ochi curioşi de bufniţe
multicolore.
Profesor la Facultatea de medicină
veterinară, iubitor de animale, artist
plastic şi fotograf, Simona Ciupe
ştie să coaguleze în jurul ei energii
speciale, oameni buni şi întâmplări
miraculoase cu animale. Tocmai de
aceea, fotografiile făcute au ca subiect,
în cea mai mare parte, colţuri de natură
şi lumea necuvântătoarelor, dar care îi
vorbesc ei într-o limbă ştiută numai de
cei cu sufletul curat. În fotografie, ca
în viaţă, spune Simona Ciupe, există
momentul de aur când lucrurile se
calmează şi lumina învăluie totul în mod
aproape miraculos. Atunci poţi să prinzi
întâmplări fenomenale şi te cuprinde o
stare pe care cred că şi animalele o simt.
Viaţa noastră s-a schimbat radical de
când am aparatul de fotografiat
Deşi nu a fost niciodată o sedentară,
profesorul Simona Ciupe recunoaşte că
ceea ce trăieşte azi, drumeţiile şi clipele
unice de care are parte, se datorează
aparatului de fotografiat, da dragul
căruia ea şi soţul ei petrec multe zile din
an în sălbăticia naturii, în splendorile pe
care această zonă le oferă cu asupra de
măsură. Începutul a fost unul aproape
banal, dar delor întâmplător şi cu atât
mai entuziasmant. Pentru că fotograful
angajat pentru o cununie nu a mai fost
disponibil, Simona Ciupe a răspuns
rugăminţii tinerei mirese şi cum tocmai
primise aparatul cel nou, profesional,
cadou de ziua ei din partea soţului,
a rugat un fost student priceput să o
îndrume, căci diferenţa era mare faţă
de aparatul foto pe care îl folosise
până atunci. „Băiete, mâine am de
pozat la starea civilă şi la petrecere”
i-a explicat tânărului care credea că
are timp să citească manualul şi să
descopere singură totul. Aşa că s-a dus
în piaţa Unirii, cu inima strânsă, deşi
nu stătuse în parc pe bancă niciodată
la ora 11 dimineaţa şi bucurându-se de
soare, a zărit vrăbiile jucându-se în apa
fântânii. Ele se bălăceau, ea fotografia,
surprinzându-le în zbor şi printre stropii
de apă, mai ales că oamenii evitau să
treacă prin apropiere, ca să nu le sperie.
Pozele au ieşit nemaipomenit, la nuntă
şi în parc cu mirii, o feerie de toamnă cu
frunze ruginii, toate au fost premisele
unei schimbări radicale în viaţa familiei
Ciupe. Au început să-şi petreacă
sfârşitul de săptămână şi vacanţele
cutreierând locurile din jurul Clujului,
parcurgând trasee sălbatice, căţăraţi pe
culmi ameţitoare.
Traseele te cheamă
Scăriţa Belioara, a fost primul traseu,
urmat de cele mai frumoase şi mai
splendide locuri, cum e Laguna
Albastră, Băişoara, Bologa, Cascada
Vălul Mireşii, Pietrele Albe, Cheile
Turzii, Cheile Turenilor, Cheile
Borzeşti şi dragostea cea mare Padişul.
„Ştii, traseele te cheamă, exact aşa cum
te aleg cărţile. De multe ori, nu ştii de
unde-ţi vine ideea, cum decizi traseul,
dar găseşti lucruri care-ţi dovedesc că
acolo trebuia să ajungi. În viaţă sădeşti
un pom, faci un copil, scrii o carte şi
mergi în Padiş, pentru mine aşa e. Dacă
n-ai ajuns în Padiş, n-ai trăit cu folos. E
un vis, un loc unde ai impresia că vezi
urmările unui sfârşit, dar, cu toate astea,
e doar un nou început, aruncat de-a
valma, şi totuşi, aranjat. E un paradox.
Acolo am văzut capre negre. La Cetăţile
Ponorului ne pregăteam să coborăm,
într-o zonă dificilă, cu pietre instabile,
aşa că aparatul era în rucsac, când fiul
meu a auzit ceva. Pe celălalt versant

CLUJ MANIFEST
erau patru capre liniştite ce-şi alăptau
puii. Am scos aparatul şi fotografiind
le-am cântat : Nu plecaţi, iubitelor!”
Cultural 13
De pe Cetăţile Ponorului oamenii se
văd cât o insectă
Cu rucsacul în spinare şi franzela de
hrănit câinii de la stâni, cu care s-au
întâlnit de câteva ori, adăpostinduse
de ploaie în căsuţa de animale,
cu mici accidente inerente, bocanci,
dragoste de natură, cam acestea sunt
jaloanele ieşirilor de vacanţă sau sfârşit
de săptămână. Fiecare traseu este
documentat anterior, dar surprizele nu
lipsesc, câinii îi însoţesc, unii stau cu
ei pe la cabane şi rămân cu jale atunci
când urcă în maşină la plecare. „ Asta
e adevărata viaţă, să treacă săptămâna
sau să vină concediul ca să pleci”.
„Îmi place să văd Scărişoara iarna spre
primăvară, când încă e încremenit totul,
iar pe peretele din partea dreaptă, cum
cobori, unde e o dantălărie de gheaţă,
într-un anumit moment din zi, când e
soare, o rază bate exact pe acel perete cu
flori de gheaţă. Să stai pe scările de lemn
şi să prinzi acele momente, e incredibil.
La întoarcere de la Scărişoara, am zărit
o dată pe partea cealaltă a drumului,
un cerb şi trei ciute. Ne-am oprit,
am traversat insula de beton dintre
benzile de mers şi m-am dus la puţini
metri. Una stătea la pândă, le-a dat un
semnal vag, iar eu m-am apropiat şi
mai mult. Le-am fotografiat şi apoi au
plecat în salturi lente, demonstrative,
încât le-am surprins în sărituri”. Piatra,
Peştera Huda lui Papară, Cascada
Dălbina, locuri minunate cu platou,
Vânătăile Ponorului, acestea sunt ţinta
viitoarei călătorii şi abia aştept să aflu
ce s-a mai întâmplat, ce animale au
mai întâmpinat-o, pentru că Simona
Ciupe este o adevărată vrăjitoare a
necuvântătoarelor.
Iubire, tu eşti mort?
Curtea Universităţii de Ştiinţe Agricole
şi Medicină Veterinară este nu numai
un minunat parc dendrologic, dar şi
raiul câtorva sălbăticiuni care îi ies în
cale Simonei Ciupe: un iepure de câmp,
fazani,veveriţele care o strigă, mierle,
dar şi gaiţe ori ciori cu care veveriţele
îşi dispută nucile, fluturi, care se opresc
pe arbuşti, lăsând-o să-i fotografieze
de aproape şi fluturi colibri, vibrând de
ispita nectarului. Simona nu se desparte
de aparatul de fotografiat şi aşa se face
că nu scapă nicio invitaţie a animalelor,
care par să fie încântate că le acordă
atenţie. Poate nu ştiţi cum e să se uite
veveriţa cu nuca în gură la tine, să-i
faci poză, ea să scape nuca şi apoi să
te certe cu strigăte ascuţite. N-am ştiut
nici eu, dar Simona a avut parte şi de
asta. „ Animalele simt vibraţia şi simt
că le iubesc. Eu vorbesc cu ele, nu pot
să nu le spun câte ceva, să le alint şi
ele simt asta. De iepurele de câmp ce
a venit până lângă aulă m-am apropiat
la o jumătate de metru. L-am întrebat:
Iubire, tu eşti mort? Îi fremătau doar
nările şi mustăţile. Am prins veveriţa
săpând în pământ ca să ascundă nuci,
asistată de o mierlă ori veveriţa sărind
de pe un copac pe altul, în zbor ori
gaiţele ce alegeau ghinda potrivită, pe
măsura ciocului”.
Doctor de animale
De fapt, de mică dorea să fie doctor
de animale. Acasă, în copilăria fără
oprelişti, animale, peşti şi păsări
felurite au poposit, au crescut de-a
lungul anilor, iar copiii îşi aduceau
prietenii cu blană ori înaripaţi care se
îmbolnăveau, la Simona, să-i vindece.
Chiar dacă talentul artistic şi fineţea
detaliului au făcut din ea un pictor
rafinat, dragostea pentru animale a
devenit meserie, pasiune şi fel de a
fi, pe care le transmite studenţilor cu
căldura celui ce iubeşte orice fiinţă. Şi
nu sunt mulţi, credeţi-mă, iar dacă nu
mă credeţi pe mine, credeţi animalele pe
care niciun vicleşug nu le poate păcăli.
V-ar putea spune, dacă le-aţi înţelege,
puiul de ciuf cărat cu troleibuzul, ca să
nu rămână nehrănit până a doua zi, ori
nimfa crescută de la două zile după ce
a ieşit din ou, o scamă cu trei osişoare,
cioc şi piele rozalie, care acum îşi
spune numele, îşi îmfoaie creasta când
e strigat ori imită vrăbiile gureşe la
universitate. Sau dacă vă încumetaţi
să urcaţi Pietrosul Rodnei în iunie, ca
să vedeţi minunea rododendronilor în
floare, poate întrebaţi de marmotele care
au întâmpinat-o pe Simona Ciupe. Nu
vor împacheta ciocolata, ca-n reclamă,
dar cu siguranţă îşi amintesc că s-au
oprit să vadă femeia cu suflet de aur,
care îşi descălţase, obosită, bocancii
şi la vederea lor a stat în ciorapi, prin
noroi să le facă poze. Şi cine ştie ce
poveşti ar mai spune animalele care au
trecut prin mâna său înaintea ochilor ei,
dar poate e mai bine să nu aflăm, ci să
trăim noi înşine asemenea momente,
să ne apropiem de orice fiinţă ca de un
miracol, pentru că Simona Ciupe ne-a
arătat că minunile se întâmplă în fiecare
zi.
Alice Valeria Micu

CLUJ MANIFEST
14 Publicitate

CLUJ MANIFEST
Sport 15
Baschetbalistele de la „U”
Cluj țintesc cupele europene
Echipa de baschet feminin a Universității Cluj este pregătită pentru
noul sezon, și are ca și obiectiv o participare în Cupele Europene.
Echipa feminină de baschet Universitatea
Cluj pare a fi echipa favorită la câștigarea
campionatului în sezonul 2016-2017,
având un lot valoros, dar și un buget
generos pus la dispoziție de sponsorii care
au ales să susțină echipa. “Ținta noastră
principală pentru sezonul următor este
să jucăm în cupele europene, de Euroligă
nu putem vorbi în acest moment, dar cel
puțin la EuroCup ne putem gândi. Este o
dimensiune nouă a acestui club, începută
prin organizarea turneului internațional pe
care l-am avut la Cluj, dar și prin faptul că
am primit o invitație să jucăm în Turcia”, a
declarat antrenorul Dragan Petricevic.
Turneu bun de pregătire în Turcia
Echipa de baschet feminin a Universității
Cluj a participat și la un turneu de
Dragan Petricevic, antrenorul echipei de baschet feminin “U” Cluj:
Această secție, care este cea mai de succes secție de baschet feminin din România,
a fost în ultimii ani într-un anonimat. După foarte mult timp, am atras atenția asupra
secției de baschet feminin,
pregătire în Turcia, alături de alte trei
echipe puternice. Formația condusă de
Dragan Petricevic a obținut două victorii
și o înfrângere. La finalul turneului
de pregătire, antrenorul clujencelor a
menționat că aceste meciuri l-au ajutat să
descopere potențialul echipei. „A fost un
turneu foarte util, venit exact în momentul
potrivit în care practic pentru prima dată
într-un mod real am putut să vedem
absolut tot ce ne-a interesat. De când sunt
antrenor, au fost foarte puține turnee care
mi-au arătat mai multe ca acest turneu.
Am acum răspunsuri la toate întrebările.
Dacă după memorialul „Nicolae Martin”
am spus că încă nu știu sută la sută la ce să
mă aștept, sau care este potențialul nostru,
acum am aflat aceste lucruri. Eu sunt un
antrenor care nu estimează potențialul
doar de pe teren, ci urmăresc absolut toate
aspectele cum ar fi cel comportamental,
sau de caracter, sau de reacții în anumite
situații. Acest turneu a fost unul care a dat
absolut toate răspunsurile posibile de care
aveam nevoie. Ne-am prezentat foarte
bine, a fost un turneu de verificare și nu
doresc să fac din el o poveste a succesului,
dar realmente am fost o echipă extrem de
apreciată, poate chiar cea mai apreciată
de la turneul respectiv. Acest lucru nu
înseamnă nimic în vederea campionatului,
sunt două lucruri diferite” a declarat
antrenorul Dragan Petricevic.
Transferuri valoroase au întărit echipa
Direct din WNBA americanca Shanece
McKinney a completat lotul Universității
Cluj, alături de celelalte patru baschetbaliste
transferate: Andra Mandache, Gabriela
Irimie și americancele Taneisha Harrison
și Janae Sharp. De asemenea, și o jucătoare
tânără, dar de perspectivă, Bianca Voica
s-a alăturat echipei universitare.
Reeditarea victoriei istorice de acum 30
de ani
În cadrul Turneului memorial ”Nicolae
Martin” s-a reeditat duelul istoric de
acum 30 de ani dintre „U” Cluj și Primigi
Vicenza (în prezent ASDIL Vicenza).
Cele două formații s-au întâlnit în Cupa
Campionilor Europeni în 1986, atunci
când Universitatea reușea să învingă
formația italiană cu scorul de 76-72.
Echipa din Vicenza era atunci cea mai
puternică din Europa, fiind neînvinsă de
trei ani. Clujencele au reușit să se impună
din nou în fața formației din Italia, scor
83-59. Antrenorul clujencelor, Petricevic
a declarat că pentru prima dată după mult
timp, echipa clujeană de baschet feminină
a fost adusă din nou în atenția publicului.
”Eu personal mereu am ambiții mai
mari decât simpla prezență în play-off,
dar trebuie sa ținem cont de toate datele
și de toți factorii precedenți și mai ales
de faptul că această secție, care este cea
mai de succes secție de baschet feminin
din România, a fost în ultimii ani întrun
anonimat. După foarte mult timp, am
atras atenția asupra secției de baschet
feminin. Cu toții trebuie să fim conștienți
că acesta este doar începutul și că există
mari așteptări de la această secție pentru
sezoanele care urmează, mai ales pentru că
a venit un număr important de sponsori”, a
declarat Petricevic
Dana Tîrlea

CLUJ MANIFEST
16 Magazin
Cafeaua şi câteva poveşti
despre bobul fermecat
Există viaţă dincolo de cafea, desigur, dar
cât de plicticoase ar fi dimineţile iubitorilor
de licoare întunecată, neagră şi aromată,
fără ea. Tabiet, prilej de taifas şi energizant,
picurând docilă din expresor sau ridicânduse
înfuriată din pântecul unui ibric, cafeaua
e un lux necesar, un moft unanim acceptat şi
o duioasă dependenţă.
Tocmai a fost ziua internaţională a cafelei
sâmbătă, 1 octombrie, prilej numai bun de a
afla câteva din nenumăratele poveşti legate
de această plantă, atât de prezentă în viaţa
noastră. Născută din vintrele întunecate ale
Africii, cafeaua a fost păzită cu străşnicie,
dar un vlăstar a fost suficient pentru ca
Brazilia să devină după 250 de ani, cel mai
mare producător mondial. Cum a trecut firul
de cafea Atlanticul? Cu vaporul, desigur, dar
ascuns într-un buchet de flori pe care soţia
infidelă a guvernatorului Guyanei Franceze
l-a dăruit lui Francisco de Melho Palheta,
trimis acolo special după seminţe sau plante
de cafea.
„Carma creaţă a cafelei” ,Cavalerul Gabriel
de Clieu a dus cu el la 1720 câteva vlăstare
de cafea în insula Martinica, dar pe vapor a
fost atacat pentru preţioasa marfă, din care
a salvat un singur fir, cu preţul apei de băut,
rezervată pentru traversare.
Din acel vlăstar au crescut, după numai cinci
ani, 19 milioane de arbori, iar din cafeaua
cultivată în Caraibe a ajuns câte ceva şi în
în Insulele Reunion, în regiunea Oceanului
Indian. Bolile au făcut ca în unele zone,
plantaţiile să fie distruse, dar în secolul al
XIX-lea, cafeaua plecată din Etiopia a ajuns
în Kenia şi Tanganika, întorcându-se, astfel
din lunga sa călătorie în jurul pământului,
pe pământul fierbinte al Africii. Se spune
că un derviş musulman a fost condamnat să
rătăcească în deşert, dar flămând şi însetat,
a auzit o voce care îl îndemna să mănânce
fructele unui arbore din preajmă.
Pentru că boabele erau tari, iar dervişul nu
putea să asculte porunca, le-a înmuiat în
restul de apă pe care îl mai avea. Boabele au
rămas la fel de dure, dar el a băut lichidul
şi a primit astfel putere să supravieţuiască,
fapt considerat un semn divin. Aşa se face
că a împărtăşit şi altora secretul şi reţeta
miraculoasei băuturi. La început cafeaua
era mâncată, nu băută, căci triburile din
estul continentului măcinau cafeaua verde,
şi amestecată cu grăsime animală , obţineau
nişte bilele energizante, consumate de
războinici în nesfârşitele confruntări.
Cam prin anul 1.000 etiopienii fermentau
în apă boabele de cafea uscate , iar ceea ce
ieşea era, mai degrabă un fel de vin. Doar
din secolul al XI-lea, în Peninsula Arabiei,
cafeaua ajunge să fie preparată ca băutură
caldă. Astăzi, după comerţul cu combustibili,
comerţul cu cafea ocupă locul al doilea în
ceea ce priveşte sumele cu care aceasta este
tranzacţionată la nivel mondial.
Alice Valeria Micu