ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.40 - 28 Septembrie - 4 Octombrie 2016
CLUJ MANIFEST 10 Local Soţia fostului senator Păcurariu, judecată pentru falsuri la Flora Alimentara, fosta societate socialistă care gestiona magazinele cu bucate ale Clujului s-a spart după Revoluţie în mai multe firme. Unul dintre grupurile care îşi dispută Flora, entitate separată din cadavrul Alimentarei, care a falsificat registrul acţionarilor, a fost trimis în judecată de către procurori. Rivalii au acuzat autorităţile că ar fi acordat protecţie. Rozalia Păcurariu, soţia fostului senator democrat Iuliu Păcurariu, Emilia şi Nicolae Bor, Nicolae Pintea şi Anca Mirela Toşa sunt acuzaţi de procurori pentru infracţiunea de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. În starea de fapt descrisă de anchetatori, Păcurariu ar fi cesionat acţiuni de la acţionari nesemnificativi ai SC Flora SA, pretinzând apoi nejustificat că deţine majoritatea relativă în firmă. „Începând cu anul 2002 inculpata Păcurariu Rozalia a încheiat contracte de cesiune de acţiuni cu mai mulţi acţionari nesemnificativi ai SC. „Flora” SA, fără licitaţie, devenind astfel, din punctul său de vedere, acţionar majoritar cu peste 51% din acţiuni”. În realitate, Păcurariu deţinea un mic procent, după cum rezultă din rechizitoriul de trimitere în judecată. „Prin decizia civilă nr. 22/07.11.2007 a Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel Cluj, s-a stabilit că singurul Registru al Acţionarilor SC. „Flora” SA valabil este cel deţinut de petentul Dunca, mai exact registrul acţionarilor reconstituit la data de 3.07.2002 Gruparea Păcurariu avea însă comportament de acţionar majoritar, utilizând acest pretins avantaj în luarea unor decizii majore, inclusiv înstrăinarea unor active. Deşi a obţinut o decizie nefavorabilă, gruparea Păcurariu a falsificat o decizie a Înatei Curţi, de care s-a folosit în activităţile ilegale. „Demersurile de obţinere a copiei conforme cu originalul a Registrului Acţionarilor reconstituit de gruparea XXXX, din dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, modificarea, alterarea conţinutului acestui registru, potrivit aşa-zisei expertize efectuate de martora XXXXX, în sensul modificării structurii acţionariatului şi de prevalare de menţiunile din acest „registru actualizat”, realizează pe deplin elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată”. Suspecţii aveau frecvent întruniri prin care modificau structura AGA, dar toate erau anulate în instanţă. „Vinovăţia, reauacredinţă a inculpaţilor, rezultă inclusiv din faptul că fiecare dintre hotărârile AGA adoptate de gruparea Păcurariu (prin care se modifica componenţa consiliului de administraţie, au fost anulate de instanţele judecătoreşti”. Cu documentele falsificate, grupul infracţional a reuşit să obţină foloase materiale, controlând după bunul plac activele societăţii. „Concluzia ce se impune este că, scopul acţiunilor concordante ale „grupării Păcurariu” al Consiliului de Administraţie, a fost deţinerea controlului asupra activelor SC. „Flora” SA, fapt ce s-a şi întâmplat, inculpaţii acţionând ca şi administratori de fapt, calitate în care şi-au însuşit veniturile societăţii, folosind resursele financiare şi bunurile acesteia în propriu beneficiu”. Utilizarea documentelor falsificate din registrul acţionarilor în liigiile de pe rolul instanţelor de judecată a prelungit incertitudinea privind controlul asupra firmei. „Fapta inculpatei Păcurariu care, la data de 30.08.2011, împreună cu ceilalţi inculpaţi, prevalându-se de calitatea de membri ai consiliului de administraţie ai SC. „Flora” SA Cluj- Napoca, au determinat-o pe martora XXXX să falsifice o copie a Registrului Acţionarilor SC. „Flora” SA, după care aceasta din urma, fără vinovăţie, a operat mai multe modificări, în sensul aplicării unor ştampile şi adăugării, a unor însemnări olografe privind tranzacţii cu acţiunile societăţii, pe o copie a Registrului Acţionarilor SC. „Flora” SA, obţinută din dosarul ÎCCJ, înscrisul astfel falsificat fiind folosit ulterior ca înscris probator în mai multe dosare civile aflate pe rolul instanţelor de judecată, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma participaţiei improprii”. Inculpaţii au respins acuzaţiile procurorilor, susţinând că au reflectat o stare de lucru reală în documentele din Registrul acţionarilor. „Prin cererile şi memoriile depuse prin apărătorii aleşi, inculpaţii au refuzat să dea declaraţii în calitate de suspecţi sau inculpaţi, nu şiau recunoscut vinovăţia, pretind în mod incorect că prin modificările făcute pe copia Registrului Acţionarilor, ulterior datei de 30.08.2011, au consemnat cesiunile de acţiuni anterioare, au reflectat o stare de lucru reală privind structura actuală a acţionariatului SC. „Flora” SA Cluj-Napoca, deci au acţionat fără intenţie infracţională”. Gherila urbană de 16 ani la Flora Într-o interpelare adresată premierului de atunci, Adrian Năstase, deputatul Dan Brudaşcu susţinea în anul 2004, memoriul grupului Dunca de acţionari ai SC Flora SA, care o acuzau pe soţia senatorului Păcurariu de abuz şi poliţia de atitudine părtinitoare. SC Flora SA s-a constituit în anul 1991, prin desprinderea a 10 mari magazine comerciale de tip alimentar din fosta SC Alimentara SA. Cea mai mare unitate era magazinul Flora, care dă şi în prezent numele unei ieţe din cartierul Mănăştur. Cenzorul Gh Dunca a devenit reprezentantul statului pentru privatizare. Deşi Rozalia Păcurariu nu făcea parte din comitetul de iniţiativă pentru privatizarea unităţii, datorită faptului că era soţia lui Iuliu Păcurariu, membru al FSN Cluj, a intrat în Consiliul de Administraţie, la presiunea Prefecturii. Cei 200 de membri ai asociaţiei au cumpărat acţiunile de la FPS şi FPP cu dividendele încasate. Reclamanţii au mai arătat în memoriu că situaţia firmei s-a înrăutăţit în perioada 1998-2001, şi că Păcurariu, în calitate de contabil şef şi membru al Consiliului de Administraţie refuza să dea explicaţii. În iulie 2001 acţionarii nemulţumiţi de atitudinea Rozaliei Păcurariu, care s-a autonumit director general au revocat cu răspundere materială Consiliul de administraţie, în cuantum de 2 miliarde lei vechi, Gh Dunca fiind investit preşedinte. A fost momentul în care a început războiul între cele două tabere, nesoluţionat nici în prezent. Conflictul s-a purtat atât în sălile de judecată, cu sute de litigii, la toate instanţele, dar şi pe teren, gruparea Păcurariu uzând de forţa fizică a unor agenţi pentru ocuparea spaţiilor unităţilor alimentare. Mihai Bacalu
CLUJ MANIFEST Medierea, de la accesibilitate la talent Interviu 11 N-am fost niciodată într-o sală de judecată, iar soluţia amiabilă propusă de mediatori mi s-a părut mereu nu doar o cale onorabilă de stingere a unei neînţelegeri, elegantă, ci şi o dovadă că umanitatea este capabilă şi de rupturi intra muros, a căror ecou nu trebuie să fie neapărat un subiect monden. Am încercat să desfacem câteva din iţele mai puţin cunoscute ale medierii cu Alina Rodina, mediator care are în urmă o carieră de succes în magistratură, aşadar o persoană care a cunoscut toate caracteristicile şi laturile unui proces din poziţia de judecător. De vorbă cu mediatorul Alina Rodina Cu zâmbetul pe buze şi în privire, Alina Rodina nu pare deloc să aparţină imaginii pe care ne-am cultivat-o despre întraga arie a justiţiei. Să fim cinstiţi, toţi cei care nu am avut niciodată de-a face cu un proces suntem intoxicaţi de ceea ce citim, de produsul imaginaţiei noastre, în care vedem justiţia drept o damă oarbă, care agită cam la întâmplare, dar ameninţător, tăişul unei săbii. În plus, filmele deformează suficient această imagine, încât întâlnirea cu un judecător este, de cele mai multe ori, dezamăgitoare: ori l-am vrea un fel de Superman, apărându-i pe cei slabi, ori un impunător şi atotputernic ce împarte dreptatea, după îndelungi şi juste chibzuinţi. Dar atunci când te întâlneşti cu un mediator în carne şi oase, dar, mai ales, în zâmbet şi bunăvoinţă, eşti silit să recunoşti că justiţiei i s-a dat o şansă de salvare. Alina Rodina: Despre mine trebuie să spun că sunt jurist şi am lucrat ca judecător timp de 30 de ani. Când a aparut Legea medierii, în 2006, m-am gândit că mi s-ar potrivi perfect această profesie, asfel că după ce m-am pensionat, am urmat cursurile de formare şi m-am autorizat. Am început să profesez în primavara anului 2013, cu mult entuziasm şi energie, de parcă eram la început de drum. Am realizat că deţin calităţile necesare, valorificând şi experienţa acumulată în carieră pentru a mă dedica unui alt gen de „justitie”, în care soluţionarea disputelor se face pe cale amiabilă, care îmi solicită calităţile şi dragostea mea pentru oameni. Rep.: Ce calităţi îi sunt necesare unui mediator? Alina Rodina: Un mediator trebuie să ştie să creeze o atmosferă propice pentru buna desfăşurare a procedurii de mediere, de respect şi încredere, să ştie să asculte activ, cu atenţie şi răbdare punctul de vedere exprimat de fiecare parte. Aceasta presupune să pună întrebari, să reformuleze ce s-a spus, să înţeleagă, să empatizeze cu fiecare parte, să le inspire încredere în posibilitatea rezolvării disputei. Nu în ultimul rând, mediatorul trebuie să faciliteze comunicarea, intuind gândurile şi trăirile parţilor. Rep.:Talentul de a vorbi este prediminant? Alina Rodina: Uneori e nevoie de câte un moment de tăcere sau chiar o pauză pentru ca părţile să poate reflecta asupra a ceea ce s-a întamplat în mediere, ori să poată discuta împreuna în lipsa mediatorului. Am avut o situatie, într-un divort, în care am avut initiaţiva inspirată de a propune o pauză, într-un moment dificil, tensionat. Impresia mea a fost că în acea pauză s-au decis părţile să încheie acordul de mediere. Rep. : Psiholog sau strateg? Alina Rodina: Mediatorul, prin atitudinea lui, trebuie să convinga părţile că înţelege problemele cu care ele se confruntă, alege strategia care se potriveste situaţiei date, se adaptează la ritmul şi reacţiile părţilor, păstrând un echilibru corect, imparţial. Personal, încerc să nu-l urmăresc cu privirea pe cel care vorbeşte, pentru a adopta o atitudine neutră, iar în intervenţiile mele alternez o mina serioasa cu una uşor zâmbitoare. Aşadar, ca să răspund direct întrebării, câte puţin din amândouă, dar cu multă bunăvoinţă şi compasiune. În definitiv, au pierdut ceva important din viaţa lor. Am pierdut atâţia ani din viaţă cu acest proces... Rep.: Meserie sau vocaţie? Poţi evoca un moment care te-a convins că ai avut dreptate, alegând medierea? Alina Rodina: Personal cred că medierea este o vocaţie, o chemare. Ce m-a atras spre mediere, după ce am judecat litigii timp de 30 de ani, au fost multiplele posibilităţi pe care le oferă medierea. Primul caz pe care l-am avut, l-am rezolvat printr-un acord încuviinţat de instanţă , iar acel moment mi-a dat multă încredere şi speranţă că această profesie poate fi apreciată şi utilă. E o mare satisfacţie când mediatorul reuşeşte să ajungă la rezolvarea litigiului. La începutul şedinţei ai in faţă doi oameni încrâncenaţi, care nu îşi vorbesc, nu se privesc in faţă, intervine unul când vorbeşte celălalt, se contrazic, îşi fac reproşuri. Tensiunea dintre ei e mare, este perceptibilă... La final, dacă medierea a reusit, devin calmi, multumiţi, se invită la cafea, uneori propun şi mediatorului să-i însoţească... Personal, am avut medieri cărora nu le dădeam nicio şansă, deoarece părţile se judecau de peste 10 ani. Într-o singură şedinţă de câteva ore, am reuşit să rezolv un litigiu ce avea o vechime de 13 ani pe rolul instanţelor, concentrândumă asupra nevoilor şi intereselor părţilor aflate în litigiu. Ca judecător, am constatat uneori că nici părţile care câştigau un proces nu erau mulţumite. La pronunţarea hotărârii, am întrebat o parte de ce nu este mulţumită, doar câştigase, credeam că nu a înţeles soluţia pronunţată. A privit trist şi mi-a replicat... „Am pierdut atâţia ani din viaţă cu acest proces... Am realizat cât de important este timpul cand te apasă un proces...”. Alice Valeria Micu
- Page 1 and 2: ANUL II • NR. 40 • 28.09 - 04.1
- Page 3 and 4: CLUJ MANIFEST Interviu 3 Antrepreno
- Page 5 and 6: CLUJ MANIFEST nesemnificative. Din
- Page 7 and 8: CLUJ MANIFEST Grav bolnav, Chezan c
- Page 9: CLUJ MANIFEST Medical 9 Hirsutismul
- Page 13 and 14: CLUJ MANIFEST artelor, în spațiil
- Page 15 and 16: CLUJ MANIFEST Sport 15 România joa
CLUJ MANIFEST<br />
10 Local<br />
Soţia fostului senator Păcurariu,<br />
judecată pentru falsuri la Flora<br />
Alimentara, fosta societate<br />
socialistă care gestiona<br />
magazinele cu bucate ale<br />
Clujului s-a spart după<br />
Revoluţie în mai multe firme.<br />
Unul dintre grupurile care îşi<br />
dispută Flora, entitate separată<br />
din cadavrul Alimentarei, care a<br />
falsificat registrul acţionarilor, a<br />
fost trimis în judecată de către<br />
procurori. Rivalii au acuzat<br />
autorităţile că ar fi acordat<br />
protecţie.<br />
Rozalia Păcurariu, soţia fostului senator<br />
democrat Iuliu Păcurariu, Emilia şi<br />
Nicolae Bor, Nicolae Pintea şi <strong>An</strong>ca<br />
Mirela Toşa sunt acuzaţi de procurori<br />
pentru infracţiunea de instigare la fals<br />
în înscrisuri sub semnătură privată. În<br />
starea de fapt descrisă de anchetatori,<br />
Păcurariu ar fi cesionat acţiuni de la<br />
acţionari nesemnificativi ai SC Flora<br />
SA, pretinzând apoi nejustificat că deţine<br />
majoritatea relativă în firmă. „Începând<br />
cu anul 2002 inculpata Păcurariu Rozalia<br />
a încheiat contracte de cesiune de acţiuni<br />
cu mai mulţi acţionari nesemnificativi ai<br />
SC. „Flora” SA, fără licitaţie, devenind<br />
astfel, din punctul său de vedere, acţionar<br />
majoritar cu peste 51% din acţiuni”.<br />
În realitate, Păcurariu deţinea un mic<br />
procent, după cum rezultă din rechizitoriul<br />
de trimitere în judecată. „Prin decizia civilă<br />
nr. 22/07.11.2007 a Secţiei de Contencios<br />
Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel<br />
Cluj, s-a stabilit că singurul Registru al<br />
Acţionarilor SC. „Flora” SA valabil este<br />
cel deţinut de petentul Dunca, mai exact<br />
registrul acţionarilor reconstituit la data de<br />
3.07.2002<br />
Gruparea Păcurariu avea însă<br />
comportament de acţionar majoritar,<br />
utilizând acest pretins avantaj în luarea<br />
unor decizii majore, inclusiv înstrăinarea<br />
unor active. Deşi a obţinut o decizie<br />
nefavorabilă, gruparea Păcurariu a<br />
falsificat o decizie a Înatei Curţi, de care<br />
s-a folosit în activităţile ilegale.<br />
„Demersurile de obţinere a copiei conforme<br />
cu originalul a Registrului Acţionarilor<br />
reconstituit de gruparea XXXX, din<br />
dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,<br />
modificarea, alterarea conţinutului acestui<br />
registru, potrivit aşa-zisei expertize<br />
efectuate de martora XXXXX, în sensul<br />
modificării structurii acţionariatului şi<br />
de prevalare de menţiunile din acest<br />
„registru actualizat”, realizează pe deplin<br />
elementele constitutive ale infracţiunii de<br />
fals în înscrisuri sub semnătură privată”.<br />
Suspecţii aveau frecvent întruniri prin<br />
care modificau structura AGA, dar toate<br />
erau anulate în instanţă. „Vinovăţia, reauacredinţă<br />
a inculpaţilor, rezultă inclusiv din<br />
faptul că fiecare dintre hotărârile AGA<br />
adoptate de gruparea Păcurariu (prin<br />
care se modifica componenţa consiliului<br />
de administraţie, au fost anulate de<br />
instanţele judecătoreşti”. Cu documentele<br />
falsificate, grupul infracţional a reuşit să<br />
obţină foloase materiale, controlând după<br />
bunul plac activele societăţii. „Concluzia<br />
ce se impune este că, scopul acţiunilor<br />
concordante ale „grupării Păcurariu”<br />
al Consiliului de Administraţie, a fost<br />
deţinerea controlului asupra activelor<br />
SC. „Flora” SA, fapt ce s-a şi întâmplat,<br />
inculpaţii acţionând ca şi administratori<br />
de fapt, calitate în care şi-au însuşit<br />
veniturile societăţii, folosind resursele<br />
financiare şi bunurile acesteia în propriu<br />
beneficiu”. Utilizarea documentelor<br />
falsificate din registrul acţionarilor în<br />
liigiile de pe rolul instanţelor de judecată a<br />
prelungit incertitudinea privind controlul<br />
asupra firmei. „Fapta inculpatei Păcurariu<br />
care, la data de 30.08.2011, împreună<br />
cu ceilalţi inculpaţi, prevalându-se de<br />
calitatea de membri ai consiliului de<br />
administraţie ai SC. „Flora” SA Cluj-<br />
Napoca, au determinat-o pe martora<br />
XXXX să falsifice o copie a Registrului<br />
Acţionarilor SC. „Flora” SA, după<br />
care aceasta din urma, fără vinovăţie, a<br />
operat mai multe modificări, în sensul<br />
aplicării unor ştampile şi adăugării, a<br />
unor însemnări olografe privind tranzacţii<br />
cu acţiunile societăţii, pe o copie a<br />
Registrului Acţionarilor SC. „Flora” SA,<br />
obţinută din dosarul ÎCCJ, înscrisul astfel<br />
falsificat fiind folosit ulterior ca înscris<br />
probator în mai multe dosare civile aflate<br />
pe rolul instanţelor de judecată, întruneşte<br />
elementele constitutive ale infracţiunii<br />
de instigare la fals în înscrisuri sub<br />
semnătură privată, în forma participaţiei<br />
improprii”. Inculpaţii au respins acuzaţiile<br />
procurorilor, susţinând că au reflectat o<br />
stare de lucru reală în documentele din<br />
Registrul acţionarilor. „Prin cererile şi<br />
memoriile depuse prin apărătorii aleşi,<br />
inculpaţii au refuzat să dea declaraţii în<br />
calitate de suspecţi sau inculpaţi, nu şiau<br />
recunoscut vinovăţia, pretind în mod<br />
incorect că prin modificările făcute pe<br />
copia Registrului Acţionarilor, ulterior<br />
datei de 30.08.2011, au consemnat<br />
cesiunile de acţiuni anterioare, au reflectat<br />
o stare de lucru reală privind structura<br />
actuală a acţionariatului SC. „Flora” SA<br />
Cluj-Napoca, deci au acţionat fără intenţie<br />
infracţională”.<br />
Gherila urbană de 16 ani la Flora<br />
Într-o interpelare adresată premierului<br />
de atunci, Adrian Năstase, deputatul Dan<br />
Brudaşcu susţinea în anul 2004, memoriul<br />
grupului Dunca de acţionari ai SC Flora<br />
SA, care o acuzau pe soţia senatorului<br />
Păcurariu de abuz şi poliţia de atitudine<br />
părtinitoare. SC Flora SA s-a constituit<br />
în anul 1991, prin desprinderea a 10 mari<br />
magazine comerciale de tip alimentar din<br />
fosta SC Alimentara SA. Cea mai mare<br />
unitate era magazinul Flora, care dă şi<br />
în prezent numele unei ieţe din cartierul<br />
Mănăştur. Cenzorul Gh Dunca a devenit<br />
reprezentantul statului pentru privatizare.<br />
Deşi Rozalia Păcurariu nu făcea parte din<br />
comitetul de iniţiativă pentru privatizarea<br />
unităţii, datorită faptului că era soţia lui<br />
Iuliu Păcurariu, membru al FSN Cluj, a<br />
intrat în Consiliul de Administraţie, la<br />
presiunea Prefecturii. Cei 200 de membri<br />
ai asociaţiei au cumpărat acţiunile de<br />
la FPS şi FPP cu dividendele încasate.<br />
Reclamanţii au mai arătat în memoriu că<br />
situaţia firmei s-a înrăutăţit în perioada<br />
1998-2001, şi că Păcurariu, în calitate<br />
de contabil şef şi membru al Consiliului<br />
de Administraţie refuza să dea explicaţii.<br />
În iulie 2001 acţionarii nemulţumiţi de<br />
atitudinea Rozaliei Păcurariu, care s-a<br />
autonumit director general au revocat<br />
cu răspundere materială Consiliul de<br />
administraţie, în cuantum de 2 miliarde lei<br />
vechi, Gh Dunca fiind investit preşedinte.<br />
A fost momentul în care a început războiul<br />
între cele două tabere, nesoluţionat nici<br />
în prezent. Conflictul s-a purtat atât în<br />
sălile de judecată, cu sute de litigii, la<br />
toate instanţele, dar şi pe teren, gruparea<br />
Păcurariu uzând de forţa fizică a unor<br />
agenţi pentru ocuparea spaţiilor unităţilor<br />
alimentare.<br />
Mihai Bacalu
Change language