PRIVEGHIUL-roman

21.12.2016 Views

PAGE 94 400 ,,21 august, Florenţa, un întreg muzeu, în Santa Croce am asistat la slujba religioasă…” ,,22 august ,Roma, faimoasa Romă, Piaţa Traian, cu columna şi câte şi mai câte…” ,,24 august, Sicilia, ultima zi, încep să mă întristez la gândul că voi pleca, ce-mi va rezerva viitorul, Doamne?” » 94

PAGE 95 400 20 mediat ce a venit din voiaj tânăra pereche , « obosită şi I plictisită de drum » - după cum ironic o caracteriza Adina s-a mutat în apartamentele de pe Viilor şi au trăit câteva luni « fericiţi » . După două luni Nicu Câmpineanu a fost chemat la cancelaria Mareşalului de către ofiţerul de gardă pentru a-i încredinţa o misiune. Fusese numit în fruntea unei comisii de cercetare a situaţiei armatei române de pe front. Ce se întâmplă cu armata română ? De ce a intrat în degringoladă ? Care e moralul trupelor ? Care e baza materială şi logistică? Care sunt relaţiile dintre români şi trupele aliate? Să se facă ordine în evidenţe, câţi combatanţi, câţi morţi, câţi dezertaţi, câţi prizonieri? Care e moralul ofiţerilor superiori? Câţi dintre ei s-au predat ruşilor? Care e relaţia dintre superiori şi trupă? Trebuia să ia legătura cu comandamentul german şi de comun acord să analizeze toate datele şi să facă un raport complet Mareşalului. Nicu Câmpineanu avu o senzaţie ciudată atunci când coborî din avion pe pământurile ruseşti- ,,Să calc semeţ ca Cezar, fu primul lui gând- sau ca Napoleon” - îşi continuă el ideea în timp ce peste faţa lui pământie bătea un spic de zăpadă rece care-l făcu dintrodată foarte necomunicativ şi nervos, irascibil- fusese cuvântul lui- ,,probabil oboseala acumulată“, îşi dădea el cu părerea…,,Da, da!”, - îl aproba automat un ofiţer german de la gestapou care îl conduse la statul major, cartiruit în clădirile unui colhoz la marginea unei localităţi. Acolo Nicu fu informat despre mersul războiului, ascultă împreună cu doi ofiţeri superiori rapoartele S.D.-ului, R.S.N.A-aului şi gestapoului, date culese în secret de la unităţile româneşti care sabotau maşina de război germană. « Dumneata eşti omul Mareşalului, ce se întâmplă cu armata română ? » « Domnule feldmareşal, eu nu cred că armata română este răuvoitoare, condiţiile în care luptă ostaşii noştri sun foarte proaste : rău echipaţi, prost hrăniţi, cu un armament depăşit e greu să faci faţă unui război modern ! Pe de altă parte comportarea unor ofiţeri şi soldaţi ai Raihului faţă de trupele româneşti i-a dezgustat pe români ! Domnul Mareşal v-a atras atenţia că soldaţi de-ai noştri care-au luptat vitejeşte au fost împuşcaţi de trupele dumneavoastră la Stalingrad, apoi ofiţeri şi subofiţeri români au fost trataţi prost de ostaşii dumneavoastră, li s- au rupt gradele şi au fost dezarmaţi şi maltrataţi, apoi trupele româneşti de sub comanda comandamentului german sunt supuse unui tratament neomenos, fapt nu tocmai normal între aliaţi ! » « Treaba asta a fost 95

PAGE 94 400<br />

,,21 august, Florenţa, un întreg muzeu, în Santa Croce am asistat la<br />

slujba religioasă…”<br />

,,22 august ,Roma, faimoasa Romă, Piaţa Traian, cu columna şi câte şi<br />

mai câte…”<br />

,,24 august, Sicilia, ultima zi, încep să mă întristez la gândul că voi<br />

pleca, ce-mi va rezerva viitorul, Doamne?” »<br />

94

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!