PRIVEGHIUL-roman

PAGE 9 400
2
omuna Râca se află cam la jumătatea drumului judeţean
C
Popeşti-Miroşi, în câmpia Găvanu-Burdea, aşezată pe nişte
dealuri sărace, pe apele Bucov şi Purcarul. Câmpia era iarna
troienită de mari zăpezi şi vara bântuită de lungi şi pustiioare
secete. În Cartea domnească a lui Vladislav-voievod al treilea de la 1525
locurile acestea erau dăruite logofătului Vişan, lui popa Drăgoi, luiVoicu,
Oancei şi lui Tudor, drept răsplată pentru că ei cumpăraseră pentru oaste
săbii şi coifuri. Pentru aceasta le-am dat şi domnia mea-grăia documentulca
să le fie lor moşiile stătătoare și ohabnice lor şi feciorilor lor, nepoţilor
şi strănepoţilor lor … Legenda spune că fusese înfiinţată de ciobanii
ungureni de prin părţile Sibiului, care veniseră în căutare de noi păşuni
pentru mioarele lor. Ei aduseseră acest cuvânt pe meleagurile noastre : ,, a
trage o râcă“ însemna ,, a trage un hotart prin râcâire ”. Iscându-se certuri
între localnici şi ciobani, cuvântul a căpătat sensul de ceartă sau sfadă şi
localitatea s-a numit Râca. La începuturi a fost aşezată pe Valea Strâmbei,
apoi s-a mutat, la cererea stăpânirii, cam la şase kilometri spre răsărit şi
acolo a rămas doar Odaia Veche. De altfel fiecare sat şi cătun îşi are
originea lui. Exista o Râcă-Veche acolo la Odaia -Veche şi o Râcă-Nouă în
noua vatră. Primii care s-au mutat erau Moştenii ,apoi au venit şi străinaşii,
adică Ungurenii. Satul Bucov şi-a primit numele de la apa care-l taie în
două. La rândul lui s-a format pe vatra Diaconestilor, urmaşii vechiului schit
de călugări care ţineau de Mitropolia Târgoviştei, ca de altfel şi satul, care s-
a răscumpărat de la Vlădica de la Cernica cu 12 mii de aspri şi a devenit
liber. Ciuculeştii, satul nevestei lui Ionel al lui Duran, şi-a luat numele de la
un moş, pe nume Ciucă. Satul Betegi s-a născut dintr-o poveste tragică. Mai
întâi a fost satul Pistoleşti care şi-a luat numele de la Popa Pistol, un popă
care participase la răscoala lui Tudor Vladimirescu şi rămăsese cu un pistol
cu care fugărise pe turci, de aici şi porecla de popa Pistol. Acest sat a fost
bântuit de ciumă şi câţiva localnici care au mai rămas s-au mutat pe un deal
din apropiere. Lumea zicea aşa : « mă duc pe la ăi betegi » pentrucă oamenii
rămăseseră cu beteşuguri. Şi aşa s-a numit satul Betegi. Răiculeştii au avut
un moş comun, un anume Raicu, venit din Oltenia de pe vremea zaverei lui
Tudor, prigonit de turci.
La început casele erau rare şi aşezate de către fiecare pe unde apucase,
deabia pe timpul lui Cuza au fost date la linie. A tăiat şosea dreaptă şi a unit
satele între ele. Şoseaua s-a numit Linie: mă duc pe Linie, sau mamaie din
9