PRIVEGHIUL-roman
PAGE 88 400 se avea ea bine, să-l lase dracului de urs…Giongărău era mai gras ca un urs, avea o burtă mare şi două picioare parcă erau papainoage, trăgea de ele prin moară şi-l înjura toată ziua pe mecanic, cu ochii după femei. Într-o zi a venit un circ, a intrat mai întâi un om boit pe ochi în nişte papainoage pe la marginea satului, se vedea pe deasupra gardurilor ca un uriaş, vorbea tare într-o pâlnie: ,,Diseară mare circ pe islaz, intrarea zece lei, veniţi să vedeţi ce n-aţi văzut, femeia tăiată în două, dispariţia ceasurilor, uriaşii care rup lanţuri…” După el se ţinea o droaie de copii care nu mai puteau de bucurie că a venit circul în sat, săreau pe marginea şoselei şi râdeau de giumbuşlucurile pe care le făcea papainogea ăla care sufla în nişte goarne şi se lungeau şi se lăţeau şi făceau un zgomot caraghios. Spionul şi-a cerut voie şefului de post să vadă şi el circul seara. Acolo s-a îndrăgostit de o fată din echipa lor, era o femeie zveltă, plină de viaţă, talentată, care mergea ca o pisică pe sfoară, ţinându-şi echilibrul, se arunca din trapez în trapez ca o maimuţă prin pădure când se aruncă din cracă în cracă. Acum toată atracţia satului era circul, lumea uitase de război, de păsăretul de oţel care pisa Bucureştul, nu-şi mai plângea morţii sau răniţii, toţi se minunau de numerele pe care le executau cu trupa lor, circarii. Fata n-a mai plecat din sat, a rămas cu Spionul. Îşi cam luase şi Milea mâna de pe el, umbla mai mult liber. La un moment dat şi-au luat o casă cu chirie la Monea şi s-au mutat acolo. Lumea vorbia că trăiau în concubinaj ; ea era frumoasă, dată naibii, avea ochi mari, sprâncene arcuite, faţa ca spuma laptelui, corp suplu şi picioare de sălbăticiune. Dimineaţa pleca în pădurea Bucovului şi culegea toată ziua la flori, seara se lăsa spre sat şi da drumul la flori pe apă. Amândoi mergeau adesea la cârciuma lui Şoarice şi-l puneau pe Luca Țiganu să la cânte conga la vioară, ei se prindeau unu de altul şi cântau şi ei : ,,Dimineaţa conga/ la douâ’şpe conga/ seara la culcare/cu maţele goale…” După ei se luau toţi beţivii satului şi încingeau o ditamai horă şi Ioana murea de râs de după tejghea când aruncau ei picioarele şi într-o parte şi în alta în ritmul jocului.. ,,O să te spurce beţivii ăştia la ceva!, o admonesta Spionul, p1in de gelozie. Cu frumuseţea ta, spurci satul, se uită toţi după tine şi toţi te poftesc !”- o certa el pe fată. Într-una din dimineţi fata vine bătută măr la Postul de jandarmi : ,,Cine te-a bătut în halul ăsta, duduie ?”- a întrebat-o Milea. ,,Cum cine ?- a răspuns ea- Spionul !” ,,Păi ce-a avut cu tine ?” – se mira el. ,,N-am vrut să mă culc cu el !- ce crede el că eu sunt proasta lui? Nu sunt proasta lui!” ,, Stai aici-i-a spus Milea şi a strigat câţiva soldaţi. Să-mi aduceţi toţi suspecţii care ştiu de soarta lui, a Spionului!”- le-a ordonat el. Cum se făcuse că la Post soldaţii adunaseră toţi nebunii satului în fruntea cărora era Stancu Andreescu, după care urmau, Pârvu lui Mişcurici, Catrina lui Zărzărică, 88
PAGE 89 400 Sanda şchioapa, Păsăroi şi Barbu Bibliosu. Stancu Andreescu era bănuit că-l ascunde pe Spion în pădure. Acolo sta el toată ziua şi da la păsările cerului să mănânce, fura de acasă câte-o traistă de grâu şi le arunca boabe într-o poiană. Pârvu şchiopu avea boala găinilor, prindea păsările, le frângea gâtul, le punea în căldarea de săpun şi le fierbea, apoi le împărţea prin sat, zicea că face pomană unui frate dispărut decurând în război. Catrina lui Zărzărică făcea poze cu pardonul, îşi ridica poalele-n cap şi striga ca nevinovata : ,,Ia poza, băiete, ia-o şi matale, cinci lei expunerea mică, zece lei expunerea mare !” Şi când zicea expunerea mare, se da peste cap cu fundul gol. Sanda şchioapa sta tristă toată ziua şi spunea rugăciuni. Se ducea la Barbu Bibliosu şi ăsta îi citea din Vechiul Testament. Păsăroi era mai paşnic, sta toată ziua în preajma copiilor, se scălămbăia la ei şi copiii strigau după el : ,, Păsăroi cu cracii goi ! Păsăroi cu cracii goi…” ,,Dom’le Sef- îl ruga fata de la circ, căreia tot satul îi zicea Circăreasanebunii au înţelepciunea lor, lăsaţi-mă pe mine cu ei că ştiu să-i iau să spună tot. Nea Stancule, l-ai văzut, bre, pe Spion?”- se ruga ea de Stancu Andreescu. ,,L-am văzut, a fost pe la mine şi-a zis că pleacă cu o treabă pe la Bucureşti…” ,,Dom’ Pârvu l-ai văzut pe Spion ?” ,, L-am văzut, doamnă, se urca la cer pe scări de mătase…” ,, Catrino, tu l-ai văzut ?” ,, L-am văzut, i-am făcut şi poze !” ,,Şi unde s-a dus?”-repeta Circăreasa. ,,A luat-o pe deal în sus…” ,, Dă-i dracului de nebuni , femeie, nu vezi că-şi bat joc de noi!”- se supăra Milea. Dacă nu mai vine, nu mai vine şi gata, raportez şi eu mai departe că mi-a fugit !-iar dumneata du-te unde-oi vedea cu ochii că n-avem mâncare decât pentru cei doi americani şi cred că nici pe ăştia n-o să-i mai ţin mult că am auzit zvonuri că o să ne dăm cu rușii.” Şi Milea se aşeza pe nişte butoaie de aluminiu pe care le strânsese de pe câmp şi se scărpina în cap, ştergând arma cu o cârpă toată ziua, la umbra unor salcâmi. Târfa de moarte de pe front se mutase în Bucureşti, toate femeile aşteptau cu sufletul la gură maşina lui Dinu să vadă pe cine au mai căzut bombele. Din Bucureşti avea să se mute în Apus, la Carei, pe Mureş, în Tatra sau la Debreţin… -Catrino, Ion al tău e în spital la Filantropie, a căzut un zid pe el şi i-a rupt şalele !- îi spunea şoferul maşinii lui Dinu nevestei lui Ion al Micului. -Şi e rău, dom’Marian ? -Rămâne beteag toată viaţa, a zis că se pensionează… Când a auzit aşa, Catrina s-a dus acasă, a chemat copiii şi le-a spus ce e cu tatăl lor. Cei trei copii, Vasilica, Gheorghe şi Stanca, s-au strâns ca iezişorii pe lângă ea şi au început să plângă… -Aoleooo, tăticul nostruuu, ce mai facem noi fără elîîî … ! 89
- Page 37 and 38: PAGE 37 400 -De ce-ai mai venit, î
- Page 39 and 40: PAGE 39 400 -Iart-o, Mielule, tată
- Page 41 and 42: PAGE 41 400 10 icu Câmpineanu veni
- Page 43 and 44: PAGE 43 400 nişte bălării, i-au
- Page 45 and 46: PAGE 45 400 bătrâne, auzindu-i-se
- Page 47 and 48: PAGE 47 400 11 a poartă la Stancu
- Page 49 and 50: PAGE 49 400 lagăr, am stat ascuns
- Page 51 and 52: PAGE 51 400 -Am pierdut o vacă!- i
- Page 53 and 54: PAGE 53 400 Te pui cu rusul, zicea
- Page 55 and 56: PAGE 55 400 imaginar, urmat de o dr
- Page 57 and 58: PAGE 57 400 -La care întrebare ? -
- Page 59 and 60: PAGE 59 400 face parte dintre acei
- Page 61 and 62: PAGE 61 400 -Ia, dă-l în coa’ s
- Page 63 and 64: PAGE 63 400 -V-aduc, îi zâmbi Ioa
- Page 65 and 66: PAGE 65 400 umeri, parcă el ar fi
- Page 67 and 68: PAGE 67 400 muncitoare la apaca, o
- Page 69 and 70: PAGE 69 400 15 u Adina faptele se p
- Page 71 and 72: PAGE 71 400 După alte trei săptă
- Page 73 and 74: PAGE 73 400 chiar de Patrarh, ,,câ
- Page 75 and 76: PAGE 75 400 16 amăăă, pregăteş
- Page 77 and 78: PAGE 77 400 -…că mai bineee, con
- Page 79 and 80: PAGE 79 400 acolo la şcoală un m
- Page 81 and 82: PAGE 81 400 17 e la Bucureşti, nev
- Page 83 and 84: PAGE 83 400 şi-am luat valiza, pie
- Page 85 and 86: PAGE 85 400 italiana, lire ,monseni
- Page 87: PAGE 87 400 18 enise Paştele peste
- Page 91 and 92: PAGE 91 400 19 mediat după nuntă,
- Page 93 and 94: PAGE 93 400 mi-a zis : ,,Mai bine p
- Page 95 and 96: PAGE 95 400 20 mediat ce a venit di
- Page 97 and 98: PAGE 97 400 Nicu ? »- căzu între
- Page 99 and 100: PAGE 99 400 21 lie Georgescu, apati
- Page 101 and 102: PAGE 101 400 glumeţ şi le mai des
- Page 103 and 104: PAGE 103 400 fi Hopa Mitică ! »-
- Page 105 and 106: PAGE 105 400 22 icu are ceva uman,
- Page 107 and 108: PAGE 107 400 numai pe sine ca Narci
- Page 109 and 110: PAGE 109 400 numeşte, domnul ofiţ
- Page 111 and 112: PAGE 111 400 Au luat apoi pământ
- Page 113 and 114: PAGE 113 400 Cam la două săptăm
- Page 115 and 116: PAGE 115 400 25 ă, Ionele, scoal
- Page 117 and 118: PAGE 117 400 ia-o pe lângă gardur
- Page 119 and 120: PAGE 119 400 26 n buncărul Spitalu
- Page 121 and 122: PAGE 121 400 În două săptămâni
- Page 123 and 124: PAGE 123 400 rămăsese din el dec
- Page 125 and 126: PAGE 125 400 întrebarea lui Ilie.
- Page 127 and 128: PAGE 127 400 unii îi încorporase
- Page 129 and 130: PAGE 129 400 cunoscuse la sindrofii
- Page 131 and 132: PAGE 131 400 30 omnule locotenent,
- Page 133 and 134: PAGE 133 400 - Soro Elena, hai să-
- Page 135 and 136: PAGE 135 400 prin infern, dar era p
- Page 137 and 138: PAGE 137 400 31 upă ce războiul l
PAGE 88 400<br />
se avea ea bine, să-l lase dracului de urs…Giongărău era mai gras ca un urs,<br />
avea o burtă mare şi două picioare parcă erau papainoage, trăgea de ele prin<br />
moară şi-l înjura toată ziua pe mecanic, cu ochii după femei.<br />
Într-o zi a venit un circ, a intrat mai întâi un om boit pe ochi în nişte<br />
papainoage pe la marginea satului, se vedea pe deasupra gardurilor ca un<br />
uriaş, vorbea tare într-o pâlnie: ,,Diseară mare circ pe islaz, intrarea zece lei,<br />
veniţi să vedeţi ce n-aţi văzut, femeia tăiată în două, dispariţia ceasurilor,<br />
uriaşii care rup lanţuri…” După el se ţinea o droaie de copii care nu mai<br />
puteau de bucurie că a venit circul în sat, săreau pe marginea şoselei şi<br />
râdeau de giumbuşlucurile pe care le făcea papainogea ăla care sufla în nişte<br />
goarne şi se lungeau şi se lăţeau şi făceau un zgomot caraghios.<br />
Spionul şi-a cerut voie şefului de post să vadă şi el circul seara. Acolo<br />
s-a îndrăgostit de o fată din echipa lor, era o femeie zveltă, plină de viaţă,<br />
talentată, care mergea ca o pisică pe sfoară, ţinându-şi echilibrul, se arunca<br />
din trapez în trapez ca o maimuţă prin pădure când se aruncă din cracă în<br />
cracă. Acum toată atracţia satului era circul, lumea uitase de război, de<br />
păsăretul de oţel care pisa Bucureştul, nu-şi mai plângea morţii sau răniţii,<br />
toţi se minunau de numerele pe care le executau cu trupa lor, circarii.<br />
Fata n-a mai plecat din sat, a rămas cu Spionul. Îşi cam luase şi Milea<br />
mâna de pe el, umbla mai mult liber. La un moment dat şi-au luat o casă cu<br />
chirie la Monea şi s-au mutat acolo. Lumea vorbia că trăiau în concubinaj ;<br />
ea era frumoasă, dată naibii, avea ochi mari, sprâncene arcuite, faţa ca<br />
spuma laptelui, corp suplu şi picioare de sălbăticiune. Dimineaţa pleca în<br />
pădurea Bucovului şi culegea toată ziua la flori, seara se lăsa spre sat şi da<br />
drumul la flori pe apă. Amândoi mergeau adesea la cârciuma lui Şoarice şi-l<br />
puneau pe Luca Țiganu să la cânte conga la vioară, ei se prindeau unu de<br />
altul şi cântau şi ei : ,,Dimineaţa conga/ la douâ’şpe conga/ seara la<br />
culcare/cu maţele goale…” După ei se luau toţi beţivii satului şi încingeau<br />
o ditamai horă şi Ioana murea de râs de după tejghea când aruncau ei<br />
picioarele şi într-o parte şi în alta în ritmul jocului.. ,,O să te spurce beţivii<br />
ăştia la ceva!, o admonesta Spionul, p1in de gelozie. Cu frumuseţea ta,<br />
spurci satul, se uită toţi după tine şi toţi te poftesc !”- o certa el pe fată.<br />
Într-una din dimineţi fata vine bătută măr la Postul de jandarmi : ,,Cine<br />
te-a bătut în halul ăsta, duduie ?”- a întrebat-o Milea. ,,Cum cine ?- a<br />
răspuns ea- Spionul !” ,,Păi ce-a avut cu tine ?” – se mira el. ,,N-am vrut să<br />
mă culc cu el !- ce crede el că eu sunt proasta lui? Nu sunt proasta lui!” ,,<br />
Stai aici-i-a spus Milea şi a strigat câţiva soldaţi. Să-mi aduceţi toţi suspecţii<br />
care ştiu de soarta lui, a Spionului!”- le-a ordonat el. Cum se făcuse că la<br />
Post soldaţii adunaseră toţi nebunii satului în fruntea cărora era Stancu<br />
Andreescu, după care urmau, Pârvu lui Mişcurici, Catrina lui Zărzărică,<br />
88