PRIVEGHIUL-roman

PAGE 86 400
dacă nu era Hitler poate că trăia şi el fericit cu nevasta şi cu copiii la casa
lui…
-Să trăiţi, dom’ sergent!- îl trezi un om din visele lui.
-Să trăieşti şi dumneata! Ce doreşti de la mine?
-Daţi-mi voie să dau un telefon de la Primărie că am nevasta moartă
lângă Caru cu Bere…A atins-o suflul unei bombe şi-a dat-o cu capul de
zid…! A murit săraca…Omul plângea. I se scurgeau lacrimile pe obraji şi
tremura tot.
-Şi cui să-i dai telefon?
-Are un frate prin Ferentari, să vină s-o ia cu vreun car mortuar…Eu nu
pot s-o părăsesc!
--Dă, măi, omule, vaide capul tău…Vaide capul nostru…
86