PRIVEGHIUL-roman
PAGE 80 400 şi-aşa !” Şi ce masă, nu mai aveau loc în curte, trei corturi şi două frunzare înţesate cu oameni veniţi din te miri unde, şi jocul îndrăcit cu Vădana fericită, chiuind pe bătătură, şi Linia plină, nu mai aveau loc, se urcaseră până şi-n salcâmi nişte draci de copii să vadă mai bine…Aşa a durat toată noaptea, o veselie care se vărsase peste tot şi spre dimineaţă s-a potolit totul, numai câinii erau pe mese , limbăind ce mai rămăsese, Dorina se culcase spre dimineaţă şi adormise buştean, Ilie s-a înghesuit lângă ea, a stâns-o în braţe şi ea s-a întors spre el şi i-a zis: -Ilie, tu miroşi a băutură, fi-ţi-ar băutura a năibii! -M-am îmbătat şi eu, Dorino,-zisese el- o dată facem şi noi nuntă şi a luat-o ca pe o jucărie şi şi-a făcut mendrele cu ea, imaginându-şi c-o iubeşte pe Adina: mai întâi i-a desfăcut picioarele de lemn şi i le-a pus lângă pat, apoi a luat-o ca pe un butuc şi s-a iubit cu ea cum a vrut el, după care a apărut Avram cu braţele pline cu bani care întreba unde sunt copiii ăia să le dea darul de nuntă, ce, nu puteau şi ei să mai aibă un pic de răbdare? Şi-a intrat peste ei în cameră şi a început să strige: -Băăă, v-am pricopsit, dar de nuntă cât aţi fi muncit o viaţă…Ia-i Ilie, tată, şi păstrează-i c-ai avut noroc cu fata asta a mea… -Pune-i pe masă!- i-a răspuns el rece, sculându-se pe buza patului în izmene. Taică-tău ăsta are obsesei banilor, femeie, se adresă el Dorinei, şi tu ce-ai de plângi ca proasta ?- se restea Ilie la ea. -Cum să nu plâng când tu ai strigat-o toată noaptea în somn pe Adina lui popa ? Tu Ilie nu mă iubeşti nici-un pic ! Rău ai făcut că m-ai luat de la casa mea şi ţi-ai bătut joc de mine… Si Ilie privea la ea cum se sculase din pat şi se târa în mâini până la marginea patului, aşa oloagă, şi cum îşi lega nişte curele pe la burtă de care atârna picioarele ei de lemn, i se păruse un gest macabru, şi-l cuprinsese furia şi-o ură aiurea nu ştia nici el pe cine… Apoi a luat batoza şi vaporul, le-a instalat pe islaz şi şi-a mutat domiciliul pe arie ca să scape de prezenţa Dorinei. Venea treierişul şi toată lumea se pregătea. După secere oamenii făcuseră cete, se organizaseră care cu care vor treiera, duseseră grâul pe islaz, îl făcuseră stoguri şi şire şi aşteptau să le vină rândul. Seara Ilie se ducea la Ioana lui şoarece şi bea rachiu, se-ameţea, o trăgea pe Ioana într-o cameră separată şi se iubeau acolo până dimineaţa. Ioana îi zisese : - Dom’ţător, nu puteai să mă iai pe mine, ce căutai la aia şchioapa ? Ce găseai la ea ? - Pe dracu !- îi răspunsese el a lehamite-asta găseam! - Aaaa-îi răpundea Ioana- averea dom’ţător, averea!… 80
PAGE 81 400 17 e la Bucureşti, nevasta lui Ionel al lui Duran primea veşti din D ce în ce mai triste : Am făcut rău, femeie, că am venit aici, nici nu ştii tu ce iad este în acest oraş, am sărit din lac în puţ, venii din război să mor aici ! Vin ale dracului blestematele alea de avioane anglo-americane şi ne pisează ca pe iepuri. Eu ca eu c-am trecut prin viaţă, dar ce fac cu fata asta pe care-am rupt-o de acasă s-o aduc aici la şcoală. De bine de rău am înscris-o la Gimnaziul Unic Filipescu, dar trebuie s-o ţin mai mult acasă , mi-e frică s-o las să se ducă singură la şcoală tocmai din Militari, să trverseze Bucureştul cu tramvaiul. A venit eri un bombardament de a întors Bucureştul cu susul în jos, mi-a venit să şi râd când striga un ţigan din Ferentari :,, mooo, american, mai acana cu bombardeaua că mi-ai stricat şandramaua !” Şi cum s-a nimerit că tocmai pe casa lui a căzut bomba şi i-a făcut-o praf. Stau blocurile dărâmate cu gurile căscate spre cer şi liniile tramvaielor făcute armonică, ruine peste tot şi oameni înnebuniţi de frică şi maşini şi trăsuri aruncate peste clădiri şi crucea roşie nu mai pridideşte cu căratul la morgă; mor oamenii asfixiaţi în adăposturi, mor pe stradă, mor pe sub dărâmături, mor şi în tramvaie, aici târfa de moarte e peste tot. N-am hârtie să pot să-ţi povestesc ce este aici, noaptea asta sunt în post la Primăria capitalei că m-a mutat de la Patru- verde, şi-am să-ţi scriu mai mult şi să-ţi povestesc şi ţie una: alaltăeri eram în post la primărie şi pe la nimiezi era o căldură de curgea năduşala de pe om, ăştia marii şi-au luat valea cu bombardamentele astea. Bucureştiul a rămas pustiu şi eu stam pe scaun, mă gândeam şi eu aşa ca prostu cam ce zi este, se apropia leafa şi promisesem şi eu că vă trimit prin Păsărică ceva parale, nişte zahăr şi alimente. Că zicea Păsărică să vină acasă să vadă ce face cu pământul ăla, îl mai ia sau nu-l mai ia că i-a dat vorbă cocoana Câmpineanca să vină că mai lasă din preţ. Era zi întâi, leafa cam acu venea…şi cum stam eu aşa şi mă gândeam, mă pomenesc cu unu Praporică din Dudeşti: ,,Să trăiţi dom’ sergent!”, ,,Să trăieşti Praporică!”, zic eu şi tocmai mă întrebam de ce dracului n-o fi stând ăsta acasă pe zăpuşala asta. Şi-i zic:,,Încotro Praporică pe vipia asta?” ,,Păi nu ştii dumneata, dom’ sergent, că pe ţigan nu-l găseşte moartea niciodată acasă?”-zice el. ,,Să nu furi Praporică din casele oamenilor că e păcat ,băă, e păcat de la Dumnezeu şi legea e lege, dai de dracu!” ,, Eu, dom’ sergent? Să fur eu ? Neam de neamul meu n-a avut obiceiul ăsta !”. Şi cum termină el vorba, se- 81
- Page 29 and 30: PAGE 29 400 7 ând venise Gigea cu
- Page 31 and 32: PAGE 31 400 care-i veneau până la
- Page 33 and 34: PAGE 33 400 într-o parte ca o brez
- Page 35 and 36: PAGE 35 400 8 upă ce veni de la bi
- Page 37 and 38: PAGE 37 400 -De ce-ai mai venit, î
- Page 39 and 40: PAGE 39 400 -Iart-o, Mielule, tată
- Page 41 and 42: PAGE 41 400 10 icu Câmpineanu veni
- Page 43 and 44: PAGE 43 400 nişte bălării, i-au
- Page 45 and 46: PAGE 45 400 bătrâne, auzindu-i-se
- Page 47 and 48: PAGE 47 400 11 a poartă la Stancu
- Page 49 and 50: PAGE 49 400 lagăr, am stat ascuns
- Page 51 and 52: PAGE 51 400 -Am pierdut o vacă!- i
- Page 53 and 54: PAGE 53 400 Te pui cu rusul, zicea
- Page 55 and 56: PAGE 55 400 imaginar, urmat de o dr
- Page 57 and 58: PAGE 57 400 -La care întrebare ? -
- Page 59 and 60: PAGE 59 400 face parte dintre acei
- Page 61 and 62: PAGE 61 400 -Ia, dă-l în coa’ s
- Page 63 and 64: PAGE 63 400 -V-aduc, îi zâmbi Ioa
- Page 65 and 66: PAGE 65 400 umeri, parcă el ar fi
- Page 67 and 68: PAGE 67 400 muncitoare la apaca, o
- Page 69 and 70: PAGE 69 400 15 u Adina faptele se p
- Page 71 and 72: PAGE 71 400 După alte trei săptă
- Page 73 and 74: PAGE 73 400 chiar de Patrarh, ,,câ
- Page 75 and 76: PAGE 75 400 16 amăăă, pregăteş
- Page 77 and 78: PAGE 77 400 -…că mai bineee, con
- Page 79: PAGE 79 400 acolo la şcoală un m
- Page 83 and 84: PAGE 83 400 şi-am luat valiza, pie
- Page 85 and 86: PAGE 85 400 italiana, lire ,monseni
- Page 87 and 88: PAGE 87 400 18 enise Paştele peste
- Page 89 and 90: PAGE 89 400 Sanda şchioapa, Păsă
- Page 91 and 92: PAGE 91 400 19 mediat după nuntă,
- Page 93 and 94: PAGE 93 400 mi-a zis : ,,Mai bine p
- Page 95 and 96: PAGE 95 400 20 mediat ce a venit di
- Page 97 and 98: PAGE 97 400 Nicu ? »- căzu între
- Page 99 and 100: PAGE 99 400 21 lie Georgescu, apati
- Page 101 and 102: PAGE 101 400 glumeţ şi le mai des
- Page 103 and 104: PAGE 103 400 fi Hopa Mitică ! »-
- Page 105 and 106: PAGE 105 400 22 icu are ceva uman,
- Page 107 and 108: PAGE 107 400 numai pe sine ca Narci
- Page 109 and 110: PAGE 109 400 numeşte, domnul ofiţ
- Page 111 and 112: PAGE 111 400 Au luat apoi pământ
- Page 113 and 114: PAGE 113 400 Cam la două săptăm
- Page 115 and 116: PAGE 115 400 25 ă, Ionele, scoal
- Page 117 and 118: PAGE 117 400 ia-o pe lângă gardur
- Page 119 and 120: PAGE 119 400 26 n buncărul Spitalu
- Page 121 and 122: PAGE 121 400 În două săptămâni
- Page 123 and 124: PAGE 123 400 rămăsese din el dec
- Page 125 and 126: PAGE 125 400 întrebarea lui Ilie.
- Page 127 and 128: PAGE 127 400 unii îi încorporase
- Page 129 and 130: PAGE 129 400 cunoscuse la sindrofii
PAGE 81 400<br />
17<br />
e la Bucureşti, nevasta lui Ionel al lui Duran primea veşti din<br />
D<br />
ce în ce mai triste : Am făcut rău, femeie, că am venit aici,<br />
nici nu ştii tu ce iad este în acest oraş, am sărit din lac în<br />
puţ, venii din război să mor aici ! Vin ale dracului<br />
blestematele alea de avioane anglo-americane şi ne pisează ca pe iepuri. Eu<br />
ca eu c-am trecut prin viaţă, dar ce fac cu fata asta pe care-am rupt-o de<br />
acasă s-o aduc aici la şcoală. De bine de rău am înscris-o la Gimnaziul<br />
Unic Filipescu, dar trebuie s-o ţin mai mult acasă , mi-e frică s-o las să se<br />
ducă singură la şcoală tocmai din Militari, să trverseze Bucureştul cu<br />
tramvaiul. A venit eri un bombardament de a întors Bucureştul cu susul în<br />
jos, mi-a venit să şi râd când striga un ţigan din Ferentari :,, mooo,<br />
american, mai acana cu bombardeaua că mi-ai stricat şandramaua !” Şi<br />
cum s-a nimerit că tocmai pe casa lui a căzut bomba şi i-a făcut-o praf. Stau<br />
blocurile dărâmate cu gurile căscate spre cer şi liniile tramvaielor făcute<br />
armonică, ruine peste tot şi oameni înnebuniţi de frică şi maşini şi trăsuri<br />
aruncate peste clădiri şi crucea roşie nu mai pridideşte cu căratul la morgă;<br />
mor oamenii asfixiaţi în adăposturi, mor pe stradă, mor pe sub dărâmături,<br />
mor şi în tramvaie, aici târfa de moarte e peste tot. N-am hârtie să pot să-ţi<br />
povestesc ce este aici, noaptea asta sunt în post la Primăria capitalei că m-a<br />
mutat de la Patru- verde, şi-am să-ţi scriu mai mult şi să-ţi povestesc şi ţie<br />
una: alaltăeri eram în post la primărie şi pe la nimiezi era o căldură de<br />
curgea năduşala de pe om, ăştia marii şi-au luat valea cu bombardamentele<br />
astea. Bucureştiul a rămas pustiu şi eu stam pe scaun, mă gândeam şi eu<br />
aşa ca prostu cam ce zi este, se apropia leafa şi promisesem şi eu că vă<br />
trimit prin Păsărică ceva parale, nişte zahăr şi alimente. Că zicea Păsărică<br />
să vină acasă să vadă ce face cu pământul ăla, îl mai ia sau nu-l mai ia că<br />
i-a dat vorbă cocoana Câmpineanca să vină că mai lasă din preţ. Era zi<br />
întâi, leafa cam acu venea…şi cum stam eu aşa şi mă gândeam, mă<br />
pomenesc cu unu Praporică din Dudeşti: ,,Să trăiţi dom’ sergent!”, ,,Să<br />
trăieşti Praporică!”, zic eu şi tocmai mă întrebam de ce dracului n-o fi<br />
stând ăsta acasă pe zăpuşala asta.<br />
Şi-i zic:,,Încotro Praporică pe vipia asta?” ,,Păi nu ştii dumneata,<br />
dom’ sergent, că pe ţigan nu-l găseşte moartea niciodată acasă?”-zice el.<br />
,,Să nu furi Praporică din casele oamenilor că e păcat ,băă, e păcat de la<br />
Dumnezeu şi legea e lege, dai de dracu!” ,, Eu, dom’ sergent? Să fur eu ?<br />
Neam de neamul meu n-a avut obiceiul ăsta !”. Şi cum termină el vorba, se-<br />
81