PRIVEGHIUL-roman

PAGE 59 400
face parte dintre acei oameni răi care-au dat foc universului…” Şi ce peisaj
dezolant am găsit, era totul negru, pomii rămăseseră nişte cioturi înnegrite,
iarba dispăruse, oamenii rămăseseră împietriţi, animalele se topiseră şi
fluturii şi gâzele se făcuseră scrum şi căzuseră pe cenuşa care mai
rămăsese…Aşa m-am trezit din vis şi m-am întrebat ce-o fi cu acel peisaj
dezolant ? Poate că e războiul ăsta care ne macină vieţile şi nu ne lasă să
mai gândim la viitor. Şi tu ai grijă cu Nicu Câmpineanu că-mi tot vorbeşti
de el şi mă faci gelos, mă pui pe jar şi nu pot să mai dorm, visez numai
bazaconii…Al tău până la sfârşitul vieţii, Ilie Georgescu.
La două săptămâni după această scrisoare, Adina mai primi o altă
foarte scurtă scrisoare prin care o anunţa că visul lui se împlinise, îi venise
ordin de încorporare şi trebuia să se prezinte la unitate.
59