PRIVEGHIUL-roman
PAGE 318 400 foarte repede după care să vină la el să mai facă ceva gramatică…Ajuns la cămin, Neluţu se puse cu burta pe carte, două zile nu ieşi din cameră, citi ca nebunul. A treia zi nu mai putu să reziste, ieşi cu cei doi prieteni la restaurant şi le povesti şi lor păţania… Şi ei erau cam de aceeaşi branşă, şi ei făcuseră şcoala cam în acelaşi timp şi aveau aceleaşi cunoştinţe reduse, poetul îl cunoştea foarte bine pe Blaga, recita din el poezii întregi, era dintrun sat de lângă Lancrăm…dar cam atât… Cei doi se hotărâră să nu mai dea examen, vor merge acasă şi vor pune burta pe carte, se vor prezenta la examen anul viitor. Neluţu se hotărâ să încerce marea cu degetul, poate să capete experienţă…Cam în acelaşi timp sosi în Timişoatra o trupă artistică din Franţa care făcu furori, se numea Parisul pe gheaţă . Toată lumea se înghesuia s-o vadă, era prima dată când o astfel de trupă păşea într-o ţară socialistă, pe lângă programul de patinaj care era artă adevărată, oamenii vedeau un program extraordinar, artă de zile mari care nu se compara cu programele noastre culturale. Cei trei îşi luară bilete şi se duseră la spectacol, uitând de examene…După spectacol, Neluţu nu dormi câteva nopţi, ce făcuse el de cânt teminase şcola până acum ? Avusese timp destul în armată ca să citească, după şcoala de sergenţi fusese numit bibliotecar pe marea unitate, avea câteva mii de cărţi în primire, citise doar clasicii ruşi, pe Dostoievski, pe Tolstoi, pe Gogol, pe Turgheniev, pe Lermontov… Deschiderea către scriitori interzişi venise mai târziu, atunci erau inexistenţi, de unde-i putea procura el ? Făcuse rost de un Eminescu, ediţie maioresciană, în care era inclusă şi « Doina » dar i-o confiscase un ofiţer de la documente secrete, sub motiv că e interzisă…Cum bagă el asemenea cărţi subversive în unitatea militară ? Gata-gata să-l bage în tribunalul militar pentru asemenea faptă ! În preziua examenului merse la secretariatul facultăţii să se intereseze de dosar, o surpriză neaşteptată îl puse şi mai mult în încurcătură : fusese repartizat la română- germană ! Nu ştia o boabă de germană ! Vru să roage secretara să-i mut dosarul la română- rusă dar nu se putu, aşa venise de la Secţia de învăţământ regională… Ghinioane peste ghinioane…Intră totuşi la examenul scris la română, lucrarea suna cam aşa : « Colectivizarea agriculturii oglindită în operele scriitorilor români », colectivizare pe care o trăise pe pielea lui ; în afară de « Desfăşurarea » lui Marin Preda nu mai citise nimic, îi era scârbă de-aşa cărţi…Ce « Cordovani » ? Ce »Sete » ? şi alte marafeturi de-astea ? Trebuie să se ducă acasă şi să puie mâna serios pe carte ! Ieşi de la examen uşurat, toată plimbarea asta la Timişoara îi prinsese bine, văzuse că nu ştie mai nimic, i se făcuse şi lui ruşine de ignoranţa în care stătuse până acum… De data aceasta deschisese şi el ochii… 318
PAGE 319 400 56 upă venirea Adinei din voiajul ei de la bărbatu-său, relaţiile D ei cu Nae Steru se răciră. Directorul o invitase în cancelarie să-i povestească şi lui despre Ilie Georgescu. Adina fu reţinută în discuţii, rece şi distantă. Nae Steru sperase într-un miracol. Ilie Georgescu va dispărea peste noapte şi femeia de care se îndrăgostise el era de-acum a lui. Îşi făcuse atâtea iluzii încât îi veni greu să se dezmeticească când o auzi pe Adina că în curând Ilie va fi mutat la penitenciarul din Piteşti. Ba mai mult, auzise ea dintr-o sursă sigură că toţi deţinuţii politici vor fi graţiaţi. Noul conducător al statului care se instalase în locul lui Gheorghiu-Dej va da în curând un decret de graţiere. De altfel imediat Nicolae Ceauşescu ţinuse o plenară după moartea fostului conducător în care promisese marea cu sarea întregului popor. Promisese o viaţă mai bună pentru toată lumea. Țara va intra într-un amplu proces de industrializare, se vor crea noi locuri de muncă, se vor face noi fabrici şi uzine, agricultura cooperatistă şi cea de stat va beneficia de noi investiţii pentru procurarea de tractoare şi de unelte agricole… Cu Ilie Georgescu se întâmplă însă ceva absurd, colegul lui de celulă se ţinu întradevăr de cuvânt şi într-o dimineaţă, când intraseră în mină, îi făcu vânt zelosului miliţian, prin spărtura liftului în puţul minei. Miliţianul murise şi toată echipa lui fu chemată la interogatorii. Ancheta nu scosese nimic de la ei, toţi erau de acord că miliţianul se lăsase pe stinghia liftului, scândura se rupsese cu el şi căzuse în puţ. Fusese vina lui ! Deţinuţii fuseră imediat izolaţi unul de altul, le luară zeci de declaraţii, dar degeaba. Realitatea o ştia numai Ilie Georgescu cu acel deţinut care pusese totul la cale. În câteva luni ancheta se termină şi, deşi nu găsi pe nimeni vinovat, toţi deţinuţii din grupa lui fuseră mutaţi în alte puşcării mai severe, fără dreptul de-a mai ieşi la muncă. Ilie Georgescu fu transferat la Făgăraş în închisoarea de maximă siguranţă făcută de Maria Tereza ; aici era un infern, un castel medieval cu ziduri groase, înconjurat de jur împrejur de apă, fusese transformat în închisoare. Deţinuţii nu vedeau lumina zilei cu lunile, soarele deabia pătrundea prin micile ferestruici la ei, mâncarea era îngrozitor de proastă şi regimul foarte sever. Speranţele lui Ilie Georgescu şi ale Adinei se spulberaseră în vânt. De fapt Adina îi pierduse urma, după ce aşteptase o lună de zile să fie transferat la Piteşti, se dusese înapoi la închisoarea din Dej , se interesase de soarta lui şi nu aflase nimic. Un ofiţer de serviciu o informase că fusese transferat la altă închisoare, dar nici el nu cunoştea unde e acea închisoare. 319
- Page 267 and 268: PAGE 267 400 trăgând de volan, ce
- Page 269 and 270: PAGE 269 400 făcuseră acolo un mo
- Page 271 and 272: PAGE 271 400 de tot aflase şi el i
- Page 273 and 274: PAGE 273 400 acasă ! De ieri pân
- Page 275 and 276: PAGE 275 400 raionului de partid !
- Page 277 and 278: PAGE 277 400 Ce bine era să-şi va
- Page 279 and 280: PAGE 279 400 devine omu’ şI făr
- Page 281 and 282: PAGE 281 400 Ilie cât mai repede i
- Page 283 and 284: PAGE 283 400 50 ostul secretar de r
- Page 285 and 286: PAGE 285 400 Apoi urmă Drăcea car
- Page 287 and 288: PAGE 287 400 51 lie Georgescu şi c
- Page 289 and 290: PAGE 289 400 conacul părinţilor f
- Page 291 and 292: PAGE 291 400 « Hai, deţinut, daţ
- Page 293 and 294: PAGE 293 400 În locul plugurilor
- Page 295 and 296: PAGE 295 400 prost ; stinge-i lampa
- Page 297 and 298: PAGE 297 400 taică-său să aibă
- Page 299 and 300: PAGE 299 400 dom’ profesor ? »
- Page 301 and 302: PAGE 301 400 53 e Lisăndriţa şi
- Page 303 and 304: PAGE 303 400 căsătorise cu o moa
- Page 305 and 306: PAGE 305 400 până undeva la etaju
- Page 307 and 308: PAGE 307 400 inventa ceva, ceva ori
- Page 309 and 310: PAGE 309 400 pământul, ei erau pa
- Page 311 and 312: PAGE 311 400 55 upă încheierea co
- Page 313 and 314: PAGE 313 400 libertate ne-a adus…
- Page 315 and 316: PAGE 315 400 condamnând ţara la a
- Page 317: PAGE 317 400 Neluţu de la şcoală
- Page 321 and 322: PAGE 321 400 ceceu să discut cu du
- Page 323 and 324: PAGE 323 400 P A R T E A A D O U A
- Page 325 and 326: PAGE 325 400 bătăile inimii lui s
- Page 327 and 328: PAGE 327 400 fost regele lui Israel
- Page 329 and 330: PAGE 329 400 cununat de Eliza Câmp
- Page 331 and 332: PAGE 331 400 2 upă eşecul examenu
- Page 333 and 334: PAGE 333 400 focurile stinse de vâ
- Page 335 and 336: PAGE 335 400 vorbească bine, îi p
- Page 337 and 338: PAGE 337 400 începuturi avusese un
- Page 339 and 340: PAGE 339 400 « Să mă dea draculu
- Page 341 and 342: PAGE 341 400 Acum se întreba el ce
- Page 343 and 344: PAGE 343 400 râs, Stano ! » « Ma
- Page 345 and 346: PAGE 345 400 5 eluţu, când îl v
- Page 347 and 348: PAGE 347 400 răutăţi…Apoi de u
- Page 349 and 350: PAGE 349 400 frumoasă, doar de aia
- Page 351 and 352: PAGE 351 400 cai frumoşi şi Linia
- Page 353 and 354: PAGE 353 400 spuie !”- zise Polin
- Page 355 and 356: PAGE 355 400 8 n timp ce Neluţu se
- Page 357 and 358: PAGE 357 400 9 iua trecuse ceva mai
- Page 359 and 360: PAGE 359 400 iai câteva zile conce
- Page 361 and 362: PAGE 361 400 10 am în acest timp
- Page 363 and 364: PAGE 363 400 e scrisul meu, dar ce-
- Page 365 and 366: PAGE 365 400 11 arol, după întâm
- Page 367 and 368: PAGE 367 400 că vom cumpăra alta
PAGE 318 400<br />
foarte repede după care să vină la el să mai facă ceva gramatică…Ajuns la<br />
cămin, Neluţu se puse cu burta pe carte, două zile nu ieşi din cameră, citi ca<br />
nebunul. A treia zi nu mai putu să reziste, ieşi cu cei doi prieteni la<br />
restaurant şi le povesti şi lor păţania… Şi ei erau cam de aceeaşi branşă, şi ei<br />
făcuseră şcoala cam în acelaşi timp şi aveau aceleaşi cunoştinţe reduse,<br />
poetul îl cunoştea foarte bine pe Blaga, recita din el poezii întregi, era dintrun<br />
sat de lângă Lancrăm…dar cam atât… Cei doi se hotărâră să nu mai dea<br />
examen, vor merge acasă şi vor pune burta pe carte, se vor prezenta la<br />
examen anul viitor. Neluţu se hotărâ să încerce marea cu degetul, poate să<br />
capete experienţă…Cam în acelaşi timp sosi în Timişoatra o trupă artistică<br />
din Franţa care făcu furori, se numea Parisul pe gheaţă . Toată lumea se<br />
înghesuia s-o vadă, era prima dată când o astfel de trupă păşea într-o ţară<br />
socialistă, pe lângă programul de patinaj care era artă adevărată, oamenii<br />
vedeau un program extraordinar, artă de zile mari care nu se compara cu<br />
programele noastre culturale. Cei trei îşi luară bilete şi se duseră la<br />
spectacol, uitând de examene…După spectacol, Neluţu nu dormi câteva<br />
nopţi, ce făcuse el de cânt teminase şcola până acum ? Avusese timp destul<br />
în armată ca să citească, după şcoala de sergenţi fusese numit bibliotecar pe<br />
marea unitate, avea câteva mii de cărţi în primire, citise doar clasicii ruşi, pe<br />
Dostoievski, pe Tolstoi, pe Gogol, pe Turgheniev, pe Lermontov…<br />
Deschiderea către scriitori interzişi venise mai târziu, atunci erau inexistenţi,<br />
de unde-i putea procura el ? Făcuse rost de un Eminescu, ediţie<br />
maioresciană, în care era inclusă şi « Doina » dar i-o confiscase un ofiţer de<br />
la documente secrete, sub motiv că e interzisă…Cum bagă el asemenea cărţi<br />
subversive în unitatea militară ? Gata-gata să-l bage în tribunalul militar<br />
pentru asemenea faptă ! În preziua examenului merse la secretariatul<br />
facultăţii să se intereseze de dosar, o surpriză neaşteptată îl puse şi mai mult<br />
în încurcătură : fusese repartizat la română- germană ! Nu ştia o boabă de<br />
germană ! Vru să roage secretara să-i mut dosarul la română- rusă dar nu se<br />
putu, aşa venise de la Secţia de învăţământ regională… Ghinioane peste<br />
ghinioane…Intră totuşi la examenul scris la română, lucrarea suna cam<br />
aşa : « Colectivizarea agriculturii oglindită în operele scriitorilor români »,<br />
colectivizare pe care o trăise pe pielea lui ; în afară de « Desfăşurarea » lui<br />
Marin Preda nu mai citise nimic, îi era scârbă de-aşa cărţi…Ce<br />
« Cordovani » ? Ce »Sete » ? şi alte marafeturi de-astea ? Trebuie să se<br />
ducă acasă şi să puie mâna serios pe carte ! Ieşi de la examen uşurat, toată<br />
plimbarea asta la Timişoara îi prinsese bine, văzuse că nu ştie mai nimic, i<br />
se făcuse şi lui ruşine de ignoranţa în care stătuse până acum… De data<br />
aceasta deschisese şi el ochii…<br />
318