PRIVEGHIUL-roman
PAGE 296 400 şi pereţii, vomită totul, mâna fetei îi mângâia tâmplele, o mână caldă care parcă-i lua durerea de cap. « Gata, ţi-a trecut, acum o să te simţi mai bine ! » « Da, mi-a trecut ! Cred că m-ai fermecat tu cu privirea ta, de câte ori te vedeam, mi se punea un nod în stomac ! » « Hai, lasă ! » Băiatul o privea stupefiat, nu mai văzuse niciodată o femeie aproape goală, era parcă o minune căzută din cer…Puse mâna pe ea şi o strânse în braţe, ea îi căzu moale ca o vâlvătaie pe pieptul lui. « Stai, zise ea, să stingem lampa ! » Şi suflă în lampă. În cameră inundă întunericul, Florica trase o pătură peste ei şi Neluţu o strânse mai puternic în braţe. Se treziră când pleca maşina de patru. « Ştii ce, zise Neluţu, eu am să mă scol să plec acasă, cred că ai mei au intrat în panică, le e frică ca acum cu colectivul ăsta să nu-mi dea cineva în cap ! » « Stai, zise ea, să te conduc şi eu, şi uite-te şi tu, îi băgă ea o cămaşă de noapte sub nas, să nu zici că n- am fost fată mare ! » Neluţu o privi şi rămase mut, văzu câteva picături roşii pe cămaşă şi-l puseseră pe gânduri. Era sigur că nu se atinsese de ea, dormise ca un prunc, tăcu şi ieşi afară în aerul dimineţii care-l trezi repede din gândurile lui şi-o luă spre casă. « Pe unde ai umblat, mă, tu toată noaptea că taică-tău te caută cu felinarul prin tot satul, crede că ţi-a dat cineva în cap prin râpa aia pe la Răţoi ! »- îl luă maică-sa la rost când sosi acasă. « Unde să fiu, am fost şi eu pe la o fată ! » « Păi mai stă băieţii cu fetele, dar nu toată noaptea ! O să te faci de râs dacă o să pierzi nopţile cu ele ! » « Ia uite, domnule, doar sunt mare, nu-mi mai purtaţi voi de grijă ! » Când sosi Ionel al lui Duran acasă se încinse scandalul. Nu-i era ciudă că fusese la Florica, avea el să-i reproşeze şi de asta ; îi era ciudă că se făcuse de râs prin tot satul, întrebase de el pe la toţi ăia cu care fusese la şedinţă, apoi pe la învăţători, ajunsese şi pe la Adina şi pe la Nae Steru şi nimeni nu-i dăduse nicio veste despre el. Ca să nu se apuce întâi cu el, o întrebase pe nevastă : « Unde zice, Gigeo, băiatul ăsta că a fost ? » « Unde să fie ? El zice că a fost la o fată ! » « Păi ce curvă e aia de-l ţine toată noaptea la ea ? Şi de ce nu vine să spună : ,,Bă, proştilor, vedeţi că eu nu viu în seara asta acasă !”, m-am făcut de râs în tot satul, căutându-l… » « Nu te-ai făcut numai mata, sare Neluţu din aşternut, m-ai făcut şi pe mine ! Cine te-a pus să umbli prin tot satul ? Cine mă fura ? Te rog frumos ca de acum încolo să mă laşi în pace că ştiu singur să-mi port de grijă ! » « Bă, prostule, eu ştiu unde ai fost, îl ia taică-său de gât, ai fost la mocancă ! Învăţătoarea aia e o curvă ! » « De unde ştii mata ? » « Ştii de unde ştiu ? În fiecare noapte când plecam la plug la ora patru, ieşa de la ea Manole al lui Peniţă ! Du-te şi întrebă-l pe Peniţă să vezi ce-a păţit şi el cu băiatul…Ca să-l despartă de ea l-a mutat cu postul la Bucureşti ! » Neluţu a tăcut, n-a mai zis nimic, dar parcă i s-a pus o pată pe inimă. Era posibil ca 296
PAGE 297 400 taică-său să aibă dreptate, chestia cu cămaşa îi dăduse şi lui de gândit, ce voia ea să-i arate cu fetia ei că gata ! o ia de nevastă ? Nu ! Mai de grabă avea dreptate Crivăţ : ,,Fata asta cu sănătatea ei avea nevoie de un bărbat şi nu de orice bărbat ci de unul tânăr şi frumos cu care să-i fie drag să facă dragoste !”. Dacă e aşa, îi place şi lui, o astfel de companie nu strică ! A doua seară se duse iar la ea, de data aceasta avea cale liberă, fata îl primi împărăteşte, făcuse gogoşi calde şi scosese nişte ţuică de la munte de trei prune, băură şi mâncară şi se culcară. Florica era meşteră-n dragoste, cu corpul ei frumos o dorea oricine, Neluţu avusese noroc, fusese ales dintre mulţi alţii…Ţinu aşa toată vara, Neluţu parcă se buimăcise, nu mai vrea să ştie de nimic, o vedea şi o visa doar pe ea ! Într-o duminică, însă, găsi fata bosumflată : « Neluţule, am rămas gravidă, spune-mi ce să fac ? Dacă mă iei, las copilul, dacă nu, mă duc la Costeşti să-l avortez ! Dar să ştii c-ai terminat cu mine, în toamnă vine tata şi mă mută mai lângă casă, vrea să mă mărite cu un maistru de la Colibaş de la noi din sat ! » Băiatul rămase ca trăsnit, numai de însurătoare nu-i ardea lui ! Pentru un moment nu ştiu ce săi spună, se gândi mult şi se hotărî să-i facă o vizită acasă să-i ceară mâna lui taică-său. Ştia precis că familia ei nu-i va da voie să rămână pe aceste meleaguri, aveau două fete, pe una mai mare o măritase cu un popă, iar ea trebuia să rămână în casă. Se lansa într-o aventură din care nu ştia cum o să iasă. În vacanţa mare ea plecase acasă, urma să dea pe la spital pe la Costeşti unde avea o consăteancă, soră medicală, s-o ajute să facă avortul şi apoi să plece acasă. Fără ea, lui Neluţu zilele i se păreau ani, veneau nişte apusuri de soare nenorocite pline de melancolie şi nişte nopţi cu demoni care-i populau somnul, se îmbolnăvise de un rău pe care nici el nu-l cunoştea, un rău pe care voia să-l alunge şi nu putea. Punea mâna pe carte să citească pentru examenul care se apropia şi gândurile i-o luau razna călări pe cai înaripaţi. Până la urmă se hotărî, plecă cu autobuzul la Piteşti, acolo avea un coleg, profesor de muzică de la ea din sat, vorbi cu el şi plecară pe jos spre satul acela. Colegului îi spusese că e delegat de GAC-ul din comună să cumpere nişte butoaie şi ar da şi pe la Florica, care stătea cu vreo doispre zece chilometri mai departe. Cu Ţică Vorovenci nu se mai întâlnise de când terminaseră şcoala, acum îi găsise o mare bucurie, merseră pe jos până acasă la el, aducându-şi aminte de toate năzdrăvăniile pe care le făcuseră ei în cei patru ani de şcoală şi-i spuse drept de ce a bătut el drumurile până aici, avea o fată de care era îndrăgostit şi voia s-o vadă. « Lasă, Neluţule, că te duc eu… Ştii ce facem ? Mâncăm bine la noi, bem ceva ca să avem curaj, pune tetea caii la căruţă şi mergem în peţit ca oamenii ! » Ajunseseră acasă la Vorovenci în dreptul prânzului, intrară-n curte şi-i făcu cunoştinţă cu toată familia, taică-său era dogar şi olar, iarna lucra la 297
- Page 245 and 246: PAGE 245 400 45 n duminica următoa
- Page 247 and 248: PAGE 247 400 informaţii, martorul
- Page 249 and 250: PAGE 249 400 cânta ciocârlia în
- Page 251 and 252: PAGE 251 400 46 a poartă la Ioviţ
- Page 253 and 254: PAGE 253 400 ochii i se pierduseră
- Page 255 and 256: PAGE 255 400 mai vadă fratele nici
- Page 257 and 258: PAGE 257 400 surcică din gard şi
- Page 259 and 260: PAGE 259 400 În Valea Piscului îl
- Page 261 and 262: PAGE 261 400 48 onel al lui Duran e
- Page 263 and 264: PAGE 263 400 trimisese partidul în
- Page 265 and 266: PAGE 265 400 rugându-se parcă ace
- Page 267 and 268: PAGE 267 400 trăgând de volan, ce
- Page 269 and 270: PAGE 269 400 făcuseră acolo un mo
- Page 271 and 272: PAGE 271 400 de tot aflase şi el i
- Page 273 and 274: PAGE 273 400 acasă ! De ieri pân
- Page 275 and 276: PAGE 275 400 raionului de partid !
- Page 277 and 278: PAGE 277 400 Ce bine era să-şi va
- Page 279 and 280: PAGE 279 400 devine omu’ şI făr
- Page 281 and 282: PAGE 281 400 Ilie cât mai repede i
- Page 283 and 284: PAGE 283 400 50 ostul secretar de r
- Page 285 and 286: PAGE 285 400 Apoi urmă Drăcea car
- Page 287 and 288: PAGE 287 400 51 lie Georgescu şi c
- Page 289 and 290: PAGE 289 400 conacul părinţilor f
- Page 291 and 292: PAGE 291 400 « Hai, deţinut, daţ
- Page 293 and 294: PAGE 293 400 În locul plugurilor
- Page 295: PAGE 295 400 prost ; stinge-i lampa
- Page 299 and 300: PAGE 299 400 dom’ profesor ? »
- Page 301 and 302: PAGE 301 400 53 e Lisăndriţa şi
- Page 303 and 304: PAGE 303 400 căsătorise cu o moa
- Page 305 and 306: PAGE 305 400 până undeva la etaju
- Page 307 and 308: PAGE 307 400 inventa ceva, ceva ori
- Page 309 and 310: PAGE 309 400 pământul, ei erau pa
- Page 311 and 312: PAGE 311 400 55 upă încheierea co
- Page 313 and 314: PAGE 313 400 libertate ne-a adus…
- Page 315 and 316: PAGE 315 400 condamnând ţara la a
- Page 317 and 318: PAGE 317 400 Neluţu de la şcoală
- Page 319 and 320: PAGE 319 400 56 upă venirea Adinei
- Page 321 and 322: PAGE 321 400 ceceu să discut cu du
- Page 323 and 324: PAGE 323 400 P A R T E A A D O U A
- Page 325 and 326: PAGE 325 400 bătăile inimii lui s
- Page 327 and 328: PAGE 327 400 fost regele lui Israel
- Page 329 and 330: PAGE 329 400 cununat de Eliza Câmp
- Page 331 and 332: PAGE 331 400 2 upă eşecul examenu
- Page 333 and 334: PAGE 333 400 focurile stinse de vâ
- Page 335 and 336: PAGE 335 400 vorbească bine, îi p
- Page 337 and 338: PAGE 337 400 începuturi avusese un
- Page 339 and 340: PAGE 339 400 « Să mă dea draculu
- Page 341 and 342: PAGE 341 400 Acum se întreba el ce
- Page 343 and 344: PAGE 343 400 râs, Stano ! » « Ma
- Page 345 and 346: PAGE 345 400 5 eluţu, când îl v
PAGE 297 400<br />
taică-său să aibă dreptate, chestia cu cămaşa îi dăduse şi lui de gândit, ce<br />
voia ea să-i arate cu fetia ei că gata ! o ia de nevastă ? Nu ! Mai de grabă<br />
avea dreptate Crivăţ : ,,Fata asta cu sănătatea ei avea nevoie de un bărbat şi<br />
nu de orice bărbat ci de unul tânăr şi frumos cu care să-i fie drag să facă<br />
dragoste !”. Dacă e aşa, îi place şi lui, o astfel de companie nu strică !<br />
A doua seară se duse iar la ea, de data aceasta avea cale liberă, fata îl<br />
primi împărăteşte, făcuse gogoşi calde şi scosese nişte ţuică de la munte de<br />
trei prune, băură şi mâncară şi se culcară. Florica era meşteră-n dragoste, cu<br />
corpul ei frumos o dorea oricine, Neluţu avusese noroc, fusese ales dintre<br />
mulţi alţii…Ţinu aşa toată vara, Neluţu parcă se buimăcise, nu mai vrea să<br />
ştie de nimic, o vedea şi o visa doar pe ea ! Într-o duminică, însă, găsi fata<br />
bosumflată : « Neluţule, am rămas gravidă, spune-mi ce să fac ? Dacă mă<br />
iei, las copilul, dacă nu, mă duc la Costeşti să-l avortez ! Dar să ştii c-ai<br />
terminat cu mine, în toamnă vine tata şi mă mută mai lângă casă, vrea să mă<br />
mărite cu un maistru de la Colibaş de la noi din sat ! » Băiatul rămase ca<br />
trăsnit, numai de însurătoare nu-i ardea lui ! Pentru un moment nu ştiu ce săi<br />
spună, se gândi mult şi se hotărî să-i facă o vizită acasă să-i ceară mâna lui<br />
taică-său. Ştia precis că familia ei nu-i va da voie să rămână pe aceste<br />
meleaguri, aveau două fete, pe una mai mare o măritase cu un popă, iar ea<br />
trebuia să rămână în casă. Se lansa într-o aventură din care nu ştia cum o să<br />
iasă. În vacanţa mare ea plecase acasă, urma să dea pe la spital pe la Costeşti<br />
unde avea o consăteancă, soră medicală, s-o ajute să facă avortul şi apoi să<br />
plece acasă. Fără ea, lui Neluţu zilele i se păreau ani, veneau nişte apusuri<br />
de soare nenorocite pline de melancolie şi nişte nopţi cu demoni care-i<br />
populau somnul, se îmbolnăvise de un rău pe care nici el nu-l cunoştea, un<br />
rău pe care voia să-l alunge şi nu putea. Punea mâna pe carte să citească<br />
pentru examenul care se apropia şi gândurile i-o luau razna călări pe cai<br />
înaripaţi. Până la urmă se hotărî, plecă cu autobuzul la Piteşti, acolo avea un<br />
coleg, profesor de muzică de la ea din sat, vorbi cu el şi plecară pe jos spre<br />
satul acela. Colegului îi spusese că e delegat de GAC-ul din comună să<br />
cumpere nişte butoaie şi ar da şi pe la Florica, care stătea cu vreo doispre<br />
zece chilometri mai departe. Cu Ţică Vorovenci nu se mai întâlnise de când<br />
terminaseră şcoala, acum îi găsise o mare bucurie, merseră pe jos până acasă<br />
la el, aducându-şi aminte de toate năzdrăvăniile pe care le făcuseră ei în cei<br />
patru ani de şcoală şi-i spuse drept de ce a bătut el drumurile până aici, avea<br />
o fată de care era îndrăgostit şi voia s-o vadă. « Lasă, Neluţule, că te duc<br />
eu… Ştii ce facem ? Mâncăm bine la noi, bem ceva ca să avem curaj, pune<br />
tetea caii la căruţă şi mergem în peţit ca oamenii ! »<br />
Ajunseseră acasă la Vorovenci în dreptul prânzului, intrară-n curte şi-i<br />
făcu cunoştinţă cu toată familia, taică-său era dogar şi olar, iarna lucra la<br />
297