PRIVEGHIUL-roman
PAGE 26 400 6 ele mai frumoase evenimente ale satului erau horele, nunţile, C furcăriile, clăcile şi balurile. Horele se făceau pe Linie, fetele veneau îmbrăcate în costume naţionale, flăcăii la fel, se strângeau în faţa cârciumii lui Făgădău sau a lui Şoarece şi jucau ; câţiva flăcăi tocmeau lăutarii, pe Luca Ţiganu şi pe Maria din Izvorul de jos cu ţambalul şi comandau horele ; se prindeau întâi ei şi chiuiau, dădeau un fel de semnal al începutului şi hora se mărea, i-auzi una !-strigau ei-i-auzi două şi o ţineau aşa până la două zeci şi două, hora se numea hora lui douăş’doi,sau hora calarâca,era un dans vioi, plin de viaţă, săltăreţ, cu paşi repezi, pe care-l îndrăgiseră toţi. Fruntaşii satului, cu nevestele lor ieşau la porţi, şi priveau spectacolul de pe scaune ; discutau politică sau citeau Universul, puneau ţara la cale, măritau sau însurau, bârfiau, cei mai mulţi însă stăteau pe prispe ca-n loje la teatru ca să vadă mai bine cine cu cine se plimbă, cine lângă cine joacă, cine are costumele cele mai frumoase. Prima care se aşeza în faţa porţii Castelului era Eliza Câmpineanu, însoţită de Lina, lângă ea veneau Mocăneasca, preuteasa lui popa Gheorghe, învăţătoarele satului, primarul, notarul, agentul sanitar şi alţii şi alţii care-o respectau, căutând să -i intre în graţii. Eliza Câmpineanu făcuse multe pentru sat, construise şcoală din temelii. Când venise ea în sat găsise o coşmelie învelită cu paie, închiriată de la negustorul Mărchidan. « Aici înveţi dumneata copiii, domnule Tache ? »-îl întrbase ea pe Tache Dumitrescu, învăţătorul proaspăt venit. « Ce să fac, cocoană, dacă stăpânirea nu m-ajută ! » Şi a chemat primarul şi i-a dat ordin ca până-n toamnă să facă şcoală. I-a pus la dispoziţie materialele, banii, şi cu ajutorul lui Tache Dumitrescu a ieşit ca prin minune Şcoala Mare. A fost cu Tache şi la Minister şi l-a propus pentru decorare. Era primul învăţător din sat cu Şcoala Normală, avea apucătură de om gospodar, a făcut garduri, o grădină de zarzavat, un atelier de tâmplărie, unul de ţesătorie, a învăţat copiii să altoiască pomi. Tot ea a făcut şi baia comunală şi pictura bisericii din Bucov care rămăsese neterminată. Chemase un pictor de biserici de la Bucureşti ca să facă pictura, era un băiat tânăr şi talentat care până la urmă s-a îndrăgostit de una din fetele învăţătorului şi a luat-o de nevastă. Eliza Câmpineanu i-a cununat şi le-a construit şi casa. -Cine e ,Lino, fata aia care se plimbă cu băiatul Vădanei?- întreabă cocoana pe femeia de lângă ea. -Cum ,cocoană, n-o cunoaşteţi ? -Zău că n-o cunosc ! Prea e frumoasă foc, bat-o s-o bată norocul ! 26
PAGE 27 400 -E fata părintelui Gheorghe, cocoană! E la Normală, iese învăţătoare! -Și Ilie al Vădanei văd că-i dă ocol, se uită ea la sărăntocul ăla? -E şi el la Normală, cocoană, l-a dus domnu’ Tache pe banii statului, că învăţa bine! S-o vezi pe Vădana cu nasul pe sus că are băiat la şcoală… La horă veneau şi tinerii intelectuali, se plimbau rânduri-rânduri şi discutau de-ale lor. Adina sta mai mult cu Ilie Georgescu. Fata asta avea pe dracu în ea, le sucea minţile la băieţi şi nu se lipea de nici unul. O înfiase popa Gheorghe de la un orfelinat de la Piteşti. Despre ea circula o poveste cam ciudată. Cică ar fi fost găsită într-un coş de gunoi la marginea oraşului de către un militar şi ăla ar fi dus-o la Orfelinat. La câteva luni, părintele Gheorghe a luat-o pe preoteasă la oraş să-şi aleagă o fată şi femeia a pus ochii pe ea « pe-asta o iau-a zis ea- prea e frumoasă, copiii din flori ies frumoşi şi deştepţi ! » Şi adevărul nu se desminţise, fata era prima din clasă şi pe deasupra era şi frumoasă. Ea nu ştia nimic din trecutul ei, părinţii o crescuseră bine, dar fata rămăsese cu un comportament ciudat. Îi plăcea să umble mai mult singură şi tristă, se ducea sub nucul din grădină şi ce făcea ea acolo toată ziua, Dumnezeu ştia…O curtaseră toţi băieţii, Nicu lui Sterie, care era la Politehnică, Marian al lui Ticuţă Ionescu, care era la Normală, Virgi lui Făgădău, Gheorghe Popescu, frate-său, Victor, dar nici unul nu se lipise de ea. Mai avea doi ani şi ieşea învăţătoare, trebuia să-şi facă şi ea un rost, preoteasa ar fi vrut s-o mărite în sat, dar fata nu se gândea la aşa ceva, visa cai verzi pe pereţi…Ilie Georgesu insistase mult să vie şi ea la bal, acolo se cunoscuseră ei mai bine. Trei tineri merseseră la Roşiori şi arvuniseră o orchestră selectă, vioară ,saxofon, ţambal şi contrabas. Balul se dădea într-o sală de clasă, fetele o împodobiseră cu ghirlande multicolore, făcuseră rost de petromaxe să lumineze puternic, băieţii cumpăraseră ilustrate, voiau să scoată regina balului, peste tot puseseră flori şi era o veselie, mama- mamă !. Ilie o luase de acasă, îi ceruse voie lui popa şi maică-sii, fata acceptase cu inima îndoită« nu prea am ce căuta eu acolo »- zisese ea « se uită lumea la mine ca la urs ». Sala era arhiplină, veniseră tineri din toate satele, muzica şi voia bună puseseră stăpânire pe toţi, dansau perechi-perechi, era ca-n basme, fetele cu rochii lungi ca nişte regine se învârteau în jurul cavalerilor, mirosea a parfum, prin părul lor cădeau confeti, afară lună, vânt cald, peste tot poezie şi dragoste. Băieţii se întreceau care s-o ia la dans şi care să-i scrie ilustrate cât mai frumoase. ,,Te iubesc !”-semna un necunoscut. ,,Te ador !” Chestii de-astea banale care-o făceau să râdă, adunase sute de asemenea ilustrate şi a fost aleasă regina balului, i s-a pus o coroniţă pe cap împletită din flori de câmp şi ea trebuia să aleagă cavalerul cu care făcea dansul de onoare ; hora era în toi şi ea nu se hotăra deloc pe cine să aleagă, era o linişte înfiorătoare, toţi 27
- Page 1 and 2: ION IONESCU-BUCOVU ROMAN 2012
- Page 3 and 4: PAGE 3 400 O epocă într-o carte d
- Page 5 and 6: PAGE 5 400 PARTEA INTÂI : APOCALIP
- Page 7 and 8: PAGE 7 400 1 ând venise acasă din
- Page 9 and 10: PAGE 9 400 2 omuna Râca se află c
- Page 11 and 12: PAGE 11 400 fără milă de mamă.
- Page 13 and 14: PAGE 13 400 3 upă venirea lui Ione
- Page 15 and 16: PAGE 15 400 Slatina…Ce să-l mai
- Page 17 and 18: PAGE 17 400 Venise toamna acasă, d
- Page 19 and 20: PAGE 19 400 peisaj bucolic cu o pri
- Page 21 and 22: PAGE 21 400 camera ei să se dezbra
- Page 23 and 24: PAGE 23 400 5 ăi, fraţilor,-conti
- Page 25: PAGE 25 400 ăsta nenorocit care ne
- Page 29 and 30: PAGE 29 400 7 ând venise Gigea cu
- Page 31 and 32: PAGE 31 400 care-i veneau până la
- Page 33 and 34: PAGE 33 400 într-o parte ca o brez
- Page 35 and 36: PAGE 35 400 8 upă ce veni de la bi
- Page 37 and 38: PAGE 37 400 -De ce-ai mai venit, î
- Page 39 and 40: PAGE 39 400 -Iart-o, Mielule, tată
- Page 41 and 42: PAGE 41 400 10 icu Câmpineanu veni
- Page 43 and 44: PAGE 43 400 nişte bălării, i-au
- Page 45 and 46: PAGE 45 400 bătrâne, auzindu-i-se
- Page 47 and 48: PAGE 47 400 11 a poartă la Stancu
- Page 49 and 50: PAGE 49 400 lagăr, am stat ascuns
- Page 51 and 52: PAGE 51 400 -Am pierdut o vacă!- i
- Page 53 and 54: PAGE 53 400 Te pui cu rusul, zicea
- Page 55 and 56: PAGE 55 400 imaginar, urmat de o dr
- Page 57 and 58: PAGE 57 400 -La care întrebare ? -
- Page 59 and 60: PAGE 59 400 face parte dintre acei
- Page 61 and 62: PAGE 61 400 -Ia, dă-l în coa’ s
- Page 63 and 64: PAGE 63 400 -V-aduc, îi zâmbi Ioa
- Page 65 and 66: PAGE 65 400 umeri, parcă el ar fi
- Page 67 and 68: PAGE 67 400 muncitoare la apaca, o
- Page 69 and 70: PAGE 69 400 15 u Adina faptele se p
- Page 71 and 72: PAGE 71 400 După alte trei săptă
- Page 73 and 74: PAGE 73 400 chiar de Patrarh, ,,câ
- Page 75 and 76: PAGE 75 400 16 amăăă, pregăteş
PAGE 27 400<br />
-E fata părintelui Gheorghe, cocoană! E la Normală, iese învăţătoare!<br />
-Și Ilie al Vădanei văd că-i dă ocol, se uită ea la sărăntocul ăla?<br />
-E şi el la Normală, cocoană, l-a dus domnu’ Tache pe banii statului, că<br />
învăţa bine! S-o vezi pe Vădana cu nasul pe sus că are băiat la şcoală…<br />
La horă veneau şi tinerii intelectuali, se plimbau rânduri-rânduri şi<br />
discutau de-ale lor. Adina sta mai mult cu Ilie Georgescu. Fata asta avea pe<br />
dracu în ea, le sucea minţile la băieţi şi nu se lipea de nici unul. O înfiase<br />
popa Gheorghe de la un orfelinat de la Piteşti. Despre ea circula o poveste<br />
cam ciudată. Cică ar fi fost găsită într-un coş de gunoi la marginea oraşului<br />
de către un militar şi ăla ar fi dus-o la Orfelinat. La câteva luni, părintele<br />
Gheorghe a luat-o pe preoteasă la oraş să-şi aleagă o fată şi femeia a pus<br />
ochii pe ea « pe-asta o iau-a zis ea- prea e frumoasă, copiii din flori ies<br />
frumoşi şi deştepţi ! » Şi adevărul nu se desminţise, fata era prima din clasă<br />
şi pe deasupra era şi frumoasă. Ea nu ştia nimic din trecutul ei, părinţii o<br />
crescuseră bine, dar fata rămăsese cu un comportament ciudat. Îi plăcea să<br />
umble mai mult singură şi tristă, se ducea sub nucul din grădină şi ce făcea<br />
ea acolo toată ziua, Dumnezeu ştia…O curtaseră toţi băieţii, Nicu lui Sterie,<br />
care era la Politehnică, Marian al lui Ticuţă Ionescu, care era la Normală,<br />
Virgi lui Făgădău, Gheorghe Popescu, frate-său, Victor, dar nici unul nu se<br />
lipise de ea. Mai avea doi ani şi ieşea învăţătoare, trebuia să-şi facă şi ea un<br />
rost, preoteasa ar fi vrut s-o mărite în sat, dar fata nu se gândea la aşa ceva,<br />
visa cai verzi pe pereţi…Ilie Georgesu insistase mult să vie şi ea la bal,<br />
acolo se cunoscuseră ei mai bine. Trei tineri merseseră la Roşiori şi<br />
arvuniseră o orchestră selectă, vioară ,saxofon, ţambal şi contrabas. Balul se<br />
dădea într-o sală de clasă, fetele o împodobiseră cu ghirlande multicolore,<br />
făcuseră rost de petromaxe să lumineze puternic, băieţii cumpăraseră<br />
ilustrate, voiau să scoată regina balului, peste tot puseseră flori şi era o<br />
veselie, mama- mamă !. Ilie o luase de acasă, îi ceruse voie lui popa şi<br />
maică-sii, fata acceptase cu inima îndoită« nu prea am ce căuta eu acolo »-<br />
zisese ea « se uită lumea la mine ca la urs ». Sala era arhiplină, veniseră<br />
tineri din toate satele, muzica şi voia bună puseseră stăpânire pe toţi, dansau<br />
perechi-perechi, era ca-n basme, fetele cu rochii lungi ca nişte regine se<br />
învârteau în jurul cavalerilor, mirosea a parfum, prin părul lor cădeau<br />
confeti, afară lună, vânt cald, peste tot poezie şi dragoste. Băieţii se<br />
întreceau care s-o ia la dans şi care să-i scrie ilustrate cât mai frumoase.<br />
,,Te iubesc !”-semna un necunoscut. ,,Te ador !” Chestii de-astea banale<br />
care-o făceau să râdă, adunase sute de asemenea ilustrate şi a fost aleasă<br />
regina balului, i s-a pus o coroniţă pe cap împletită din flori de câmp şi ea<br />
trebuia să aleagă cavalerul cu care făcea dansul de onoare ; hora era în toi şi<br />
ea nu se hotăra deloc pe cine să aleagă, era o linişte înfiorătoare, toţi<br />
27