PRIVEGHIUL-roman

PAGE 220 400
Carol că dacă nu se trece o să vază el pe dracu, îi dă copiii-ăia afară din
şcoli. Şi chiar mimă un dialog între el şi Carol : « De ce nu te treci, nea
Ionele, ce abţinere ai ? » « N-am nicio abţinere, Carole, mai aştept şi eu să
văd ce face lumea ! » « Pe cine mai aştepţi, nu vezi că americanii dumitale
nu mai vin ! » « Pe aia mă-ti o aştept, sărăcanii dracului, lor le convine să
facă colectiv că nu tu pământ, nu tu boi, nu tu plug, nu tu grapă, nu tu
căruţă…Intră cu aia-n mână în colectiv ! D’apăi mie mi-o conveni să duc tot
avutul acolo şi eu să rămân ca un prost pe bătătură ? »
Ioviţă nu mai ieşi zile întregi din casă, parcă ceva se rupsese în el, se
gândea că de acum încolo îi cam trecuse făina prin traistă, dacă se înscrie la
colectiv n-are decât să se culce şi să moară, cine-l mai ţine pe el ? Fata aia
luase câmpii prin Bucureşti, după ce se încadrase la apaca le scrisese acasă
că s-a făcut membră de partid şi a trimis-o partidul la studii la Ştefan
Gheorghiu, vor s-o pună secretară de partid pe secţie. ,,O găsi politica pe
proasta aia, cum nu semănară ei cu mine să-şi vadă de treaba lor că au venit
la mine să mă roage să mă înscriu şi averescanii, şi legionarii, şi ţărăniştii, şi
liberarii, şi comuniştii şi eu mi-am văzut de treaba mea, ce-mi trebuie mie
politică, dacă mâine, Doamne-fereşte se schimbă roata, nu intră ea la
puşcărie ?”
În decembrie se schimbă timpul, noroiul amorţi şi începu să ningă,
cădeau primii fulgi de zăpadă peste sat, cădeau încet, parcă pluteau prin
văzduh şi câmpia, şi dealul, şi salcâmii, şi casele oamenilor se îmbrăcară în
haină nouă, un alb imaculat, venit parcă din poveste puse stăpânire peste
tot. Copiii ieşiseră cu săniile pe derdeluş şi făceau un zgomot asurzitor,
bucuroşi că în sfârşit venise iarna. Pe la case se auzea câte un guiţat de porc,
oamenii începuseră să taie porcii, prin curţi focurile de paie ardeau pârlind
grăsunii şi ţăranii se cinsteau cu ţuică fiartă la pomana porcului. Tocmai
acum îşi făcu apariţia şi comisia, urca încet coama dealului în frunte cu
Carol care se aşezase pe vizdurile unei fântâni şi rodea nişte şorici proaspăt
luat de la un vecin care tăiase porcul. « Bă, ţigane, glumea directorul GASeului,
să-ţi spun un banc cu balaoacheşii tăi ! » « Lasă-te, tovarăşe director,
de bancuri,- îi răspunse Carol ronţăind mai mult în gingii şoriciul, de ce faci
ură de rasă ? » « A venit un ţăran la sfatul popular să reclame că nişte ţigani
i-au furat găinile. Preşedinte era tot unul ca tine, un ţigan, pe care-l făcuse
partidul membru. Preşedintele cheamă pe ţigani la sfat şi-i ia la întrebări.
Preşedintele : ,,Bă, balaoacheşilor, ciordit-aţi ciricliu ?” Ţiganii: ,,Ciorditam,
mânca-te-aş!” Preşedintele : ,,Mişto ?” Ţiganii: ,,Mişto!” Preşedintele:
,,Baro?” Ţiganii: ,,Baro!, baro!” Preşedintele către ţăran: ,,Măi, omule, ăştia
se jură şi pe mă-sa şi pe ta-so că n-au pus ei mâna pe găini!” Seara
preşedintele se pomeneşte cu orătăniile prin curte pe la el, îi adusese ţiganii
220