PRIVEGHIUL-roman

PAGE 211 400
când colegii lui plecau în oraş, el, neavând haine mai bune, rămânea în
dormitor, se suia pe pervazul ferestrei şi făcea baloane de săpun, urmărindule
până când se spărgeau, în oglinda lor lumea lua o înfăţişare sferică,
deformând-o şi sluţind-o, fie că se lungea , fie că se lăţea, după care dispărea
în neant. După ce fumă, se aşeză liniştit pe o canapea şi lăsă capul în jos, îl
prinsese somnul, picota uşor, schimbând capul când pe o mână când pe alta
pe marginea canapelei, aici şi timpul îşi încetinise mersul, trecea după alte
legi, numai vuietul marelui oraş venea parcă dintr-un vis şi intra în alt vis…
-Următorulîîî !- strigă o voce răguşită din altă cameră, deschizându-se o
uşă capitonată şi trezindu-l din buimăceala lui plăcută. ,,Da- zise el în
gândul lui- următorul trebuie să fiu eu !”. Şi se sculă repede, foarte grăbit,
dornic să se confrunte cu întrebările alea care-l învinuiau de o vină de care
el habar n-avea. « Da- îngână aceeaşi voce piţigăiată şi Ilie deabia atunci
văzu că are de-aface cu un maior care avea cam cincizeci de ani, sta foarte
liniştit şi fuma, faţa, în ciuda vârstei, era adânc brăzdată de riduri, una din
mâini era beteagă, o ţinea un pic ascunsă şi cu cealaltă, atunci când nu
aducea ţigara la gură, bătea uşor cu degetele în geamul gros de pe birouluaţi
loc, tovarăşe Ilie Georgescu ! - îl invită acel maior arătându-i un scaun
în faţa lui. Dumneata deci eşti Ilie Georgescu ?” ,,Da, tovarăşe maior!”-
răspunse el calm, să arate că şi el la rândul lui are în el apele liniştite. « Ai
fost la întrunire de 23 august, anul acesta ? » « Da, tocmai lucram la
judeţeană şi noi, activiştii sfatului, am aranjat tribuna în piaţă ! » Urmă apoi
o pauză în care el îşi aminti toate împrejurările acelui moment : de
dimineaţă se sculase pe la şapte şi mâncase la cantina partidului nişte salam
cu două chifle, apoi plecaseră în piaţă să prindă lozincile pe scenă, după care
începuseră să vină delegaţi din toate localităţile judeţului, ajunseseră cu un
GAZ şi ai lui din sat, în frunte cu Ion al Oaţii şi Carol, care ţinea un steag
roşu în mână, el se dăduse pe lângă Adina, care sosise şi ea cu o grupă de
dansatori din partea căminului cultural, şi-i aranja o maramă pe cap, dornic
să mai afle ce mai e prin comună. « Dumneata eşti împotriva regimului
democrat-popular care s-a instalat în ţara noastră ? » ,,Cine v-a spus acest
lucru?” ,,N-are importanţă cine, dumneata trebuie să răspunzi la întrebare!”
,,Tovarăşe maior, eu am contribuit la instaurarea regimului democratpopular
în ţara noastră, nicidecum n-am fost împotrivă!” ,,De acord cu
dumneata, dar atunci când un agitator de-al nostru a strigat lozinca Stalin şi
poporul rus, libertate ne-a adus !, dumneata ai dat din cap, ai stâmbat din
nas, n-ai fost de acord cu ea şi-ai pus o întrebare în vânt: ,,dar Gafencu?”,
cine este Gafencu ăsta de te-a apucat pe dumneata dorul de el ? » « Da, îmi
permiteţi să răspund ? » « Chiar te rog ! » « Eu, tovarăşe maior,am fost
comandant de companie, am grad de căpitan, când a început contraofensiva
211