PRIVEGHIUL-roman

21.12.2016 Views

PAGE 204 400 chemară întâi la Sfatul Popular pe Ion Stan Stănică cu lista celor de pe arie şi-l luară cu vorbă bună : că ei ştiu cine e capul răutăţilor, ştiu cine este instigatorul, dar să le spună el, Ion Stan Stănică, sincer, că e om bătrân, unde au ascuns ţăranii grâul ? Că ei cu noaptea-n cap cotrobăiseră prin toate magaziile, prin toate acareturile, scârmaseră prin glugile de coceni, prin căpiţele cu paie şi nu găsiseră niciun bobuşor de grâu. Și să le mai spună tot el unde este şeful postului de miliţie ? L-au omorât ? Şi dacă nu l-au omorât, unde l-au băgat ? Şi-apoi Troscot ăla e întradevăr nebun, aşa cum zice lumea ? Fusese el în război şi luptase până la Ţiganca ? Fusese decorat personal de Antonescu şi chiar făcuse bravuri când despresurase un sat de ruşi şi-i adusese prizonieri în ghearele nemţilor ? De atunci rămăsese el nebun ? Dacă e aşa are circumstanţe atenuante, o să-l ducă la un azil de nebuni şi-or să scape de el… Dar chiaburii, cum se comportaseră chiaburii ? Fuseseră în capul acţiunii ? Luaseră şi ei grâul de pe arie ? Plănuiseră vreun complot împotriva statului ? Cum acţionaseră Ionel al lui Duran cu fratisău ? Dar Visu Găinaru ? Dar ăia toţi de pe listă cu neamurile lor ? Cine a fugit primul să ia grâul ? ,,Unde e grâul ?”- strigă un securist la el, înverşunat, gata să-i bage mâinile-n beregăţi. -Tovarăşilor, mânca-v-aş ochii, că sunteţi copiii mei, ce să vă spun eu dumneavoastră? Mai întâi lăsaţi-mă să-mi revin puţin din sperietoarea asta că vă spun tot ce ştiu ! Pe la ora trei vine femeia asta a mea şi-mi zice: ,,Ioane, du-te tu şi ia coşul cu demâncare de la maşinişti, că fusesem cu rândul să le aducem să mănânce şi eu îi zic: ,,Făăă, pentru că se lasă seara, rămâi tu cu căruţa s-o iau eu înainte spre casă“ . Şi aşa făcui, mânca-v-aş sufletul şi mânca-v-aş ochii, o iau încet cu coşul pe braţ pe marginea satului… Şi mergând eu aşa numai ce aud că se opreşte batoza, aşa, zdrang!, dintrodată, văd pe unu că se urcă pe batoză, că eu n-auzeam nimic, şi flutura un steag şi, ce-am înţeles eu de la femeia asta mai pe urmă, că era Troscot din Cătun care striga aşa : ,,Băăă, vă ordon treceţi Bucovu şi zdrobiţi pe duşman de la răsărit c-a venit ordin să luaţi grâul acasă !…” Şi oamenilor atât le-a trebuit, c-au fugit fiecare încotro au văzut cu ochii cu sacii de grâu ! -Şi unde l-au dus ?- intrveni cu o voce severă procurorul care se tot fâţâia pe un taburet trăgând dintr-o ţigară stinsă. -Dracu ştie, tovarăşe procuror, l-au aruncat, l-au semănat, l-au îngropat, cine ştie unde… -Tu unde l-ai dus ?- îi puse întrebarea al doilea securist. -La gară, unde să-l duc! L-a pus muierea asta în căruţă şi l-am dus la gară, am obligaţia de predare semnată, poftim v-o arăt…Că eu sunt om bătrân şi-am fost trecut prin multe… Credeţi că eu nu ştiu că predarea cotelor este o datorie patriotică ? 204

PAGE 205 400 -Bă, moşule,- sare primul securest ca ars cu nişte fălci bine hrănite, tuns perie, c-o faţă de arici,- nu ne lua pe noi cu politica, spune-ne unde l-au ascuns ceilalţi? -Păi, vedeţi dumneavoastră, poate să se ducă cu el în vizuinile vulpilor, în pădurea Piscului, sau în râpile de la buduroi, sau la canton în tufişuri, sau să-l ducă prin satele vecine, dracu ştie, ce, l-au ascuns toţi la un loc ? Sau chiar la moară, ce scrie pe el că e grâul pentru cote ? Procurorul cu Carol, preşedintele, chemară soldaţii şi-i trimiseră la locurile numite. Aşteptară câteva ore bune şi soldaţii se-ntoarseră hămesiţi de foame şi fără niciun bob de grâu. -Nea Ioane, strângem şurubul…-zise procurorul mai mult în glumă. -Strângeţi-l, tată ! -Ca om bătrân ce eşti, nu ţi-e ruşine să ne duci pe noi cu zăhărelul ? -De ce, taică ? -Cum de ce taică ? Faci pe sfântul cu noi parcă am fi proştii dumitale…Spune-ne unde-au ascuns ţăranii grâul ? -Păi nu vă spusei odată ? -Ne-ai minţit, boşorogule!- se resti la ei securistul doi, mestecând din fălcile lui de bou. -Zic vorbă rea că nu v-am minţit ! Dacă am fost la gară din proprie iniţiativă, fără colectori, fără delegaţi, cu grâul meu, de unde să ştiu eu unde l-au pus ceilalţi… Poate l-au dus şi ei la gară… Că zicea Visoaica aia, se lăuda prin sat că n-o să mai scoată ei grâul de la lume, adică dumneavoastră, că unii au scos duşumelele şi l-au pus sub ele! - Aţi auzit, mă,- se adresă el securiştilor,- nu sunteţi buni de nimic, vă păcălesc ţăranii, luaţi soldaţii şi cotrobăiţi prin fiecare casă, scoateţi duşumelele şi căutaţi bine ! Imediat plecară în sat să ia fiecare casă la rând, ţăranii însă fugiseră în pădure şi încuiaseră casele, mai rămăseseră câţiva în sat şi aceştia foarte binevoitori îi lăsară să caute peste tot, scoaseră câteva duşumele şi nu găsiră nimic. -L-ai găsit, mă, pe Troscot ăsta şi pe miliţian ?- se adresă secretarul doi lui Carol, preşedintele sfatului. -Să trăiţi, tovarăşe secretar, nu l-am găsit ! Păsăroi zice că s-a dus la călugărie ! -Ce căuta ,mă, miliţianul la călugărie ? Voi v-aţi tâmpit toţi, mă ! -Să trăiţi, tovarăşe secretar, nu e vorba de miliţiam ci de Troscot ăla! -Şi, mă rog, cine e Păsăroi ăsta al vostru?- se răţoi secretarul doi la Carol care până acum ascultase numai balivernele lor. 205

PAGE 204 400<br />

chemară întâi la Sfatul Popular pe Ion Stan Stănică cu lista celor de pe arie<br />

şi-l luară cu vorbă bună : că ei ştiu cine e capul răutăţilor, ştiu cine este<br />

instigatorul, dar să le spună el, Ion Stan Stănică, sincer, că e om bătrân, unde<br />

au ascuns ţăranii grâul ? Că ei cu noaptea-n cap cotrobăiseră prin toate<br />

magaziile, prin toate acareturile, scârmaseră prin glugile de coceni, prin<br />

căpiţele cu paie şi nu găsiseră niciun bobuşor de grâu. Și să le mai spună tot<br />

el unde este şeful postului de miliţie ? L-au omorât ? Şi dacă nu l-au omorât,<br />

unde l-au băgat ? Şi-apoi Troscot ăla e întradevăr nebun, aşa cum zice<br />

lumea ? Fusese el în război şi luptase până la Ţiganca ? Fusese decorat<br />

personal de Antonescu şi chiar făcuse bravuri când despresurase un sat de<br />

ruşi şi-i adusese prizonieri în ghearele nemţilor ? De atunci rămăsese el<br />

nebun ? Dacă e aşa are circumstanţe atenuante, o să-l ducă la un azil de<br />

nebuni şi-or să scape de el… Dar chiaburii, cum se comportaseră chiaburii ?<br />

Fuseseră în capul acţiunii ? Luaseră şi ei grâul de pe arie ? Plănuiseră vreun<br />

complot împotriva statului ? Cum acţionaseră Ionel al lui Duran cu fratisău<br />

? Dar Visu Găinaru ? Dar ăia toţi de pe listă cu neamurile lor ? Cine a<br />

fugit primul să ia grâul ? ,,Unde e grâul ?”- strigă un securist la el,<br />

înverşunat, gata să-i bage mâinile-n beregăţi.<br />

-Tovarăşilor, mânca-v-aş ochii, că sunteţi copiii mei, ce să vă spun eu<br />

dumneavoastră? Mai întâi lăsaţi-mă să-mi revin puţin din sperietoarea asta<br />

că vă spun tot ce ştiu ! Pe la ora trei vine femeia asta a mea şi-mi zice:<br />

,,Ioane, du-te tu şi ia coşul cu demâncare de la maşinişti, că fusesem cu<br />

rândul să le aducem să mănânce şi eu îi zic: ,,Făăă, pentru că se lasă seara,<br />

rămâi tu cu căruţa s-o iau eu înainte spre casă“ . Şi aşa făcui, mânca-v-aş<br />

sufletul şi mânca-v-aş ochii, o iau încet cu coşul pe braţ pe marginea<br />

satului… Şi mergând eu aşa numai ce aud că se opreşte batoza, aşa, zdrang!,<br />

dintrodată, văd pe unu că se urcă pe batoză, că eu n-auzeam nimic, şi flutura<br />

un steag şi, ce-am înţeles eu de la femeia asta mai pe urmă, că era Troscot<br />

din Cătun care striga aşa : ,,Băăă, vă ordon treceţi Bucovu şi zdrobiţi pe<br />

duşman de la răsărit c-a venit ordin să luaţi grâul acasă !…” Şi oamenilor<br />

atât le-a trebuit, c-au fugit fiecare încotro au văzut cu ochii cu sacii de grâu !<br />

-Şi unde l-au dus ?- intrveni cu o voce severă procurorul care se tot<br />

fâţâia pe un taburet trăgând dintr-o ţigară stinsă.<br />

-Dracu ştie, tovarăşe procuror, l-au aruncat, l-au semănat, l-au îngropat,<br />

cine ştie unde…<br />

-Tu unde l-ai dus ?- îi puse întrebarea al doilea securist.<br />

-La gară, unde să-l duc! L-a pus muierea asta în căruţă şi l-am dus la<br />

gară, am obligaţia de predare semnată, poftim v-o arăt…Că eu sunt om<br />

bătrân şi-am fost trecut prin multe… Credeţi că eu nu ştiu că predarea<br />

cotelor este o datorie patriotică ?<br />

204

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!