PRIVEGHIUL-roman

PAGE 202 400
Şi ce zice Ioviţă ăsta, fricos, fricos, dar al dracului de şiret :
-Bă, nică Ioane,- îi zice el lui Ion al lui Stan Stănică- ştii ce ? Plecăm
mai pe înserat cu căruţele cu grâu la gară, îi îmbătăm pe-ăştia- şi arătă spre
Pâncu şi Giurcă- şi pe drum aruncăm şi noi câţiva saci cu grâu să gustăm şi
noi anul ăsta din sfânta pâine !
-Ioviţă, se scuză Ion al lui Stan Stănică, să-ţi spun cinstit mie mi-e frică,
ştii ce-a păţit Radu Banii anul trecut şi acum zace la mititica ! Dac-o faceţi,
o faceţi pe pielea voastră, eu sunt om bătrân, cine ştie cât mai am de trăit şi
n-aş vrea să mor prin puşcării…
-Mori pe dracu, ferească Dumnezeu, dar eu şi cu frati-mio ăsta tot zic
să încercăm că încercarea moarte n-are !
Vorbele lui Ioviţă se întinseseră ca râia peste toată aria şi seara, în loc
ca lumea să plece acasă, se strângea pe arie de la mic la mare, curgea de pe
toate uliţele de la moşneag până la copilul de ţâţă. Târsă, miliţianul, simţise
ceva, vrusese să puie mâna pe o bicicletă să meargă la Sfat să mai ceară
întărituri dar nu apucă să încalece că un ţăran din Cătun, un moldovean al
dracului, pe nume Troscot, îi pune mâna pe armă şi-i zice :
-Jos, ţigane, dă-te jos de pe bicicletă, lasă puşca la mine !
Alţi doi puştani cam inconştienţi de ce făceau îl luară pe sus şi-l duseră
în pădure, îl legară cu o funie de un stejar şi-i băgară în gură o cârpă să nu
poată să mai strige :
-Stai aici, fir-ai al dracului- îi ziseseră ei- de ţigan borât până om veni
noi să te dezlegăm !.
În acelaşi timp femeile puseseră mâna pe cei doi colectori care se cam
chercheliseră şi au început să-i perpelească prin paie ca pe dracu, după care
îi dezbrăcaseră şi-i scuipaseră toate la ruşine…şi Troscot ăla se urcase pe
batoză şi striga cât putea :
-Băăă, acum eu sunt şeful, ia toată lumea grâul şi-l duce acasă, pe
răspunderea mea ! Vă ordon- striga el de pe batoză cu arma miliţianului la
ochi- vă ordon ,,treceţi Prutul, zdrobiţi duşmanul de la răsărit !…
-Ăsta e nebun, fetiţă, strigă o femeie, a înnebunit, voi nu-l vedeţi cum
face clăbuci la gură când vorbeşte ?
Dar lumea n-avea timp să mai asculte, fugea fiecare cu sacul lui de grâu
care încotro putea s-o ia, alţii cu el la spinare, alţii cu căruţele… Numai
Troscot, acolo sus pe batoză, striga de mama focului, gesticulând :
-Eu sunt Antonescu, vă ordon treceţi Prutul, zdrobiţi duşmanul din
Răsărit, treceţi cu baionetele peste Basarabia noastră şi eliberaţi-o ! De unde
dracului luase el un tricolor şi-l flutura deasupra maşinii în bătaia vântului
care adia dinspre pădure. Îl strigă şi pe mecanic să vie acolo, dar fostul
chiabur care donase maşinile statului şi cu mecanicul fugiseră în pădure de
202