PRIVEGHIUL-roman
PAGE 194 400 lui, Adina luă o perie şi-l perie, îi dădu actele din şifonier şi Ilie le luă cu mâna lui şi le vârî în buzunarul secret al hainei. Când ieşiră afară, o buză de nor dezveli o parte din cornul lunii şi întunericul se rarefie, câţiva greieri cântau nestingheriţi pe undeva prin grădină, satul dormea somnul lui, departe, spre gară un fluierat prelung anunţa că a trecut trenul de unu noaptea. Adina îl îmbrăţişă, îl sărută, tăcută, iar Ilie îi şterse lacrimile de pe obraz şi-i zise : « Să ai grijă de tine, regina mea ! » şi o sărută şi el şi o îmbrăţişă… Se urcară în maşină şi cel nalt comandă: ,,Dă-i drumul, Birică…” Motorul GAZ-ului se puse în mişcare, făcu o zmucitură şi maşina o luă din loc. Deabia acum, când rămase singură, Adina realiză tragedia care venise iar pe capul lor şi se întoarse plângând în casă. ,,Doamneee, ce soartă ne paşte pe noi de nu putem să fim niciodată împreună, ce blestem e pe capul nostru, ce-am făcut, Doamneee, de te răzbuni aşa pe noi? Noi n-avem nicio vină, n-am omorât pe nimeni!…Să fie blestemul moşilor şi strămoşilor care a căzut pe capul nostru? Să fie blestemul Dorinei sau al lui Nicu să nu ne lase să trăim fericiţi? De ce eşti rău, Doamne, şi ne chinui ca pe Hristos? Până când să mai urcăm noi acestă Golgotă cu crucea în spinare? Dacă eşti bun şi mai exişti, fă, Doamne, dreptate şi sloboade-ne din aceste chinuri prin care trecem!” Femeia intră în casă şi nu putu să mai închidă ochii până la ziuă. Măcinată de gânduri rele pentru prima dată se strecură în sufletul ei îndoiala, ar fi mai bine să-şi facă de petrecanie să scape de aceste chinuri! O reţinea însă figura lui Ilie care parcă o urmărea pas cu pas şi-i spunea să fie tare, să îndure, că Dumnezeu are grijă, după ploaie şi furtună va veni şi vremea bună! Dar când va fi şi acea vreme bună? După ce va îmbătrâni? 194
PAGE 195 400 40 ospodăria lui Ioviţă se ţinea de mână cu a lui Ionel; erau G ambele făcute pe lotul lui Duran, dat de Cuza. Duran se învârtise cu inginerul hotarnic şi luase pământul cel mai bun din centrul satului unde se intersecta Linia cu drumul Băjeneştilor, la poartă la el se ţineau şi furcăriile şi adunările de ziua, aici se puneau la cale toate evenimentele mai importante ale satului. Casa bătrânească rămăsese intactă, Ioviţă îi schimbase doar învelitoarea, îi dăduse jos şiţa şi-i pusese tablă galvanizată. Avea două camere, tindă şi-o prispă cu parmalâc. Într-o cameră dormeau toţi, adică Marina, Ioviţă, Gheorghe şi Polina, în cealaltă, în odaie, ţineau hainele bune, lada de zestre a Marinei, păturile şi macatele, iar pe prispă dormiau sau se odihneau vara. În spatele casei, ceva mai departe se ridica fânarul cu grajdul şi mai la dreapta, magazia de cereeale. Cu banii pe care-i adusese Ioviţă din Bucureşti făcuseră o fântână americană în faţa casei. Toată lumea îi zicea ca celui din biblie, tata Iov, viaţa lui semăna într-un fel cu viaţa lui Iov din Vechiul Testament. După moartea fiului său în Tatra devenise un om drept şi fără prihană, temător de Dumnezeu, făcuse cu Marina şase copii, din care îi mai trăiau trei, Stanca pe care i-o dăduse de suflet Gulinoaei, Polina şi Gheorghe, doi băieţi îi muriseră de mici, iar al treilea se prăpădise în război. Avea şi ceva avere, adică oi, vaci, boi, pământ, căruţă, grapă, plug, tot ce-i trebuie unui bun gospodar. Toată ziua meşterea prin curte şi-i plăcea să facă fiecare treabă la timpul ei. Ca şi peste Iov din Biblie au dat năvală peste el tot felul de necazuri. N-au venit caldeenii, în schimb şi-a băgat coada încornoratul care probabil a fost trimis tot de Dumnezeu. Aşa se face că i-au murit trei copii, doi mici şi cel mare care de-abia se însurase, Gheorghe ăsta era cam zbanghiu, fusese reformat de la armată din cauza unui picior. În timpul războiului găsise nişte cartuşe de mitralieră, le punea într-o gaură a cormanei de plug şi le perfora ; unul din ele i-a găurit talpa piciorului şi, dacă nu se ducea Marina repede cu el la Ciolăneşti la spital, murea şi ăsta. Pe Stanca i-o dăduse Gulinoaei s-o facă noră, se bucurase la pământul ei, avea două loturi date de regele Carol pentru isprăvile bărbatului în Războiul din 916, care-şi lăsase viaţa la Mărăşeşti. Băiatul Gulinoaei, făcuse armata la vânători de munte ; plecase acasă într-o permisie, se urcase pe tren şi-i luase capul un drug de la un pod de fier, pe sub care trecuse trenul. Fusese o mare nenorocire, băiatul venea acasă să se logodească cu Stanca şi logodna s-a transformat în înmormântare. Înainte de a se mărita, Stanca rămăsese văduvă, de ea se îndrăgostise Milică al lui Costea, primul comunist din sat 195
- Page 143 and 144: PAGE 143 400 plângă, a venit pe l
- Page 145 and 146: PAGE 145 400 33 lie Georgescu pleca
- Page 147 and 148: PAGE 147 400 acasă, pe el cine-l m
- Page 149 and 150: PAGE 149 400 taie capul. « De ce t
- Page 151 and 152: PAGE 151 400 împrejurul focului, o
- Page 153 and 154: PAGE 153 400 « Aşa e ,Ioane, aşa
- Page 155 and 156: PAGE 155 400 35 e 20 aprilie, pe se
- Page 157 and 158: PAGE 157 400 din ăştia care au ve
- Page 159 and 160: PAGE 159 400 « Care om bun ? »- r
- Page 161 and 162: PAGE 161 400 mâncarea în cameră-
- Page 163 and 164: PAGE 163 400 beau şi mâncau lini
- Page 165 and 166: PAGE 165 400 36 vusese dreptate Per
- Page 167 and 168: PAGE 167 400 de ceva să le dau să
- Page 169 and 170: PAGE 169 400 Nae. « Dă-l, mă, î
- Page 171 and 172: PAGE 171 400 acasă ? » « Am să
- Page 173 and 174: PAGE 173 400 ,,semnătură de minis
- Page 175 and 176: PAGE 175 400 A doua zi pe la două
- Page 177 and 178: PAGE 177 400 rezultatul, strâmbă
- Page 179 and 180: PAGE 179 400 Aşa se face că se du
- Page 181 and 182: PAGE 181 400 aşa de mult de ei în
- Page 183 and 184: PAGE 183 400 38 on Bratu umbla prin
- Page 185 and 186: PAGE 185 400 A doua zi plecă la Pi
- Page 187 and 188: PAGE 187 400 un colţ să nu ne-aud
- Page 189 and 190: PAGE 189 400 ne mai trimit şi ele
- Page 191 and 192: PAGE 191 400 39 dina fu absorbită
- Page 193: PAGE 193 400 trebuia să fie pregă
- Page 197 and 198: PAGE 197 400 când bietul copil voi
- Page 199 and 200: PAGE 199 400 el, ,,ce bă, Ioviţă
- Page 201 and 202: PAGE 201 400 -Doarme în fânar, ha
- Page 203 and 204: PAGE 203 400 frică să nu creadă
- Page 205 and 206: PAGE 205 400 -Bă, moşule,- sare p
- Page 207 and 208: PAGE 207 400 omul de servici, care
- Page 209 and 210: PAGE 209 400 -Hai noroc, tovarăşe
- Page 211 and 212: PAGE 211 400 când colegii lui plec
- Page 213 and 214: PAGE 213 400 această femeie pe car
- Page 215 and 216: PAGE 215 400 poliţie… » « Poat
- Page 217 and 218: PAGE 217 400 - Şi ce-i cu asta ? C
- Page 219 and 220: PAGE 219 400 întâmplă şi minune
- Page 221 and 222: PAGE 221 400 şi lui din ciordeală
- Page 223 and 224: PAGE 223 400 mai cu nimic, venea ş
- Page 225 and 226: PAGE 225 400 şi de la moşii şi s
- Page 227 and 228: PAGE 227 400 înfipsese pe coama de
- Page 229 and 230: PAGE 229 400 43 upă arestarea lui
- Page 231 and 232: PAGE 231 400 nu-i place niciodată
- Page 233 and 234: PAGE 233 400 lui nevastă era o fem
- Page 235 and 236: PAGE 235 400 Această scenă mai li
- Page 237 and 238: PAGE 237 400 44 eara flăcăii şi
- Page 239 and 240: PAGE 239 400 Bucureşti la intrepri
- Page 241 and 242: PAGE 241 400 i ia la bătaie sau le
- Page 243 and 244: PAGE 243 400 pumnii pe el, ,,na, na
PAGE 195 400<br />
40<br />
ospodăria lui Ioviţă se ţinea de mână cu a lui Ionel; erau<br />
G<br />
ambele făcute pe lotul lui Duran, dat de Cuza. Duran se<br />
învârtise cu inginerul hotarnic şi luase pământul cel mai bun<br />
din centrul satului unde se intersecta Linia cu drumul<br />
Băjeneştilor, la poartă la el se ţineau şi furcăriile şi adunările de ziua, aici se<br />
puneau la cale toate evenimentele mai importante ale satului. Casa<br />
bătrânească rămăsese intactă, Ioviţă îi schimbase doar învelitoarea, îi dăduse<br />
jos şiţa şi-i pusese tablă galvanizată. Avea două camere, tindă şi-o prispă cu<br />
parmalâc. Într-o cameră dormeau toţi, adică Marina, Ioviţă, Gheorghe şi<br />
Polina, în cealaltă, în odaie, ţineau hainele bune, lada de zestre a Marinei,<br />
păturile şi macatele, iar pe prispă dormiau sau se odihneau vara. În spatele<br />
casei, ceva mai departe se ridica fânarul cu grajdul şi mai la dreapta,<br />
magazia de cereeale. Cu banii pe care-i adusese Ioviţă din Bucureşti<br />
făcuseră o fântână americană în faţa casei. Toată lumea îi zicea ca celui din<br />
biblie, tata Iov, viaţa lui semăna într-un fel cu viaţa lui Iov din Vechiul<br />
Testament. După moartea fiului său în Tatra devenise un om drept şi fără<br />
prihană, temător de Dumnezeu, făcuse cu Marina şase copii, din care îi mai<br />
trăiau trei, Stanca pe care i-o dăduse de suflet Gulinoaei, Polina şi<br />
Gheorghe, doi băieţi îi muriseră de mici, iar al treilea se prăpădise în război.<br />
Avea şi ceva avere, adică oi, vaci, boi, pământ, căruţă, grapă, plug, tot ce-i<br />
trebuie unui bun gospodar. Toată ziua meşterea prin curte şi-i plăcea să facă<br />
fiecare treabă la timpul ei. Ca şi peste Iov din Biblie au dat năvală peste el<br />
tot felul de necazuri. N-au venit caldeenii, în schimb şi-a băgat coada<br />
încornoratul care probabil a fost trimis tot de Dumnezeu. Aşa se face că i-au<br />
murit trei copii, doi mici şi cel mare care de-abia se însurase, Gheorghe ăsta<br />
era cam zbanghiu, fusese reformat de la armată din cauza unui picior. În<br />
timpul războiului găsise nişte cartuşe de mitralieră, le punea într-o gaură a<br />
cormanei de plug şi le perfora ; unul din ele i-a găurit talpa piciorului şi,<br />
dacă nu se ducea Marina repede cu el la Ciolăneşti la spital, murea şi ăsta.<br />
Pe Stanca i-o dăduse Gulinoaei s-o facă noră, se bucurase la pământul ei,<br />
avea două loturi date de regele Carol pentru isprăvile bărbatului în Războiul<br />
din 916, care-şi lăsase viaţa la Mărăşeşti. Băiatul Gulinoaei, făcuse armata la<br />
vânători de munte ; plecase acasă într-o permisie, se urcase pe tren şi-i<br />
luase capul un drug de la un pod de fier, pe sub care trecuse trenul. Fusese o<br />
mare nenorocire, băiatul venea acasă să se logodească cu Stanca şi logodna<br />
s-a transformat în înmormântare. Înainte de a se mărita, Stanca rămăsese<br />
văduvă, de ea se îndrăgostise Milică al lui Costea, primul comunist din sat<br />
195