PRIVEGHIUL-roman
PAGE 190 400 am mai gustat lapte bătut de câteva luni, c-a naibii vacă a înţărcat cam devreme…” Ionel al lui Duran plecă bucuros, avea bani, mai lungea sărăcia, plătea taxele copiilor şi-i mai rămâneau şi lui să plătească fonciera pe anul trecut, că rămăsese restanţă şi-l soma Bădoi că dacă n-o plăteşte vine şi-i ia ţoalele din casă şi-i pune sechestru pe boi. Acum putea să plece bucuros la Piteşti şi la Câmpulung să le spună la copiii ăia, na, tătică, v-am adus banii de taxe, plătiţi-vă danganalele şi să fiţi cuminţi, să învăţaţi carte că nu vreau să vă mai văd tot la sapă şi la secere ca pe mine. Dă-o în colo de pădure că a auzit el că o s-o naţionalizeze şi o să se aleagă praful de ea…De altfel făcuse cerere la Ocolul silvic să obţină o aprobare s-o taie şi s-o vândă…S-o ia ăştia care o vor naţionaliza numai lăstar…Banii îi va pune bine pentru viitorul copiilor…Dar dacă… dacă va veni stabilizarea, cum mai venise ? Şi se va alege praful de ei ? Va mai aştepta şi el să vadă ce şi cum ; încotro o vor mai lua timpurile… 190
PAGE 191 400 39 dina fu absorbită total cu noua ei îndeletnicire, deabia aştepta A dimineaţa să plece la şcoală să-şi vadă copiii, acea armată de ochi şi urechi care se îndreptau spre ea cu glasurile lor nevinovate, dulci şi catifelate. Unele femei atunci când nu au copiii lor, au nevoie să-şi împartă dragostea maternă cu alte fiinţe şi ea găsise gingăşia şi dragostea în aceste fiinţe mici, neajutorate, care aşteaptă ca puii de rândunică să zboare şi ea, rândunica, îi învăţa taina zborului spre viaţă, spre hăţişurile atât de întortochiate ale vieţii. După ce termina orele pleca prin sat în munca de alfabetizare, umbla pe toate uliţele cu câinii târâş, adesea în dizgraţia celor pe care trebuia să-i înveţe tainele alfabetului, cărora şi lor, la rându-le, obosiţi de munca de peste zi, numai de alfabetizare nu le mai ardea ; unii, bătrâni, încercau fel de fel de giumbuşlucuri, ba că nu mai văd, ba că nu mai aud, ba că sunt bolnavi…Ea, fără să schiţeze cele mai mici nemulţumiri, le lua mâinile uşor, mâini arse de soare şi crăpate de atâta muncă, şi începea să schiţeze cu ele semnele atât de întortochiate ale literelor prin aer. De la un timp, oamenii începură s-o iubească şi s-o primească cu dragoste în casele lor, ,,doamna”- aşa cum îi spuneau toţi- devenea din ce în ce mai apropiată de ei, de necazurile şi de puţinele bucurii ale lor, unele femei începură chiar să-i ceară sfaturi, fetele la fel, se gudurau pe lângă ea şi-o întrebau de-ale vieţii. Pe la începutul lui octombrie, toamna se lăsă cu un vânt rece ; norii, nişte nori înfuriaţi, închiseră natura şi peste sat se lăsă un văl de întuneric care înfășură totul într-o negură. Era o atmosferă pe care nu putea s-o suporte, o transpunea în trecutul ei plin de mizerie din care încă nu ieşise deplin. Ei îi plăceau zilele însorite şi calde ale primăverilor şi verilor când putea să viseze, să zburde şi să se joace cu copiii afară în marea carte a naturii. O clipă îi trecu prin minte zilele însorite ale Mediteranei cu voiajul ei de după nuntă. Nu-i spusese lui Ilie nimic despre această ispravă şi nici el nu voise s-o descoasă, această amintire se închisese în ea ca o rană de care nu trebuia să ştie nimeni. Pe Ilie îl găsi acasă supărat. « Ce-ai , dragă, de eşti aşa de mohorât, parcă te-a influenţat natura asta posomorâta ? »- îl întrebă ea mai mult glumind. « N-am nimic, nu mă lasă lumea în pace, asta am, am avut o altercaţie cu Crivăţ şi a strigat la mine că sunt duşman de clasă, ăştia vor să mă dea afară din învăţământ ca pe Sterie ! » « Aiurea, ţie de Crivăţ îţi pasă ? » « Habar n-ai tu ce răutate este în omul ăsta ! » « Şi ce altercaţie ai avut ? » « Venise Broscoiu cu taurele 191
- Page 139 and 140: PAGE 139 400 vină de acolo de unde
- Page 141 and 142: PAGE 141 400 vedeau nişte vecini d
- Page 143 and 144: PAGE 143 400 plângă, a venit pe l
- Page 145 and 146: PAGE 145 400 33 lie Georgescu pleca
- Page 147 and 148: PAGE 147 400 acasă, pe el cine-l m
- Page 149 and 150: PAGE 149 400 taie capul. « De ce t
- Page 151 and 152: PAGE 151 400 împrejurul focului, o
- Page 153 and 154: PAGE 153 400 « Aşa e ,Ioane, aşa
- Page 155 and 156: PAGE 155 400 35 e 20 aprilie, pe se
- Page 157 and 158: PAGE 157 400 din ăştia care au ve
- Page 159 and 160: PAGE 159 400 « Care om bun ? »- r
- Page 161 and 162: PAGE 161 400 mâncarea în cameră-
- Page 163 and 164: PAGE 163 400 beau şi mâncau lini
- Page 165 and 166: PAGE 165 400 36 vusese dreptate Per
- Page 167 and 168: PAGE 167 400 de ceva să le dau să
- Page 169 and 170: PAGE 169 400 Nae. « Dă-l, mă, î
- Page 171 and 172: PAGE 171 400 acasă ? » « Am să
- Page 173 and 174: PAGE 173 400 ,,semnătură de minis
- Page 175 and 176: PAGE 175 400 A doua zi pe la două
- Page 177 and 178: PAGE 177 400 rezultatul, strâmbă
- Page 179 and 180: PAGE 179 400 Aşa se face că se du
- Page 181 and 182: PAGE 181 400 aşa de mult de ei în
- Page 183 and 184: PAGE 183 400 38 on Bratu umbla prin
- Page 185 and 186: PAGE 185 400 A doua zi plecă la Pi
- Page 187 and 188: PAGE 187 400 un colţ să nu ne-aud
- Page 189: PAGE 189 400 ne mai trimit şi ele
- Page 193 and 194: PAGE 193 400 trebuia să fie pregă
- Page 195 and 196: PAGE 195 400 40 ospodăria lui Iovi
- Page 197 and 198: PAGE 197 400 când bietul copil voi
- Page 199 and 200: PAGE 199 400 el, ,,ce bă, Ioviţă
- Page 201 and 202: PAGE 201 400 -Doarme în fânar, ha
- Page 203 and 204: PAGE 203 400 frică să nu creadă
- Page 205 and 206: PAGE 205 400 -Bă, moşule,- sare p
- Page 207 and 208: PAGE 207 400 omul de servici, care
- Page 209 and 210: PAGE 209 400 -Hai noroc, tovarăşe
- Page 211 and 212: PAGE 211 400 când colegii lui plec
- Page 213 and 214: PAGE 213 400 această femeie pe car
- Page 215 and 216: PAGE 215 400 poliţie… » « Poat
- Page 217 and 218: PAGE 217 400 - Şi ce-i cu asta ? C
- Page 219 and 220: PAGE 219 400 întâmplă şi minune
- Page 221 and 222: PAGE 221 400 şi lui din ciordeală
- Page 223 and 224: PAGE 223 400 mai cu nimic, venea ş
- Page 225 and 226: PAGE 225 400 şi de la moşii şi s
- Page 227 and 228: PAGE 227 400 înfipsese pe coama de
- Page 229 and 230: PAGE 229 400 43 upă arestarea lui
- Page 231 and 232: PAGE 231 400 nu-i place niciodată
- Page 233 and 234: PAGE 233 400 lui nevastă era o fem
- Page 235 and 236: PAGE 235 400 Această scenă mai li
- Page 237 and 238: PAGE 237 400 44 eara flăcăii şi
- Page 239 and 240: PAGE 239 400 Bucureşti la intrepri
PAGE 190 400<br />
am mai gustat lapte bătut de câteva luni, c-a naibii vacă a înţărcat cam<br />
devreme…”<br />
Ionel al lui Duran plecă bucuros, avea bani, mai lungea sărăcia, plătea<br />
taxele copiilor şi-i mai rămâneau şi lui să plătească fonciera pe anul trecut,<br />
că rămăsese restanţă şi-l soma Bădoi că dacă n-o plăteşte vine şi-i ia ţoalele<br />
din casă şi-i pune sechestru pe boi. Acum putea să plece bucuros la Piteşti şi<br />
la Câmpulung să le spună la copiii ăia, na, tătică, v-am adus banii de taxe,<br />
plătiţi-vă danganalele şi să fiţi cuminţi, să învăţaţi carte că nu vreau să vă<br />
mai văd tot la sapă şi la secere ca pe mine. Dă-o în colo de pădure că a auzit<br />
el că o s-o naţionalizeze şi o să se aleagă praful de ea…De altfel făcuse<br />
cerere la Ocolul silvic să obţină o aprobare s-o taie şi s-o vândă…S-o ia<br />
ăştia care o vor naţionaliza numai lăstar…Banii îi va pune bine pentru<br />
viitorul copiilor…Dar dacă… dacă va veni stabilizarea, cum mai venise ? Şi<br />
se va alege praful de ei ? Va mai aştepta şi el să vadă ce şi cum ; încotro o<br />
vor mai lua timpurile…<br />
190
Change language