21.12.2016 Views

PRIVEGHIUL-roman

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

PAGE 10 400<br />

Linie, sau la horă pe Linie ; fetele şi flăcăii ieşau la furcărie pe Linie . Linia<br />

era un fel de scenă unde se jucau toate dramele şi comediile satului : nunţi,<br />

botezuri, înmormântări, feştanii, căluşul, unde se strigau fetele de lăsata<br />

secului şi se aprindeau focuri, unde se certau şi se băteau oamenii, unde se<br />

bea seara sau în zile de sărbătoare, unde se juca ursul sau paparudele, unde<br />

se vărsa satul dimineaţa la muncă sau pe unde trecea Baghiară cu oile pe<br />

islaz. În zilele de sărbătoare oamenii îşi luau hainele cele mai bune din ladă,<br />

se îmbrăcau cu ele şi ieşau pe Linie, sau alţii de pe prispele lor, privau pe<br />

Linie . Linia era centrul şi universul satului şi tot acolo aflai toate știrile de<br />

pe pământ.<br />

Moşul Motroc, bătrânul lui Ionel al lui Duran, se mutase cu gospodăria<br />

din Poiana Piscului pe Linie şi căpătase de la Cuza opt hectare de pământ.<br />

Era fruntaşul satului, îşi aşezase gospodăria la răspântii, dar n-a mai avut<br />

noroc de ea că a venit moartea şi l-a luat. L-a urmat Duran, Tudor pe numele<br />

lui adevărat, care a făcut casă nouă, pătul, magazie şi grajduri pentru<br />

animale şi obor de oi. Ionel al lui Duran încă îşi mai aducea aminte de<br />

poveştile bătrânei despre Motroc : cum că era o huidumă de om şi cânta<br />

frumos şi iubea animalele, avea cai, boi, vaci şi turme de mioare şi toate<br />

îngrijite de mâna lui…Duran, băiatul lui Motroc, după ce a rămas ruinat,<br />

păcălindu-l nişte ţigani cu aurul precum că îi vor tăia bani, s-a legat mai<br />

mult de pământ, muncea din zori până noaptea atât la el cât şi la boier, pe<br />

moşia Izvoranca. Dar n-a avut noroc de copii, a avut o singură fată care s-a<br />

prăpădit de tânără şi l-a lăsat pe el, om bătrân, cu trei copii să-i crească şi<br />

să-i rostuiască, pe Ionel l-a lăsat de două luni, în faşă…Viaţa fetei s-a scurs<br />

ca o baladă . O chema Lefterica, era frumosă şi isteaţă dar nu avusese noroc<br />

în dragoste, la şaisprezece ani au măritat-o cu un bărbat ursuz şi bătrân şi a<br />

năsut doi copii: pe Ioviţă şi pe Catrina. Cu Ionel e o poveste mai lungă, a<br />

auzit-o şi el de la vecini, dar n-o credea. Dar vecinii adevăr grăiau căci Ionel<br />

nu semăna de loc cu fraţii lui. Tot satul îi zicea Olteanul. Cică Duran<br />

muncea pe Izvoranca pământurile boiereşti luate în arendă. Pleca cu căruţa<br />

cu săptămâna, îşi lua nevasta , pe Lefterica şi pe gineri-său, caii şi boii, şi<br />

vacile şi le ducea pe luncă. Lunca era administrată de un arendaş oltean care<br />

a pus ochii pe femeie şi s-a îndrăgostit de ea; azi aşa, mâine aşa, până când<br />

au început să se întâlnească pe furiş. Duran cu Durănoaia seara veneau acasă<br />

şi-i lăsau în luncă pe Lefterica şi pe Tănase, bărbatul ei. Olteanul se<br />

împrietenise cu Tănase şi-l trimitea cu animalele în fânării să le pască. El<br />

rămânea cu Lefterica şi se iubeau până-n zori. Rodul iubirii lor fusese Ionel.<br />

Se cunoştea că era os de boier, altfel decât cei doi care-i semănau leit lui<br />

Tănase. Dar tot gura lumii povestea că Lefterica fusese blestemată de<br />

Dumnezeu să se ducă pe lumea cealaltă aşa de tânără şi să lase trei copii<br />

10

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!