NGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS-roman (1)

6
După voiajul meu cu Marika, mi-am reluat activitatea la trust, am
plecat de dimineaţă cu autobuzul; oamenii, oraşul, pomii, clădirile, toate mi
se păreau ostile; după acea fericire scurtă cu Marika între viaţă şi vis,
activitatea asta zilnică, nevoia de-a mânca, de-a umbla să-mi rezolv problema
divorţului şi toate problemele diurne, mi s-au părut lipsite de sens.
La trust macaraua mea fusese dată în primire altui muncitor şi pe mine
mă lăsaseră ajutor de macaragiu pe-o rablă. De fapt clămpănise unul pe la
director că am plecat cu o femeie de capul meu prin ţară şi nici decum că am
fost bolnav şi asta tocmai acum când ardea cămaşa pe noi cu îndeplinirea
planului. Se zvonise că Preşedintele ţării face o vizită în acest oraş şi acest
zvon scosese toţi şoarecii din găuri şi din toate birourile şi se puseseră pe
treabă, adunaseră toate materialele, le stivuiseră, dărâmaseră baraca aceea în
care stăteam odată cu domnul inginer Ionescu şi în locul ei se începuseră
săpături pentru o nouă fundaţie, muşcau nişte buldozere din reavănul pământ
cu o poftă de fiară, ca nişte băzăuni întărâtaţi pe un muşuroi de furnici.
“ Ai picat prost, meştere, mă ia la zor noul macaragiu, căruia îmi scăpa
numele, deşi mai lucrasem împreună, pare-mi-se că-l chema Belizarie sau
Polizarie, dracu să-l ia, aici la noi s-a făcut ordine, a venit alt Dumnezeu şi
ăsta vrea să facă curăţenie şi în Rai şi în Iad, a zis că ne purifică şi sufletele
noastre alea păcătoase de rugina lenei şi-a chiulului, striga la noi într-o
şedinţă ca un bulibaşă; e tânăr, săracu, nu ştie ce e munca de şantier, a
terminat acum şcoala de partid şi se crede Vodă-,Împărat!” “şi lumina asta, şi
purificarea asta vrea s-o înceapă întâi cu mine?- îl întrebai eu pe Belizarie
ăsta care se da huţa pe scara macaralei într-o poziţie care mă inerva,- de ce nu
o porneşti dacă te lauzi că este atâta ordine aici, de ce dracu stai spânzurat
acolo ca o pupăză şi te uiţi la mine?”
“Păi asta e, că nu prea merge, aşteaptă-l şi tu pe Mihaly, mi-a zis
maistrul, să ţi-o pună la punct!” “Mă Belizarie, sau cum dracu ţi-o fi zicând,
nu mai putui eu să mai rabd, presupunem că în locul macaralei ăştia era o
femeie frumoasă, mă aşteptai tot pe mine să ţi-o pun la punct?” “Haaa, ha,
ha, râse el ca prostul, la atâta lucru ne pricepeam şi noi!” “Atunci, dragul
meu, dacă te pricepi la femei, trebuie să te pricepi şi la macara! Trebuie
reglată, macaraua n-are nimic, nu sunt ei nemţii ăştia proşti care au făcut-o,
dă-mi o cheie de treişpe şi una de şaişpe şi urcă-te sus, e o chestie simplă de
reglare, trebuie să-i simţi balansul, o întorsătură de piuliţă în plus a dereglat-o
102