DESCOPERA

Recommendations

Info

File de istorie si geografie locala a decis înapoierea, „spre a fi redat propriei sale N întrebuinţări, localul gimnaziului după desfiinţarea C I M lagărului de prizonieri”. Reluarea cursurilor a avut loc după „o luptă aprigă prin rapoarte, adrese, telegrame, stăruinţe verbale pentru fiecare clasă, pentru fiecare cameră, pentru fiecare sală în parte” până ce sa reuşit „smulgerea din ghearele comandaturii „ (germane) a întregului local. Atunci însă când au pătruns în interior li sa înfăţişat însă „icoana adevărată a dezastrului: localul complet ruinat, tencuielile dărâmate, pereţii ciuruiţi de găuri…” După ocupaţie, Giurgiu împreună cu judeţul Vlaşca a intrat sub administraţie germană, fapt care a dus la înrăutăţirea situaţiei populaţiei care a fost supusă la plata unor amenzi foarte mari, la diferite corvezi pentru trupele de ocupaţie, rechiziţii forţate,deportări sau chiar execuţii. Cote au fost puse şi asupra salariilor acelor funcţionari care încă mai erau în activitate sau reuşiseră să şio reia. Astfel, lui Nicolae Cartojan, director şi profesor de limba română la un salariu de 345 lei i se reţinea o cotă de 45 lei, lui Traian Dimitriu care preda ştiinţele naturii, la un salariu de 276 lei i se reţinea suma de 66 lei, iar lui Scarlat Brăila care preda matematica şi era retribuit cu 276 lei, dar şi desenul şi caligrafia, pentru care primea 180 lei, i se reţinea drept cotă suma de 96 lei. În plus față de aceste cote pe salarii, trebuie să menționăm că preotul George Popescu, profesor de religie, a fost arestat și întemnițat timp de 7 luni, la Săveni (Ialomița), iar directorul N. Cartojan a fost chemat la poliția germană unde a fost judecat și amendat pentru delictul că a îndrăznit să trimită prefectului o adresă prin care îl ruga să ia sub protecția sa biblioteca gimnaziului (8 000 de volume). Mai mult decât atât gimnaziul, prin și foștii absovenți, a dat și jertfa supremă, de sânge. Aceștia au plecat la război cu „tot avântul cald al tinereţii lor”, plătind însă cu propria viaţă „împlinirea idealului nostru naţional”. În Anuarul liceului pentru anii 191819 sunt menţionaţi 17 eroi, foști absolvenți ai liceului, soldaţi şi ofiţeri, căzuţi la datorie în diferite locuri din ţară. Ei fac parte din cei 264 de eroi care sau jertfit pentru ţară din oraşul Giurgiu. 5
File de istorie si geografie locala În toamna anuluji 1918, România a reintrat în N război, iar oraşul Giurgiu trece din nou în prim C I planul istoriei noastre, în condiţiile în care Armata M franceză a Dunării a trecut Dunărea, în faţa Giurgiului şi s au aşezat în ostrovul Ramadan.Trupele germane cu mitraliere, aşezate pe malul grădinii publice au fost învinse. Gimnaziul Ion Maiorescu, prin elevii săi, este prezent și la acest eveniment primindui cu entuziasm pe sodații francezi. În amintirea trecerii trupelor franceze peste Dunăre, la Giurgiu, în grădina ParcAlei a fost ridicat un monument. Jertfa oraşului Giurgiu şi a întregii ţări a adus împlinirea visului de veacuri al românilor: desăvârşirea formării statului File de istorie si geografie locala unitar român, formarea României Mari. Neputând să participe direct, giurgiuvenii au fost totuşi sufleteşte alături de fraţii lor. Astfel, în timp ce la Alba Iulia se desăvârşea actul Unirii depline, la Giurgiu avea loc sărbătorirea acestui mare eveniment, mai întâi printrun TeDeum, la biserica Adormirii din centrul oraşului, apoi printro manifestaţie populară în faţa cazinoului din Parcul Alei. Deşi în marea lor majoritate giurgiuvenii și gimnaziul Ion Maiorescu, elevi și corp profesoral, nu au putut participa la Alba Iulia, ei au avut totuşi un ilustru reprezentant în persoana lui Nicolae Droc Barcian, transilvănean, profesor și director al gimnaziului, militant neobosit al luptei pentru realizarea statului naţional unitar român. Jertfa oraşului și a gimnaziului în lupta pentru apărarea ţării şi pentru reîntregire naţională a fost recunoscută de către marile puteri, la 18 octombrie 1922, în cadrul unei solemnităţi deosebite, Giurgiu a fost decorat de către statul francez cu înaltul ordin – Crucea de război cu palmete. Putem să afirmăm, fără teama de a greși, că anii grei ai Războiului Întregirii, au reprezentat cea mai grea încercare prin care a trecut acest lăcăș de cultură, încercare pe care a depășito cu bine și în care a înscris pagini de glorie prin rezistența, jertfele materiale, jerfele de sânge și susținerea actului de la 1 Decembrie, act care a adus Întregirea României. 5
Page 1 and 2: DESCOPERA Revista elevilor și prof
Page 3 and 4: Cuprins I. File de istorie si geogr
Page 5: File de istorie si geografie locala
Page 9 and 10: II. "FAC ORICE PENTRU A SCĂPA DE A
Page 11 and 12: O CARTE Dupa prezentarea tinereții
Page 13 and 14: O CARTE Biografie În schimb, acum
Page 15 and 16: IV. Participanți și premiați la
Page 17 and 18: Ganduri de adolescent - Patru ani d
Page 19: Ganduri de adolescent - Asteptari A

DESCOPERA

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?