DESCOPERA

File de istorie si geografie locala
Împrejurările au făcut ca Giurgiul să se implice în
vâltoarea evenimentelor încă din prima zi. Astfel,
chiar în noaptea declarării războiului trei şalupe
româneşti care staţionau în portul Giurgiu, au primit ordin să
torpileze monitoarele austro –ungare aflate în portul Rusciuk,
operaţiune soldată cu scufundarea unui şlep de combustibil.. În
aceeași zi de 15 august 1916, alături de trupele române ce
treceau Carpații se afla și Regimentul 5 Vlaşca, cu sediul la
Giurgiu, care a luptat cu duşmanul la Predeal în zilele de 14/15
august 1916.
C
N
M
I
După respingerea armatei
române peste Carpați, oraşul
Giurgiu a fost puternic bombardat
de artileria inamică de pe malul
drept al Dunării în zilele de 25 şi
26 noiembrie 1916 (stil nou), iar
o zi mai târziu, 27 noiembrie,
oraşul era ocupat de
trupele inamice ce
Liceul „Ion Maiorescu” la 1934
veneau dinspre Zimnicea
şi Rusciuk și putenic distrus de trupele germano – bulgare.
Istoria Gimnaziul Ion Maiorescu din acei ani ilustrează elocvent tragedia
oraşului. Astfel, internatul Gimnaziului a fost afectat de bombardamente, clădirea a
fost transformată în lagăr de prizonieri, iar mobilierul a fost distrus sau împrăştiat.
Acelaşi lucru s­a întâmplat şi cu materialul didactic şi cu biblioteca. Numai „câteva
cărţi mai de valoare, care în vălmăşagul evenimentelor de la începutul războiului
au putut fi transportate la liceul Mateiu Basarab, au fost scăpate”. Această situație
a dus la întreruperea cursurilor în anul școlar 1916­1917. S­a încercat reluarea
cursurilor în cadrul liceului Matei Basarab din Bucureşti., dar fără succes, apoi în
localul şcolii comerciale, în condiţii improprii deoarece aici „trebuiau să se
îngrămădească trei şcoli. În localul propriu cursurile au reînceput în anul şcolar
1918­1919, după ce autorităţile germane, respectiv „comandatura etapei 276 din
Giurgiu”
4